Spitalele, o povară pentru toți. Nu există competențe clare, surse financiare și nici specialiști

Sursa Foto: Colaj Sănătate INFO

Vitalie Dogaru

25 octombrie, 2022, 14:22

Vizualizări: 2893

După reforme nenumărate, strategii și optimizări, spitalele din țară s-au transformat într-o adevărată povară atât pentru autoritățile centrale, cât și pentru cele locale. Centrul nu le mai poate finanța atâta timp cât instituțiile medicale sunt ineficiente, iar primăriile și consiliile raionale declară că nu pot interveni din cauză că nu au bani pentru competențele atribuite.

Subiectul reformării sistemului public de sănătate a fost tema unei dezbateri publice organizate de Coaliția pentru Descentralizare în contextul promovării conceptului de reformă a administrației publice locale prin municipalizare.

Pentru unii experți prezenți la discuții, actualele prevederi legale sunt disproporționate în raport cu drepturile și obligațiile autorităților publice locale. Acestea au mai multe competențe în domeniul ocrotirii sănătății fără a deține și resurse necesare pentru prestarea serviciilor medicale.

„Noi avem foarte multe competențe delegate prin lege fie opționale, fie obligatorii, explică situația economistul Veaceslav Ioniță. Dar nu este niciun mecanism prin care se impune executarea acestor competențe. Avem un patrimoniu care este gestionat fără ca să existe o relație clară dintre competența autorităților locale și aceste bunuri și nu avem mecanisme de finanțare clar stipulate prin lege pentru întreținerea acestui patrimoniu, prestarea serviciilor și organizarea acestor obligații legale atribuite”.

Confuzia care există la nivel de finanțare a spitalelor a dus la subdezvoltarea acestora. Rodica Rusu-Grama, specialistă în management și legislație în sănătate, a declarat că legislația nu prevede un mecanism clar pentru întreținerea spitalelor și din această cauză astăzi există instituții raionale în care fondatorii nu au investit niciun ban în ultimii ani.

„Când avem un raion cu resurse limitate, atunci spitalul rămâne fără bani. Bază tehnico-materială este depășită. Spitalele sunt la limita existenței prin infrastructură foarte veche și noi ne plângem că avem echipamente de peste 30 de ani. Este din cauza acestor inconsecvențe la nivel legislativ care atribuie autorităților locale responsabilitatea pentru calitatea și accesul la serviciile medicale din raion fără a specifica sursa de finanțare”, a menționat Rusu-Grama.

Studiile pe teren arată că singura soluție pentru îmbunătățirea situației materiale din spitalele raionale sunt donațiile de peste hotare, dar de multe ori acestea sunt la mâna a doua și sunt epuizate din punct de vedere tehnic și moral.

Experta este de părere că o soluție ar fi mai multă autonomie pentru consiliile de administrare ale spitalelor care să se conducă de reguli clare de joc. Ea face trimitere la experiența țărilor europene unde s-a mers pe descentralizarea în luarea deciziilor ce țin de ocrotirea sănătății. ”Statul este responsabil de sănătate, dar nu statul trebuie să controleze sistemul”, a punctat Rodica Rusu-Grama.

În situația unor bugete locale precare, singura oportunitate pentru îmbunătățirea condițiilor de tratament în spitalele raionale este Fondul de dezvoltarea a prestatorilor de servicii medicale al CNAM, instituție care este focusată pe procurarea de servicii și mai puțin pe investiții în sistem. Anul acesta Fondul are un buget pentru aceste necesități de 11 milioane de lei. Banii sunt destinați pentru reparații capitale și procurare de utilaje. Din 15 proiecte care au participat la concurs, doar două sunt de la spitalele raionale.

„Fiecare președinte de raion și consilier raional vede spitalul raional ca ceva sfânt, dar nu și modalitățile de finanțare ale acestuia. Anume aici intervine CNAM care ține cont de necesitățile reale ale cetățenilor. După mine multe probleme s-ar rezolva daca am vedea instituții medicale cu un grad de autonomie mai mare. Acum ele sunt văzute ca o structură a autorităților locale”, a precizat Ion Dodon, director general CNAM.

