Spitalele, o povară pentru toți. Nu există competențe clare, surse financiare și nici specialiști

Vitalie Dogaru
25 octombrie, 2022, 14:22
Vizualizări: 2893
După reforme nenumărate, strategii și optimizări, spitalele din țară s-au transformat într-o adevărată povară atât pentru autoritățile centrale, cât și pentru cele locale. Centrul nu le mai poate finanța atâta timp cât instituțiile medicale sunt ineficiente, iar primăriile și consiliile raionale declară că nu pot interveni din cauză că nu au bani pentru competențele atribuite.
Subiectul reformării sistemului
public de sănătate a fost tema unei dezbateri publice organizate de Coaliția
pentru Descentralizare în contextul promovării conceptului de reformă a
administrației publice locale prin municipalizare.
Pentru unii experți prezenți la
discuții, actualele prevederi legale sunt disproporționate în raport cu drepturile
și obligațiile autorităților publice locale. Acestea au mai multe competențe în
domeniul ocrotirii sănătății fără a deține și resurse necesare pentru prestarea
serviciilor medicale.
„Noi avem foarte multe competențe
delegate prin lege fie opționale, fie obligatorii, explică situația economistul
Veaceslav Ioniță. Dar nu este niciun mecanism prin care se impune executarea
acestor competențe. Avem un patrimoniu care este gestionat fără ca să existe
o relație clară dintre competența autorităților locale și aceste bunuri și nu
avem mecanisme de finanțare clar stipulate prin lege pentru întreținerea
acestui patrimoniu, prestarea serviciilor și organizarea acestor obligații
legale atribuite”.
Confuzia care există la nivel de
finanțare a spitalelor a dus la subdezvoltarea acestora. Rodica Rusu-Grama,
specialistă în management și legislație în sănătate, a declarat că legislația
nu prevede un mecanism clar pentru întreținerea spitalelor și din această cauză
astăzi există instituții raionale în care fondatorii nu au investit niciun ban
în ultimii ani.
„Când avem un raion cu resurse
limitate, atunci spitalul rămâne fără bani. Bază tehnico-materială este
depășită. Spitalele sunt la limita existenței prin infrastructură foarte veche
și noi ne plângem că avem echipamente de peste 30 de ani. Este din cauza
acestor inconsecvențe la nivel legislativ care atribuie autorităților locale
responsabilitatea pentru calitatea și
accesul la serviciile medicale din raion fără a specifica sursa de finanțare”,
a menționat Rusu-Grama.
Studiile pe teren arată că singura
soluție pentru îmbunătățirea situației materiale din spitalele raionale sunt donațiile
de peste hotare, dar de multe ori acestea sunt la mâna a doua și sunt epuizate
din punct de vedere tehnic și moral.
Experta este de părere că o
soluție ar fi mai multă autonomie pentru consiliile de administrare ale
spitalelor care să se conducă de reguli clare de joc. Ea face trimitere la
experiența țărilor europene unde s-a mers pe descentralizarea în luarea
deciziilor ce țin de ocrotirea sănătății. ”Statul este responsabil de sănătate,
dar nu statul trebuie să controleze sistemul”, a punctat Rodica Rusu-Grama.
În situația unor
bugete locale precare, singura oportunitate pentru îmbunătățirea condițiilor de
tratament în spitalele raionale este Fondul de dezvoltarea a prestatorilor de
servicii medicale al CNAM, instituție care este focusată pe procurarea de
servicii și mai puțin pe investiții în sistem. Anul acesta Fondul
are un buget pentru aceste necesități de 11 milioane de lei. Banii sunt
destinați pentru reparații capitale și procurare de utilaje. Din 15 proiecte care
au participat la concurs, doar două sunt de la spitalele raionale.
„Fiecare președinte de raion și
consilier raional vede spitalul raional ca ceva sfânt, dar nu și modalitățile
de finanțare ale acestuia. Anume aici intervine CNAM care ține cont de
necesitățile reale ale cetățenilor. După mine multe probleme s-ar rezolva daca
am vedea instituții medicale cu un grad de autonomie mai mare. Acum ele sunt
văzute ca o structură a autorităților locale”, a precizat Ion Dodon, director
general CNAM.
Și Dodon susține că pentru dezvoltarea
spitalelor raionale acestea au nevoie de mai multă autonomie, dar și o focusare
pe necesitățile reale ale populației și nu pe propriile probleme.
