În domeniul sănătății există un anuar cu date statistice care vizează sănătatea populației și activitatea instituțiilor medicale din țară. De doi ani, acest raport complex nu se mai face, deoarece nu există „date dezagregate privind numărul real al populației pe raioane”, care trebuie să fie livrate de către Biroul Național de Statistică (BNS). Tot din acest motiv, statisticienii din domeniul sănătății nu pot realiza nici raportul preliminar (n.r. indicatori preliminari privind sănătatea populației și activitatea instituțiilor medico-sanitare publice), datele căruia se completează și regăsesc apoi în anuar.

La modul practic, anuarul din domeniul sănătății cuprinde informații despre bolile de care suferă populația Moldovei, mortalitatea provocată de maladii, numărul cadrelor medicale existente, numărul instituțiilor medicale, de paturi în spitale, etc.

Potrivit lui Petru Crudu, șefului Direcției managementul datelor în sănătate din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), ultima oară astfel de date au fost furnizate de către Biroul Național de Statistică (BNS) în anul 2018. De atunci au fost publicați doar indicatorii preliminari. Acum, specialiștii în demografie de la BNS explică întârzierea transmiterii informațiilor prin modificarea metodologiei de calcul a datelor despre populație și promit că acestea ar putea fi făcute publice prin iulie.

Mai mult, autoritățile folosesc cifre diferite privind numărul populației existente în Republica Moldova, făcând referință la recensăminte realizate în diferiți ani.

 „Noi publicam indicatorii preliminari în luna aprilie. Anul acesta nu s-a făcut nimic. BNS ne dă numai populația generală - 2 milioane 600 de mii. Noi, până acum, am calculat datele referindu-ne la o populație de 3 milioane 500 de mii de oameni, populația care era în anul 2018. De atunci nu am mai primit date pe raioane. Acum nu pot să fac calcule, pentru că nu am populația pe raioane. BNS ne spune de azi pe mâine că vom avea date. Eu am informat conducerea ANSP că BNS calculează la 2 milioane 600, dar Direcția de Management la 3 milioane 500 și conducerea mi-a spus că noi nu putem să calculăm în baza acestei cifre de 3 milioane 500, pentru că vor fi divergențe între indicatori. Vom face calcule când BNS o să ne furnizeze date pe raioane, bărbați, femei, rural, urban. Raioanele nu au indicatori și nici numărul de populație”, a precizat Petru Crudu pentru Sănătate INFO.

Datele sunt calculate greu explică statisticianul și pentru că oamenii migrează dintr-un sat în alt sat sau dintr-un raion în altul. Totodată, BNS aplicând noua metodologie de calculare a populației, include informații și de la Poliția de Frontieră privind cetățenii plecați peste hotare.

„Aceasta cifră de 2 milioane 600 este stabilită după noua metodologie care a luat în calcul recensământul din 2014. BNS lucrează și cu Poliția de Frontieră, pentru că populația care este absentă în țară timp de 12 luni, nu se ia în calcul, când se face statistica, ca fiind parte din populația Moldovei, iar după datele Agenției Servicii Publice, populația foarte mult migrează și între sate și raioane. Din acest motiv nu avem date privind numărul real al populației care trăiește în raioane”, a mai precizat Crudu.

Nadejda Bargan, șefa Direcției demografie din cadrul BNS afirmă că datele despre populație se adună greu de către administrațiile locale.

„Nu le-am oferit, pentru că nu avem date extrase din sursa administrativă. Nu avem date cu privire la migrația internă, în baza schimbării reședinței temporare a domiciliului. Au fost foarte multe probleme cu aceste date care trebuie să le ofere resursele administrative și care au necesitat aplicări de metode statistice foarte complexe. Respectiv, suntem la etapa de validare. Avem un expert care de o lună de zile lucrează cu aceste date, din domeniul sănătății, din domeniul educației. Datele la nivel național trebuie să fie comparabile. După aceasta noi vom fi deschiși să le prezentăm dezagregat. Vom face acest lucru doar după ce expertul ne va spune că acestea sunt cele mai veridice date pe care BNS poate să le furnizeze”, a explicat responsabila.

Nadejda Bargan a confirmat că Direcția managementul datelor în sănătate nu a primit datele și din cauză că poliția de frontieră le-a oferit pe cele privind migrația internațională abia în februarie.

 „Noi nu puteam să oferim în luna martie informații despre numărul populației, chiar și la nivel de țară, pentru că primim datele cu privire la migrația internațională de la poliția de frontieră în luna februarie. Dacă vă referiți la datele despre populația cu reședință obișnuită, calculele de estimare a statutului de imigrant și emigrant, ca să obținem migrația medie, sunt foarte complexe. Ne ia 2-3 luni să le procesăm. Totul depinde de datele oferite și câte probleme sunt în aceste date. Respectiv, noi am avut un draft al populației la începutul lunii aprilie, dar până nu este validat cu expertul, noi nu îl furnizăm, nici chiar colegilor cu care colaborăm. Da, Dl Crudu așteaptă de la noi date despre populația pe raioane de un an și ceva. Sperăm până pe 10 iulie să le publicăm”, a precizat Bargan.

