Angela ANISEI: Protocoalele de îngrijiri perinatale asigură experiența pozitivă prin servicii medicale de calitate, respect și comunicare empatică

Sursa Foto: Sanatate INFO

Vitalie Dogaru

22 decembrie, 2025, 14:36

Vizualizări: 89

Medicii din Republica Moldova au la dispoziție trei protocoale clinice standardizate pentru îngrijiri medicale antenatale, intranatale și postnatale. Documentele au fost aprobate de Ministerul Sănătății pentru a unifica asistența medicală acordată de specialiști în toate instituțiile medicale din țară.

Angela Anisei, șefa Direcției managementul calității serviciilor de sănătate de la Ministerul Sănătății, afirmă că noile protocoale țin cont de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și oferă specialiștilor cele mai noi informații pentru îngrijirea femeilor de la sarcină la lăuzie.

Doamnă Anisei, ce stă la baza celor trei protocoale aprobate de Ministerul Sănătății pentru a transforma sarcina, nașterea, dar și perioada de lăuzie într-o experiență pozitivă?

Până acum sistemul medical s-a condus de acte normative de standardizare a serviciilor medicale, printre care ghiduri practice, protocoale clinice, algoritmi de conduită medicală și standarde medicale. Protocoale aprobate au putere juridică și sunt aprobate prin ordin de către ministru. Ele sunt documente de referință în organizarea și contractarea serviciilor. Aceste documente sunt alineate la recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și ghidurile de bună practică internațională.

Protocoalele clinice standardizate impun o conduită similară pentru tot teritoriul țării, atât la nivel de instituții publice, cât și private și promovează o conduită standard minimă care asigură calitatea optimală pentru îngrijire și o experiență pozitivă în sarcină, în naștere și în perioada postnatală.

Cum s-a resimțit necesitatea acestor protocoale care să ghideze medicii specialiști implicați în supravegherea și intervenția în sarcină, naștere și lăuzie?

Republica Moldova are adoptată Strategia Națională Sănătate 2030, aprobată de către Guvern în anul 2023, care include un șir de obiective stabilite. Țara noastră s-a angajat să se alinieze și la obiectivele de dezvoltare durabilă ca să ne îmbunătățim indicatorii de sănătate, iar documentele aprobate ne aliniază la recomandările de bună practică internațională.

Se schimbă și medicamentele și tehnologia. Toate acestea duc la necesitatea de a modifica și ghidurile, regulamentele, protocoalele. Specialiștii noștri participă la congrese internaționale pentru a face schimb de experiență, iar documentele elaborate și aprobate ajung și în curricula de studii pentru a fi studiate și respectate în activitatea practică.

Am avut mai multe semnale din partea medicilor, din partea instituțiilor medicale, că ar avea nevoie de un protocol clinic standardizat aliniat la recomandările de bună practică internațională.

Cum s-a lucrat la aceste protocoale?

A fost creat un grup interdisciplinar în care au fost incluși specialiști din mediul academic, după cum am spus, care cunosc practica internațională, și medici practicieni. Totodată, au fost implicate în proces mai multe instituții de stat, printre care Compania Națională de Asigurări în Medicină, pentru o coordonare mai bună a finanțării procedurilor cu caracter obligatoriu, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, pentru a asigura piața farmaceutică cu dispozitivele medicale, medicamente și consumabile incluse în protocoale.

Documentele au fost analizate la Catedra de Farmacologie Clinică a USMF „Nicolae Testemițanu” pentru a evita includerea în protocoale a medicamentelor care nu sunt compatibile între ele. Apoi s-au pronunțat și cei de la Catedra Medicină de Laborator ca investigațiile din protocoale să corespundă cu normele metodologice de aplicare a programului unic de asigurări obligatorii în medicină și Consiliul Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate, deoarece implementarea acestor protocoale se regăsește ca criteriu în standardele de evaluare și acreditare în sănătate.

Cine urmărește conexiunea dintre aceste trei protocoale în cazul unei gravide?

Cu toții ne dorim o sarcină planificată într-o familie cu relații armonioase, cu suport din partea celor dragi. Dar, spre regret, cunoaștem că se mai întâmplă și altfel de situații. În acest sens, echipa medicului de familie trebuie să fie foarte vigilentă și protocolul punctează acest aspect pentru a identifica la timp și cazurile de violența în familie.

