Fără statistici în sănătate. De ce responsabilii nu mai publică acest raport care cuprinde date despre sănătatea populației și activitatea instituțiilor medicale

Silvia Rotaru
24 mai, 2022, 15:41
Vizualizări: 2682
Datele statistice nu au fost, practic, niciodată un punct forte al autorităților din Republica Moldova, motiv din care, și astăzi, diverse instituții operează cu diverse cifre privind numărul populației țării. Acest lucru provoacă multă confuzie la calcularea diverșilor indicatori și dezvoltarea politicilor publice, în baza cărora autoritățile și responsabilii dintr-un domeniu fac planuri de acțiuni și de dezvoltare per ansamblu sau pe instituții în parte.
În domeniul sănătății există un
anuar cu date statistice care vizează sănătatea populației și activitatea
instituțiilor medicale din țară. De doi ani, acest raport complex nu se mai
face, deoarece nu există „date dezagregate privind numărul real al populației
pe raioane”, care trebuie să fie livrate de către Biroul Național de Statistică
(BNS). Tot din acest motiv, statisticienii din domeniul sănătății nu pot realiza
nici raportul preliminar (n.r. indicatori preliminari privind sănătatea
populației și activitatea instituțiilor medico-sanitare publice), datele căruia
se completează și regăsesc apoi în anuar.
La modul practic, anuarul din
domeniul sănătății cuprinde informații despre bolile de care suferă populația
Moldovei, mortalitatea provocată de maladii, numărul cadrelor medicale
existente, numărul instituțiilor medicale, de paturi în spitale, etc.
Potrivit lui Petru Crudu, șefului
Direcției managementul datelor în sănătate din cadrul Agenției Naționale pentru
Sănătate Publică (ANSP), ultima oară astfel de date au fost furnizate de către
Biroul Național de Statistică (BNS) în anul 2018. De atunci au fost publicați
doar indicatorii preliminari. Acum, specialiștii în demografie de la BNS
explică întârzierea transmiterii informațiilor prin modificarea metodologiei de
calcul a datelor despre populație și promit că acestea ar putea fi făcute
publice prin iulie.
Mai mult, autoritățile folosesc
cifre diferite privind numărul populației existente în Republica Moldova,
făcând referință la recensăminte realizate în diferiți ani.
„Noi publicam indicatorii preliminari în luna
aprilie. Anul acesta nu s-a făcut nimic. BNS ne dă numai populația generală - 2
milioane 600 de mii. Noi, până acum, am calculat datele referindu-ne la o
populație de 3 milioane 500 de mii de oameni, populația care era în anul 2018.
De atunci nu am mai primit date pe raioane. Acum nu pot să fac calcule, pentru
că nu am populația pe raioane. BNS ne spune de azi pe mâine că vom avea date.
Eu am informat conducerea ANSP că BNS calculează la 2 milioane 600, dar Direcția
de Management la 3 milioane 500 și conducerea mi-a spus că noi nu putem să
calculăm în baza acestei cifre de 3 milioane 500, pentru că vor fi divergențe
între indicatori. Vom face calcule când BNS o să ne furnizeze date pe raioane,
bărbați, femei, rural, urban. Raioanele nu au indicatori și nici numărul de
populație”, a precizat Petru Crudu pentru Sănătate INFO.
Datele sunt calculate greu
explică statisticianul și pentru că oamenii migrează dintr-un sat în alt sat
sau dintr-un raion în altul. Totodată, BNS aplicând noua metodologie de calculare
a populației, include informații și de la Poliția de Frontieră privind
cetățenii plecați peste hotare.
„Aceasta cifră de 2 milioane 600
este stabilită după noua metodologie care a luat în calcul recensământul din
2014. BNS lucrează și cu Poliția de Frontieră, pentru că populația care este
absentă în țară timp de 12 luni, nu se ia în calcul, când se face statistica,
ca fiind parte din populația Moldovei, iar după datele Agenției Servicii Publice,
populația foarte mult migrează și între sate și raioane. Din acest motiv nu
avem date privind numărul real al populației care trăiește în raioane”, a mai
precizat Crudu.
Nadejda Bargan, șefa Direcției
demografie din cadrul BNS afirmă că datele despre populație se adună greu de
către administrațiile locale.
„Nu le-am oferit, pentru că nu
avem date extrase din sursa administrativă. Nu avem date cu privire la migrația
internă, în baza schimbării reședinței temporare a domiciliului. Au fost foarte
multe probleme cu aceste date care trebuie să le ofere resursele administrative
și care au necesitat aplicări de metode statistice foarte complexe. Respectiv,
suntem la etapa de validare. Avem un expert care de o lună de zile lucrează cu
aceste date, din domeniul sănătății, din domeniul educației. Datele la nivel
național trebuie să fie comparabile. După aceasta noi vom fi deschiși să le prezentăm
dezagregat. Vom face acest lucru doar după ce expertul ne va spune că acestea
sunt cele mai veridice date pe care BNS poate să le furnizeze”, a explicat
responsabila.
Nadejda Bargan a confirmat că Direcția
managementul datelor în sănătate nu a primit datele și din cauză că poliția de
frontieră le-a oferit pe cele privind migrația internațională abia în februarie.
„Noi nu puteam să oferim în luna martie
informații despre numărul populației, chiar și la nivel de țară, pentru că
primim datele cu privire la migrația internațională de la poliția de frontieră
în luna februarie. Dacă vă referiți la datele despre populația cu reședință
obișnuită, calculele de estimare a statutului de imigrant și emigrant, ca să
obținem migrația medie, sunt foarte complexe. Ne ia 2-3 luni să le procesăm. Totul