Sociologii afirmă că lipsa oricăror date statistice reprezintă o problemă. Statisticile, explică Vasile Cantarji, ajută la luarea deciziilor de management și dezvoltarea politicilor într-un anumit domeniu.

 „Orice date lipsă e grav, pentru că nu poți să stabilești cum stau lucrurile, de exemplu, în sănătate, nu poți lua anumite decizii, nu îți poți da seama la nivel regional sau național unde este o situație mai bună sau mai rea. Nu va fi nimic grav, dacă în format fizic nu avem aceste date, dar ele pot fi publicate online publicate. Dacă ele nu există deloc, aceasta este absolut altă problemă. Biroul Național de Statistică demult trebuia să se gândească și să o rezolve. Acum alte statistici nu pot fi făcute, pentru că noi nu cunoaștem numărul populației pe raioane. Multe nu poți face, nici management, nici politici publice eficiente”, a menționat sociologul Vasile Cantarji de la CBS-AXA.

Directorii de spitale, cu care am discutat, susțin că fără date statistice nu poți face o reformă eficientă în domeniul sănătății și nici anumite planificări. Iată ce a declarat pentru Sănătate INFO Mihai Ciocanu, directorul Institutului de Medicină Urgentă.

„Sigur că statisticile ne ajută. În primul rând, noi vedem care este asigurarea populației cu resurse. Am în vedere atât personalul medical, cât și numărul de paturi, medici și așa mai departe. Atunci când faci o planificare a dezvoltării sistemului de sănătate sau să zicem o regionalizare a lui, noi ar trebui să știm care este aspectul de asigurare cu cadre pe raion și cu resurse de sănătate a populației pe diferite zone ale țării. De asemenea, este importantă morbiditatea. Toate facilitățile care se dezvoltă în sistemul de sănătate, se atribuie unui număr de populație și unor maladii care există în această populație”, a explicat Mihai Ciocanu.

Managerul a precizat că de curând a avut nevoie de date din anuarul statistic pentru realizarea unui raport privind regionalizarea serviciului privind prevenirea și tratamentul accidentului vascular acut (AVC) și a trebuit să opereze cu cele din raportul de indicatori preliminari.

„Am lucrat anul acesta la un demers al Ministerului Sănătății privind regionalizarea serviciului de accident vascular acut – AVC. Am utilizat datele din raportul statistic de anul trecut. În funcție de numărul îmbolnăvirilor se planifică numărul de paturi, numărul de medici, pe care trebuie să îi ai într-o regiune, etc”, a precizat Ciocanu.

Elena Palanciuc, vicedirector al Spitalului Raional Orhei afirmă că datele statistice o ajută să vadă, în comparație cu alți ani și cu alte instituții medicale, în ce direcție trebuie să se dezvolte instituția sa.

„Ne ajută să vedem unde ne aflăm în comparație cu alte raioane. Noi deja am analizat indicatorii interni ai spitalului, în comparație cu anul trecut. Aceasta însă e doar o parte a informației. Cealaltă parte se referă la situația sistemului medical din țară. Este un reper pentru a vedea unde ne aflăm și ce avem de făcut. Chiar acum discutam despre morbiditate, incidența și prevalența prin cancer, prin hepatită, cele mai des întâlnite patologii, chiar același Covid-19, ne este interesant care a fost nivelul pe raioane. Noi pregătim pentru ședința consiliului medical date despre tumorile maligne. Am contactat specialistul de la Institutul Oncologic și ne-a livrat datele pe raioane, dar sunt cifre absolute. Acum rămâne să vedem care este populația și să o calculăm de sine stătător. Este o eroare că nu avem aceste date”, a menționat și Elena Palanciuc, vicedirector al Spitalului Raional Orhei.

În Republica Moldova, de la declararea independenței, recensământul populației a fost realizat de două ori – în 2004 și în 2014. Cel din 2004 estima că Republica Moldova are o populație de 3,5 milioane de locuitori, fără stânga Nistrului. Ultimul, din 2014, care, de asemenea, nu include date privind populația din regiunea transnistreană și care s-a lăsat cu probleme, estima că în Republica Moldova locuiesc 2 milioane 900 de mii de oameni. După ce poliția de frontieră și-a dezvoltat o platformă de colectare a datelor privind migrația moldovenilor în străinătate, cifra a fost ajustată și acum Biroul Național de Statistică operează cu cifra de 2 milioane 600 de mii de locuitori.