Pentru a preveni situațiile neprevăzute, în protocoale se regăsesc mai multe screening-uri care țin de factorii de risc ce pot determina întîrzierea de creștere a fătului, riscul de dezvoltare a preeclampsiei, riscul pentru diabetul gestațional, riscul pentru tromboembolismul venos, depresie și anxietate. Vrem ca aceste stări să fie depistate precoce și să venim cu intervenții țintite.

Cu toate acestea, și gravida ar trebui să fie bine documentată. Cu cât persoana este mai bine consiliată și cunoaște ce se întâmplă pe parcursul sarcinii, cu atât mai mult ea va înțelege și se va implica în proces. Instruirea se face fie individual, fie în grup. Acum suntem pe ultima sută de metri cu pregătirea unui ghid pentru Școala viitorilor părinți, pregătit cu suportul UNFPA Moldova, care va fi o resursă metodologică pentru funcționarea Școlii viitorilor părinți.

Cine și unde va face aceste lecții pentru o mai bună documentare a gravidelor?

Astăzi există părere ca aceste cursuri de instruire a viitoarei mame și a persoanei de încredere să aibă loc la centrele de sănătate raionale. Personal, eu susțin decentralizarea acestui serviciu. Mesajele nu sunt prea sofisticate ca să nu poate fi transmise și de un medic de familie.

Pentru ca un medic de familie să se implice mai mult în acest proces are nevoie de o mai bună organizare a echipei și de transmiterea unor sarcini asistentei medicale, mai ales în procesele de screening și de documentare. Unora s-ar putea să nu le placă aceste activități, dar ele sunt esențiale pentru activitatea unui medic. Eu am o experiență de 15 ani în calitate de medic neonatolog în Secția de reanimare și terapie intensivă la Institutul Mamei și Copilului. Acolo mi-am consolidat ceea ce am învățat încă din băncile universității, că numai prin documentare poți să demonstrezi că ai respectat protocolul.

La fel de important este să fie luat consimțământul informat al femeii gravide cu privire la consult, inclusiv că au fost făcute acele recomandări conform protocolului. Deci, asta ține de o abordare mai pozitivă, să ne schimbăm mentalitatea, să distribuim sarcinile în echipă mai bine, să delegăm ceea ce poate face asistenta medicală, să avem încredere că ceea ce face ea este bine făcut. În această situație, medicului îi revine totuși sarcina să verifice și să valideze înregistrările. El ar trebui să aibă rolul de coordonator deoarece el este responsabil de managementul cazurilor pe care le are în gestiune.

Dumneavoastră ați spus că Republica Moldova, în contextul elaborării și adoptarii acestor protocoale, s-a condus de protocoalele internaționale pe care le-a adaptat la situația din țară. Ce înseamnă această adaptare?

Organizația Mondială a Sănătății, prin politicile sale, recomandă adaptarea documentelor internaționale la particularitățile sistemelor naționale de sănătate. Spre exemplu, noi avem echipa medicului de familie organizată într-un fel, alte țări au optat pentru un alt model. Mai nou, în Republica Moldova și medicul obstetrician-ginecolog a trecut la nivel de asistență primară. Toate acestea diferă de la țară la țară. Fiecare are resursele ei tehnologice, resursele umane și organizarea traseului gravidei în sistemul de sănătate.

Noi avem, spre exemplu, un sistem perinatologic divizat pe trei tipuri de centre perinatale. Sarcina fiziologică este gestionată la nivelul unu, iar sarcinile mai complicate sunt referite la nivelul doi sau trei unde se acordă servicii medicale de o complexitate mai înaltă. Asta nu înseamnă că undeva intervențiile diferă foarte mult sau că este o medicație mai bună, pur și simplu diferă organizarea traseului gravidei în funcție de complexitatea cazurilor.

De ce depinde experiența pozitivă în sarcină, în naștere și lăuzie dacă este să mergem după prevederile protocoalelor aprobate de Ministerul Sănătății?

În primul rând, este nevoie să dezvolți abilitățile angajaților ca să poată pune în practică prevederile stabilite de protocoale. În ultimele două luni, tot cu suportul UNFPA Moldova, au fost organizate un șir de treninguri pentru medici despre noutățile protocoalelor. Ei au fost informați și despre revizuirea documentației medicale, mă refer la fișă gravidei și a lăuzei, la acel carnet medical personal, la fișa obstetricală, la fișa de observație a nou-născutului. Deci, toate aceste documentații medicale, formulare de evidență, sunt acum aliniate conform protocoalelor pentru a facilita implementarea și documentarea celor prevăzute în actele normative de standardizare a îngrijirii medicale pentru o experiență pozitivă în sarcină, naștere sau lăuzie.

