Spitalul Clinic Republican Bălți are de astăzi un nou director pentru următorii 5 ani. „Vom avea o secție de terapie intensivă conform tuturor standardelor anului 2022”

Sursa Foto: timpul.md

Elena Cioina

21 noiembrie, 2022, 17:09

Vizualizări: 3698

Gheorghe Brînza, medicul anesteziolog-reanimatolog, numit prin detașare director interimar la Spitalul Clinic Republican din Bălți în luna septembrie, a câștigat concursul Ministerului Sănătății și va conduce instituția în următorii cinci ani. De astăzi a intrat oficial în funcție.

Medicul, de specialitate anesteziolog-reanimatolog, are 36 de ani și s-a duelat pentru fotoliul de director cu Veaceslav Batâr, fost-șef al Centrului Medicilor de Familie din Bălți și cu Evelina Lesnic, conferențiar universitar la Catedra Pneumologie și Alergologie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Își face masteratul la Școala de Management în Sănătate Publică, iar 12 ani din cariera sa i-a muncit în spitalul din Bălți.

„Cunosc această instituție din interior”, spune Gheorghe Brînza. „Aici am făcut rezidențiatul, aici am fost tânăr specialist. Am lucrat la acest spital din 2012. Prin cumul am lucrat și la spitalul din Ungheni, în secția ATI (reanimare și terapie intensivă), și la Briceni, și la câteva companii private”.

L-am întrebat ce plan de dezvoltare a instituției are și care sunt problemele prioritare care trebuie să le rezolve în cel mai scurt timp.

Pe termen scurt, continuăm proiectele aflate în derulare. Amenajăm Unitatea de Primiri Urgente. Suntem în etapa a II-a a proiectului și urmează să renovăm zona verde și albastră (n.r. zona verde este destinată pacienților urgenți, dar cu funcții vitale stabile. Au pulsul, frecvenţa respiratorie, tensiunea arterială şi saturaţia în oxigen, iar pentru orice copil cu vârsta mai mică de 3 ani, temperature stabilă. iar zona albastră este destinată pacienților non-urgenți, care se pot afla în zona de triaj 60 de minute), cabinetele de radiologie, tomografie computerizată, toate spațiile sociale, cabinetul medicului-șef al secției, cel al surorii superioare, surorii gospodine și cea economă, depozitul pentru medicamente și consumbile. Toate aceste spații vor fi renovate în etapa a doua a proiectului.

La fel, în proiectul inițial, care a început în 2017, trebuia să fie construită o cale de acces pentru ambulanțe, din strada Decebal), dar între timp s-a mai construit o bancă, un magazin de flori, respectiv nu putem construit calea de acces așa cum prevedea proiectul din 2017 și acum trebuie să alocăm bani suplimentari, probabil din bugetul spitalului, pentru a reproiecta o altă cale de acces de pe strada Elena Colesov. Între biserică și strada Decebal este suficient spațiu pentru a proiecta încă o cale de acces, dar pentru a o lărgi cu 6 metri, pentru că acum ea este doar cale de ieșire a ambulanțelor, vom face acolo și calea de intrare. Doar că implică niște costuri mai mari din cauză că avem o pantă de vreun metru și deși vizual pare puțin, betonul acum costă mulți bani. Ceea ce va trebui să facem e să întărim această pista din beton armat. Deocamdată nu știu cât ne va costa. Abia am primit autorizație de construcție, urmează să facem apoi proiectul, după proiect, caietul de sarcini și doar atunci vom ști câți bani ne costă această pistă.

Câte luni ar dura construcția acestei căi de acces?

Asta înseamnă câteva luni. Tare sper să scoatem în capăt cu actele până la anul nou. Noi deja am depus la Primărie cererea pentru autorizația de construcție și expertiza geodezică, ca să știm unde să săpăm, să nu detereiorăm careva rețele în timpul construcțiilor.

Acum ambulanțele pe unde instră?

Prin curtea spitalului. Provizoriu UPU este amplasat cu totul în altă parte a spitalului. E mai complicat. Pe termen scurt ne mai propunem să amenajăm cabinetul de tomografie computerizată la etajul II. Ministerul Sănătății ne-a asigurat că vom primi noi și Institutul Oncologic câte un aparat de tomografie computerizată modern. Acest lucru ar urma să se întâmple în următoarele 6-7 luni. Acest aparat va fi în dotarea spitalului.

Unde merg pacienții din zona de nord pentru tomografie computerizată?

Merg la doi agenți economici care dispun de aceste aparate și efectuează procedurile contra-plată. Pacienții care au nevoie de rezonanță magnetică merg și ei la privați. Sunt trei astfel de agenți economici la Bălți. Unul dintre ei se află în incinta spitalului, adică suntem într-un parteneriat public privat. Aparatul a fost transmis în gestiunea spitalului, dar în acest moment este defect.