depinde de datele oferite și câte probleme sunt în aceste date. Respectiv, noi
am avut un draft al populației la începutul lunii aprilie, dar până nu este
validat cu expertul, noi nu îl furnizăm, nici chiar colegilor cu care
colaborăm. Da, Dl Crudu așteaptă de la noi date despre populația pe raioane de
un an și ceva. Sperăm până pe 10 iulie să le publicăm”, a precizat Bargan.
Sociologii afirmă că lipsa
oricăror date statistice reprezintă o problemă. Statisticile, explică Vasile
Cantarji, ajută la luarea deciziilor de management și dezvoltarea politicilor
într-un anumit domeniu.
„Orice date lipsă e grav, pentru că nu poți să
stabilești cum stau lucrurile, de exemplu, în sănătate, nu poți lua anumite
decizii, nu îți poți da seama la nivel regional sau național unde este o
situație mai bună sau mai rea. Nu va fi nimic grav, dacă în format fizic nu
avem aceste date, dar ele pot fi publicate online publicate. Dacă ele nu există
deloc, aceasta este absolut altă problemă. Biroul Național de Statistică demult
trebuia să se gândească și să o rezolve. Acum alte statistici nu pot fi făcute,
pentru că noi nu cunoaștem numărul populației pe raioane. Multe nu poți face,
nici management, nici politici publice eficiente”, a menționat sociologul
Vasile Cantarji de la CBS-AXA.
Directorii de spitale, cu care am
discutat, susțin că fără date statistice nu poți face o reformă eficientă în
domeniul sănătății și nici anumite planificări. Iată ce a declarat pentru
Sănătate INFO Mihai Ciocanu, directorul Institutului de Medicină Urgentă.
„Sigur că statisticile ne ajută.
În primul rând, noi vedem care este asigurarea populației cu resurse. Am în
vedere atât personalul medical, cât și numărul de paturi, medici și așa mai
departe. Atunci când faci o planificare a dezvoltării sistemului de sănătate
sau să zicem o regionalizare a lui, noi ar trebui să știm care este aspectul de
asigurare cu cadre pe raion și cu resurse de sănătate a populației pe diferite
zone ale țării. De asemenea, este importantă morbiditatea. Toate facilitățile
care se dezvoltă în sistemul de sănătate, se atribuie unui număr de populație
și unor maladii care există în această populație”, a explicat Mihai Ciocanu.
Managerul a precizat că de curând
a avut nevoie de date din anuarul statistic pentru realizarea unui raport
privind regionalizarea serviciului privind prevenirea și tratamentul
accidentului vascular acut (AVC) și a trebuit să opereze cu cele din raportul
de indicatori preliminari.
„Am lucrat anul acesta la un
demers al Ministerului Sănătății privind regionalizarea serviciului de accident
vascular acut – AVC. Am utilizat datele din raportul statistic de anul trecut. În
funcție de numărul îmbolnăvirilor se planifică numărul de paturi, numărul de
medici, pe care trebuie să îi ai într-o regiune, etc”, a precizat Ciocanu.
Elena Palanciuc, vicedirector al
Spitalului Raional Orhei afirmă că datele statistice o ajută să vadă, în
comparație cu alți ani și cu alte instituții medicale, în ce direcție trebuie
să se dezvolte instituția sa.
„Ne ajută să vedem unde ne aflăm
în comparație cu alte raioane. Noi deja am analizat indicatorii interni ai
spitalului, în comparație cu anul trecut. Aceasta însă e doar o parte a
informației. Cealaltă parte se referă la situația sistemului medical din țară.
Este un reper pentru a vedea unde ne aflăm și ce avem de făcut. Chiar acum
discutam despre morbiditate, incidența și prevalența prin cancer, prin hepatită,
cele mai des întâlnite patologii, chiar același Covid-19, ne este interesant
care a fost nivelul pe raioane. Noi pregătim pentru ședința consiliului medical
date despre tumorile maligne. Am contactat specialistul de la Institutul
Oncologic și ne-a livrat datele pe raioane, dar sunt cifre absolute. Acum
rămâne să vedem care este populația și să o calculăm de sine stătător. Este o
eroare că nu avem aceste date”, a menționat și Elena Palanciuc, vicedirector
al Spitalului Raional Orhei.
În Republica Moldova, de la
declararea independenței, recensământul populației a fost realizat de două ori
– în 2004 și în 2014. Cel din 2004 estima că Republica Moldova are o populație
de 3,5 milioane de locuitori, fără stânga Nistrului. Ultimul, din 2014, care, de
asemenea, nu include date privind populația din regiunea transnistreană și care
s-a lăsat cu probleme, estima că în Republica Moldova locuiesc 2 milioane 900
de mii de oameni. După ce poliția de frontieră și-a dezvoltat o platformă de
colectare a datelor privind migrația moldovenilor în străinătate, cifra a fost
ajustată și acum Biroul Național de Statistică operează cu cifra de 2 milioane
600 de mii de locuitori.
Tag: indicatori preliminari, date statistice, anuar statistic
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
09 decembrie, 2016, 13:03
09 decembrie, 2016, 12:26
09 decembrie, 2015, 17:14

09 decembrie, 2019, 15:53

09 decembrie, 2022, 10:37
09 decembrie, 2014, 19:05
Cele mai citite
Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige ...
04 octombrie, 2023, 17:01
„Mamă, eu am cancer”. Povestea unei tinere din Moldova, care ...
13 iunie, 2023, 16:31
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
S-a stins din viață Constantin Spînu, profesor universitar, ...
16 octombrie, 2023, 11:04
„Ce am văzut m-a șocat. Era exact imaginea băiatului meu”. ...
01 septembrie, 2023, 16:18
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi5,17 %