Și mai este încă ceva. Fiecare protocol are drept anexă o fișă de audit ca un instrument pentru autoevaluare în implementarea protocolului. De exemplu, fișa prevede parcurgerea tuturor pașilor obligatorii, pentru ca un medic să își verifice acțiunile realizate în acordarea asistenței medicale necesare.

Aceste documente ne ajută să înțelegem cât de bine ne reușește să implementăm în activitatea practică prevederile protocoalelor pentru ca în final să avem experiență pozitivă pentru care lucrează fiecare angajat medical. În acest context, mai planificăm să facem și o evaluare a gradului de satisfacție a femeilor urmare a implementării protocoalelor.

Noile protocoale pun accentul pe comunicarea empatică între sistemul medical și viitoarea mamă. Care sunt mijloacele de comunicare utilizate pentru o mai bună înțelegere a mesajelor și atingerea obiectivului de experiență pozitivă în sarcină, naștere și lăuzie?

Fiecare femeie trebuie să înțeleagă procesul, și aceasta se asigură prin consiliere și informare, prin comunicarea tuturor pașilor care urmează să-i realizeze, nu trebuie lăsată să-și caute singură unde să facă investigațiile, fără ca să știe când se revină pentru un consult medical. Important este ca gravida să aibă parte în instituțiile mediale de comunicare empatică, de respectarea dreptului la consimțământ informat și la gestionarea cazului conform nevoilor specifice ei.

Dar repet, gradul de satisfacție al gravidei, parturientei sau lăuzei depinde foarte multe de nivelul ei de școlarizare. Dacă ea se lasă manipulată de informațiile publicate pe rețelele de socializare sau de imaginația ei, atunci îi va fi foarte greu să înțeleagă ce i se întâmplă. Gradul de pregătire pentru naștere depinde și de nivelul de trai, de educație, de situația familială, socio-economic și de vârstă.

De asemenea, pentru o mai bună promovare a mesajelor din protocoale, dar și pentru o mai bună înțelegere a etapelor pe care urmează să le parcurgă o gravidă până la naștere și după, ne propunem să realizăm niște filmulețe cu participarea autorilor care au elaborat protocoalele. Aceștia vor formula într-un limbaj accesibil toate schimbările prin care trec femeile în această perioadă, vor explica managementul sarcinii și nașterii pentru ca parturientele să ajungă pregătite la centrul perinatal.

Ne propunem ca video-urile să fie accesibile online prin intermediul unui QR Code care să se regăsească chiar pe fișele medicale. Această cheiță le va permite femeilor însărcinate să aibă posibilitatea să le urmărească de acasă sau din maternitate atunci când au timp și se simt bine. Ne dorim ca în aceste filme să fie găsite răspunsuri din surse credibile la toate întrebările care pot apărea la o gravidă. Sperăm ca această practică să asigure o comunicare mai ușoară și să ajute să evităm manipulările și informațiile fake din internet.

Ce rol își rezervă Ministerul Sănătății în implementarea acestor protocoale?

Rolul Ministerului, dacă să trec în revistă mai multe activități, a început cu coordonarea elaborării și asigurării consensului asupra prevederilor din protocoale a tuturor celor implicați în realizarea și implementarea lor. Ulterior, după ce au fost aprobate, ne-am implicat în organizarea treningurilor pentru specialiști. Pe viitor, ne propunem ca în anul 2026 să organizăm audituri medicale pentru a evalua nivelul de implementare a protocoalelor, ca peste cinci ani să le revizuim pentru a le îmbunătăți și racorda la realitățile de atunci, așa cum prevăd și recomandările internaționale în materie de elaborare a protocoalelor.

Cristina VOLOȘIN: Medicul de familie este actorul și partenerul principal al femeii până la și după maternitate

Corina ILIADI-TULBURE: Rezultatul bun în naștere înseamnă sănătate și experiență pozitivă

Zinaida SÂRBU: Protocolul postnatal urmărește îngrijirea mamei și a nou-născutului pentru reducerea riscurilor în lăuzie

Tag: maternitate, centru perinatal, UNFPA

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.