Potrivit protocoalelor clinice, naționale și instituționale, toți pacienții care au un accident vascular cerebral fie ischemic, fie hemoragic, popular spus ictus, necesită a fi diagnosticați prin tomografie computerizată.

Teoretic toți pacienții chirurgicali acuți, chiar și cei cu suspecție de apendicită ar trebui să fie supuși unui examen tomografic, după aceasta să meargă în secția de chirurgie. La noi, din lips de echipament se merge pe metoda veche, se face ultrasonografie, în baza rezultatelor analizelor de laborator se pune diagnosticul și se merge în sala de operație. Un tomograf ne-ar ușura mult partea de diagnostic. Vrem să instalăm și un angiograf. Acest aparat ne va ajuta la diagnosticarea pacienților cu ictus și cu infarct miocardic acut.

La fel în următoarele 7 luni, în cadrul unui proiect european, tot etajul 3 de reanimare și terapie intensivă va fi reparat. Au la dispoziție 7 luni să ne dea toată secția reparată în totalitate. Vom avea o secție ATI conform tuturor standardelor anului 2022. Este vorba de un poriect de peste 20 de milioane de lei.

Veți fi și dotați cu echipamente moderne?

Noi am fost dotați în timpul pandemiei cu echipametne foarte moderne. Avem câte două ventilatoare pentru fiecare pat. Avem câte două monitoare pentru monitorizarea funcțiilor vitale ale pacientului. De asemenea, pentru fiecare pat din terapia intensivă avem câte trei pneumate, infuzomate, seringomate pentru fiecare pat, aspiratoare pentru fiecare pat, ceea ce până la Covid era o catastrofă. De altfel, secția ATI de la Bălți a fost dotată împreună cu alte secții ATI de la Ungheni, Briceni, Glodeni, etc.

Dle Brînza, până să deveniți director, pacienții de la Bălți ne-au trimis mai multe poze dintr-o secție de pediatrie pe unde mișunau gândacii. Ce veți face cu ea?

E adevărat, în secția de pediatrie, la etajele 3 și 4 este un dezastru. Pe jos este linoleum. Chiar am încercat să scot într-un colț linoleumul și am constatat că sunt vreo șase straturi. Clar că între aceste straturi pot fi și balauri, nu doar taracani. De aceea, vedem care sunt posibilitățile noastre, pentru că e sfârșit de an. Nu știm exact cât ne va costa gazul, cât energia electrică, vedem ce ne rămâne în conturile spitalului și tot ce vom economisi vom investi anume în secția de pediatrie. Noi, de fapt, avem 4 secții de pediatrie la Bălți. În 2023 vrem să renovăm măcar un din cele 4.

Și cu pacienții care erau plasați la aceste etaje ce veți face?

În Departmanetul de pediatrie avem 101 paturi, dar de obiecei în jur de 80 de pacienți, ceea ce ne permite să-i amplasăm la primele 3 etaje.

Deci, promiteți că nu vor sta în condițiile în care au mai stat alți copii, asta aș vrea să înțeleg...

Exact.

Până la sfârșitul mandatului cum vreți să dezvoltați acest spital? Ce servicii noi vreți să aveți?

Până la sfârșitul mandatului, cu siguranță vom face coronarografii, stenturi bypass coronariene. Cu sigurnață vom face și trombolize, în caz de ictus ischemic (n.r. metodă terapeutică ce constă în injectarea unei substante trombolitice capabilă să dizolve un cheag sangvin) și cu siguranță vom putea face tomografii computerizate, fără parteneriat public privat. Probabil vom face și o parte din analizele de urgență, din nou, fără parteneriat public privat. Secțiile de pediatrie vor fi renovate, vom avea o secție de terapie intensivă nouă pentru adulți. Sper că în 2-3 ani vom avea și secția UPU renovată și dotată în totalitate.

Domnule Brînza, acum suntem într-o situație energetică foarte dificilă. Pe lângă prețul mare pe care trebuie să-l plătim pentru consumul energiei termice, mai avem și deconectări de la curent, așa cum s-a întâmplat zilele trecute, din cauza războiul lansat de Rusia în Ucraina. Cum asigurați funcționalitatea spitalului?

Avem un generator foarte vechi, care nu e functional și încă unul, cumpărat la mâna a doua, dar care e functional. Acest generator, la modul practic, nu era conectat, desi bifa că este conectat era. Recent am fost rugați de specialiștii de la Rețelele Electrice Nord să le permitem să facă mentenața la transformatoarele electrice de pe teritoriu. Cât au făcut mentenanța, am înțeles care transformator și de care etaj răspunde. Cu această ocazie am înțeles că transformatorul functional este responsabil de tot etajul trei, unde este amplasată sala de operații planice și toată terapia intensivă. Așa că deja am conectat acest generator mic de 160 de kw doar la transformatorul care răspunde asigurarea cu curet la etajul trei al secției. Dacă Doamne ferește se deconectează lumina, acum suntem conectați la toate trei faze existente în oraș, suntem cumva protejați. Dacă se întâmplă vreo catastrofă, etajul 3 va avea lumină. Mai avem alte 3 generatoare mici, dar care nu pot să spun că ne ajută. Oricum, având luminî la un etaj întreg cu partea chirurgicală și ATI, deja e mai bine decât nimic.