Și Dodon susține că pentru dezvoltarea spitalelor raionale acestea au nevoie de mai multă autonomie, dar și o focusare pe necesitățile reale ale populației și nu pe propriile probleme.

Criza cu care se confruntă spitalele raionale nu vine doar din lipsa de fonduri pentru dezvoltare, dar și a specialiștilor în consiliile raionale care să înțeleagă cum funcționează sistemul de sănătate, spune Ana Niculiță, specialistă în management sănătate.

„Cea mai importantă structură este spitalul raional, asta e viziunea la nivel de raion. Celelalte servicii cum ar fi asistența medicală prespitalicească și sănătate publică nu sunt luate în considerare. Descentralizarea nu este numai să administrezi bani, dar și să atragi resurse din exterior. Acum foarte puține administrații publice locale fac asta”, este de părere Niculiță. Potrivit ei, unele autorități locale nu au investit nici un leu în finanțarea spitalelor raionale.

Pornind de la provocările cu care se confruntă sistemul de ocrotire a sănătății la nivel local, Larisa Voloh, președinta Comisiei parlamentare administrație publică, susține că este nevoie de a revizui atribuțiile și competențele în sistem.

„Cine poate își asume anumite servicii și obligații, cine nu – nu. Există diferite modalități, toate depinde de capacitățile managementului local. Dacă se vrea, atunci se găsesc bani așa cum s-a întâmplat cu asigurarea cu apă a localităților. Primăriile au acționat și nu au așteptat resurse de la centru. Au fost găsite proiecte și finanțări”, a menționat deputata.

Ideea revizuirii situației în care s-au pomenit spitalele raionale planează de mai mult timp în mediul politic. Dar puțini au avut curajul să o expună în public. Și mai puțini au încercat să o facă. Până la urmă renunțarea la unele servicii acordate de unele spitalele raionale s-a făcut sporadic și mai mult de nevoie, decât în cadrul unor reforme în sistem. La baza optimizărilor au stat lipsa de bani, de specialiști, de condiții și nu în ultimul rând de pacienți.

O disponibilitate imediată într-un sat trebuie să fie un popă, dar spitalul trebuie să fie acolo unde se prestează un serviciu calitativ, a intervenit în discuțiile de la IDIS Viitorul vicepreședintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie, deputatul PAS Adrian Belîi. Potrivit lui, reforma în sănătate necesită o intervenție argumentată atâta timp cât în joc sunt mai multe imobile, terenuri și fluxuri de bani pe care nimeni nu le va ceda de bună voie în folosul altcuiva.

„Nu toate municipiile trebuie să aibă spital. Un spital este ori totul, ori nimic. El trebuie să dețină un pachet minim de servicii, altfel acesta se transformă într-o bătaie de joc. Un raion cu mai puțin de 50 de miii de locuitori nu poate întreține un spital cu toate serviciile cum ar fi tomografie, chirurg sau ginecolog și altele. Un spital trebuie să aibă pacienți. Sunt anumite standarde pentru oferirea asistenței medicale care încep de la un anumit număr de pacienți”, a punctat deputatul.

Reprezentanții autorităților publice locale au insistat ca statul să fie cel care să își asume politicile și cheltuielile în domeniul ocrotirii sănătății. Pentru aceasta, a spus Cătălina Scorțescu, expert juridic în cadrul Congresului Autorităților Locale din Moldova, este nevoie ca fie respectate atribuțiile și regulile de finanțare pentru fiecare autoritate în parte.

„Sănătate este una din prioritățile naționale, competență a Guvernului. Statul poate decide cum organizează și finanțează aceste priorități, iar dacă vrea să delege o parte din competențe trebuie asigure și finanțarea acestora. Dacă autoritățile publice locale au posibilități ca să mai intervină în acest domeniu asta este opțional”, a punctat Scorțescu.

Un nou trend periculos pe TikTok. Copiii înghit doze mari de paracetamol. „Lunar, 3-4 adolescente ajung la spital din cauza supradozei”

Doi medici suspectați că eliberau ilegal certificate de dizabilitate

Management comun la Spitalul Raional Orhei și Clinica Stomatologică. Ministerul Sănătății susține că va economisi 1 milion de lei anual

Tag: spital raional, Adrian Belâi, IDIS, management

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.