Criza cu care se
confruntă spitalele raionale nu vine doar din lipsa de fonduri pentru
dezvoltare, dar și a specialiștilor în consiliile raionale care să înțeleagă
cum funcționează sistemul de sănătate, spune Ana Niculiță, specialistă în
management sănătate.
„Cea mai importantă structură
este spitalul raional, asta e viziunea la nivel de raion. Celelalte servicii cum
ar fi asistența medicală prespitalicească și sănătate publică nu sunt luate în
considerare. Descentralizarea nu este numai să administrezi bani, dar și să
atragi resurse din exterior. Acum foarte puține administrații publice locale
fac asta”, este de părere Niculiță. Potrivit ei, unele autorități locale nu au
investit nici un leu în finanțarea spitalelor raionale.
Pornind de la provocările cu care
se confruntă sistemul de ocrotire a sănătății la nivel local, Larisa Voloh,
președinta Comisiei parlamentare administrație publică, susține că este nevoie
de a revizui atribuțiile și competențele în sistem.
„Cine poate își asume anumite
servicii și obligații, cine nu – nu. Există diferite modalități, toate depinde
de capacitățile managementului local. Dacă se vrea, atunci se găsesc bani așa
cum s-a întâmplat cu asigurarea cu apă a localităților. Primăriile au acționat
și nu au așteptat resurse de la centru. Au fost găsite proiecte și finanțări”,
a menționat deputata.
Ideea revizuirii situației în
care s-au pomenit spitalele raionale planează de mai mult timp în mediul
politic. Dar puțini au avut curajul să o expună în public. Și mai puțini au
încercat să o facă. Până la urmă renunțarea la unele servicii acordate de unele
spitalele raionale s-a făcut sporadic și mai mult de nevoie, decât în cadrul
unor reforme în sistem. La baza optimizărilor au stat lipsa de bani, de
specialiști, de condiții și nu în ultimul rând de pacienți.
O
disponibilitate imediată într-un sat trebuie să fie un popă, dar spitalul
trebuie să fie acolo unde se prestează un serviciu calitativ, a intervenit în
discuțiile de la IDIS Viitorul vicepreședintele Comisiei protecție socială,
sănătate și familie, deputatul PAS Adrian Belîi. Potrivit lui,
reforma în sănătate necesită o intervenție argumentată atâta timp cât în joc sunt
mai multe imobile, terenuri și fluxuri de bani pe care nimeni nu le va ceda de bună
voie în folosul altcuiva.
„Nu toate municipiile trebuie să
aibă spital. Un spital este ori totul, ori nimic. El trebuie să dețină un pachet
minim de servicii, altfel acesta se transformă într-o bătaie de joc. Un raion cu
mai puțin de 50 de miii de locuitori nu poate întreține un spital cu toate serviciile
cum ar fi tomografie, chirurg sau ginecolog și altele. Un spital trebuie să
aibă pacienți. Sunt anumite standarde pentru oferirea asistenței medicale care
încep de la un anumit număr de pacienți”, a punctat deputatul.
Reprezentanții autorităților
publice locale au insistat ca statul să fie cel care să își asume politicile și
cheltuielile în domeniul ocrotirii sănătății. Pentru aceasta,
a spus Cătălina Scorțescu, expert juridic în cadrul Congresului Autorităților Locale
din Moldova, este nevoie ca fie respectate atribuțiile și regulile de finanțare
pentru fiecare autoritate în parte.
„Sănătate este una din
prioritățile naționale, competență a Guvernului. Statul poate decide cum organizează
și finanțează aceste priorități, iar dacă vrea să delege o parte din competențe
trebuie asigure și finanțarea acestora. Dacă autoritățile publice locale au posibilități
ca să mai intervină în acest domeniu asta este opțional”, a punctat Scorțescu.
Tag: spital raional, Adrian Belâi, IDIS, management
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
23 aprilie, 2018, 18:14
23 aprilie, 2018, 15:20
Cele mai citite
Ala Nemerenco recomandă ca toți medicii de gardă din noaptea ...
15 aprilie, 2025, 11:18
Justiția tocmai a „ucis” un medic. Decriminalizați malpraxis ...
08 noiembrie, 2024, 21:01
Contactul sexual întrerupt, cea mai utilizată metodă printre ...
17 decembrie, 2024, 11:18
Povestea lui Marcu, un băiețel care a supraviețuit după ce a ...
13 martie, 2025, 16:51
Copil diagnosticat cu trichineloză, după masa de Crăciun. Fă ...
13 ianuarie, 2025, 16:40
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi12,56 %