Se conectează automat dacă se stinge lumina?

Nu. Tot echipamentul automatizat trebuie să-l procurăm. Însă generatorul poate fi pornit în regim manual în cel mult 1 minut. Combustibil are. Nu avea acumulatoare, am procurat două noi câte 100 de amperi. Avem doi electricieni, care lucrează pe ture. Ei rămân de garda în fiecare noapte. Ei cunosc algoritmul de pornire al generatorului în caz de deconectare. Vom scoate la licitație manopera de conectare în regim automat și îl vom conecta cu siguranță, anul acesta. Probabil vom scoate la licitație sau, în funcție de preț, vom face un contract de mică valoare ca să cumpărăm încă minim 1 generator, pe care să-l conectăm la maternitate și un alt generator pentru Departamentul pediatrie. La maternitate acum este un generator electric mic de 2,5 kw, care ar permite lucrul doar într-o sală de operație.

Pentru tot ce vă propuneți să faceți aveți și resurse financiare?

Mizăm pe ajutorul fondatorului sau Companiei Naționale de Asigurări în Medicină. Noi nu avem atâtea resurse.

Fondatorul (n.r. Ministerul Sănătății) v-a promis resurse pentru dezvoltarea instituției?

Fondatorul, presupun, nici nu a știut despre toate aceste probleme, deoarece chiar și generatoarele despre care v-am vorbit erau trecute în registru că sunt. Nu se cunoștea că ele, de fapt, nu sunt funcționale, ci erau doar pentru bifă. Am scris un demers la Minister, poate ne procură ei din resursele lor măcar un generator electric. Dacă nu va avea ministerul, vom scrie alt demers la CNAM. Cel puțin în acest moment, secțiile de terapie intensivă, și cea pentru adulți, și cea pentru copii sunt asigurate cu generator.

În perioada pandemiei am constatat că spitalele noastre nu au oxigen și nici sisteme sau rețele care să transporte acest oxigen până la patul pacientului care se sufoca. Acum în mai multe spitale vedem că se construiesc sisteme de transportare a oxigenului în secții. La Bălți cum stați din acest punct de vedere?

La acest capitol stăm foarte bine. Spitalul din Bălți și până la pandemie avea generator în blocul central, unde este terapia intensivă. Când a început Covid-ul au fost procurate încă două generatoare care au fost amplasate în secția pediatrie și secția boli infecțioase. Cu generatoarele de oxigen care le avem în dotare putem să mai conectăm la oxigen o clădire. Deci avem mai mult decât ar fi necesar spitalului. Noi nu avem nevoie de rețea de oxigen în secțiile de reabilitare, boli cronice, o bună parte din secția de cardiologie, terapie. Dar, pentru că am restructurat toată secția de terapie intensivă, ne vor monta prize și panouri de gaze medicale noi. Ca să înțelegeți, secția de terapie intensivă nu era delăsată, era ok. Noi am avut aceste panouri medicale și prize la fiecare pat. Am discutat cu șefii de secții și am identificat, la fiecare etaj, o aripă a spitalului unde vom trage o conductă de calibru mare care să poată distribui la fiecare etaj câte minim două prize adăugător la ceea ce era acum. Sper că luna aceasta manopera va fi îndeplinită.

Domnule Brînza, în acest concurs ați mai avut doi concurenți – Veaceslav Batâr, fost șef al Centrului Medicilor de Familie și Eleonora Lesnic, conferențiar universitar la Catedra peumologie și alergologie de la USMF. Știți cu câte puncte i-ați devansat?

Nu-mi amintesc exact, dar am avut un punctaj destul de mare.

În presă se vehicula că ați fi membru de partid și de asta ați fi fost favorizat de ministra Sănătății. E adevărat?

Nu, nu sunt membru la niciun partid. Nu știu dacă am fost favorizat de Dna ministră. Ea nu a fost nici membru al comisiei, nici nu a participat la ședință. Nu văd cum ar fi putut să mă favorizeze.

Adică ați obținut onest mandatul datorită capacităților de manager pe care le aveți...

Cred că da, pentru că dintre toți trei care am participat, eu sunt din această instituție din 2012.

Domnule Brînza, vă dorim succes în noul mandat.

Ala Iațco: Legalizarea serviciilor sexuale acum este periculoasă deoarece ar expune direct lucrătoarele sexului

EXCLUSIV. Directorul interimar al SC Bălți: Dacă voi face față, voi merge și la concurs

Ion Dodon, director al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină: „Contractarea instituțiilor medicale e un punct vulnerabil. E ușor să comiți acte de corupție, dar nu le voi tolera”

Tag: Spitalul Clinic Republican Bălți, Gheorghe Brînza, Ala Nemerenco, director

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.