„Fiica mea era sfârtecată toată. Avea două stome și la mijloc era despicată”. Malpraxisul medical în Moldova, prea grav, dar trecut sub tăcere

Sursa Foto: Arhiva personală

Elena Cioina

06 decembrie, 2022, 13:42

Vizualizări: 122421

„Fiica Dumneavoastră a murit. Ne pare rău. Am făcut tot ce am putut, dar nu am putut să o salvăm”. A fost ultimul mesaj al doctorilor de la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, pe care Viorica Lisnic, o femeie originară din Soroca, l-a auzit de la cei în care își punea toată speranța că îi vor salva fiica.

Cauza decesului - șoc toxico-septic. Cauza antecedentă - peritonită fibrino-purulentă totală, iar maladia de bază – ocluzie intestinală.

Fiica Vioricăi Lisnic, Olesea Wang, avea doar 42 de ani. La sfârșitul lunii august ea a ajuns la Spitalul Raional Soroca cu acuze abdominale. Diagnosticul stabilit de medici a fost – ocluzie intestinală. Era nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a debloca intestinul, așa că tânăra, care anterior a suferit de cancer de col uterin, și-a dat acordul.

Însă în loc de o operație, Olesea a suferit trei. În doar o săptămână. În toată această periaodă, povestește mama, fiica ei și ea au trecut printr-un adevărat calvar. Olesea ar fi fost dusă în sala de operație pe o pătură, practic târâtă de infirmiere. A stat într-un salon îngust în care nici nu te puteai întoarce, i s-au aplicat două stome, dintre care una ar fi căzut în interiorul abdomenului. Olesea nu ar fi fost cusută după nicio intervenție chirurgicală și ar fi zăcut cu abdomenul desfăcut.

Medicii nu i-ar fi explicat niciodată mamei ce manopere medicale au efectuat și de ce a fost nevoie de ele. Într-un final, când mama a văzut că își pierde fiica și a insistat să fie transferată de urgență la Chișinău, administrația spitalului Soroca a decis să cheme Serviciul AVIASAN, care asigură transportul pacienților pe cale terestră, deși femeia a cerut să vină Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD), care, în funcție de gravitatea situației poate asigura transportul pacienților pe cale aeriană.

Olesea a fost preluată de medicii de la AVIASAN dintr-un salon obișnuit din Spitalul de la Soroca, dar nu din secția de reanimare și terapie intensivă, deși condiția ei de sănătate ar fi cerut să fie ținută anume acolo. Ea a fost transportată la Chișinău despicată, din spusele mamei, iar drumul prost și lung i-ar fi înrăutățit și mai mult starea.

Viorica Lisnic acuză medicii de la Soroca, inclusiv conducerea instituției, de neglijență medicală, inacțiune și lipsă de empatie. Ea a depus două plângeri la instituțiile de drept din Soroca – Procuratură și Inspectoratul de Poliție, deoarece consideră că lucrătorii medicali au admis malpraxis în activitatea lor.

„Medicii care au venit și ne-au dus la Chișinău cu AVIASAN ne-au spus că este primul caz în Moldova când iau un pacient așa de grav din salon și nu din secția de reanimare. Așa și-au bătut joc de noi. Și pe câmpul de luptă tot mergeau și-i strângeau”, povestește printre lacrimi Viorica Lisnic, mama Olesei. Ea a continuat:

„Medicul care a operat-o pe Olesea s-a purtat foarte obraznic cu noi. Eu nu am spus tot (n.r. Viorica Lisnic a vorbit și pentru presa locală) cum veneau și o luau din salon pe pătură. Strașnic prin ce am trecut și eu și fata. Ne-au dus într-un salon că nu încăpeau două paturi. Nu venea nimeni să ne îngrijească. Toți dormeau în secție. „Totuna are să moară”, mi-au spus medicii de la Soroca, dar medicii de la Chișinău mi-au spus că ea avea șanse să trăiască. Medicii de la Chișinău mi-au mai spus că cei de la Soroca „au scris acolo (n.r. dosarul medical) ce le-a trăsnit prin cap”.

Întreaga mărturie a Vioricăi Lisnic o puteți asculta AUDIO. Vă avertizăm că mărturiile vă pot afecta emoțional. Totodată, în înregistrare figurează numele mai multor medici de la Spitalul din Soroca, și deși Sănătate INFO a încercat să ia legătura telefonică cu directoarea instituției pentru a cere explicații privind acțiunile acestora, managerul nu ne-a răspuns la telefon. Tuturor medicilor pomeniți în înregistrarea audio le oferim dreptul la replică.

Deși la Chișinău i s-a acordat ajutorul necesar, fiind internată în secția de terapie intensivă, Olesea nu a mai putut fi salvată. Cauza principală a a decestului, potrivit extrasului medial, a fost șoc toxico-septic. (n.r. Șocul toxic apare în urma infecțiilor puternice, care afectează organele și ajunge în sânge, cauzând septicemie potențial fatală).

Istoria Olesei Wang este una dintre puținele situații nefericite, care ajung să fie cunoscute în spațiul public. Din păcate, cazurile de malpraxis rămân cel mai des nedescoperite în Republica Moldova din varii motive, dar adesea victimele sau rudele acestora cred că acțiunile lor ulterioare nimic nu vor rezolva.

De altfel, în Republica Moldova nu există o statistică oficială a dosarelor de malpraxis medical care sunt pe rol în instanță sau au fost deja finalizate. Nu există nicio evidență a medicilor care au fost găsiți vinovați de comiterea unor greșeli medicale și nici ce despăgubiri morale au fost nevoite să plătească sau li se cer spitalelor de către pacienții sau rudele acestora pentru erorile admise.

Abia acum se discută despre elaborarea unui proiect de lege privind asigurarea cadrelor medicale de erori și greși medicale, deși subiectul este unul vechi, de prin 2011, iar managerii de spitale, mai ales, cred că subiectul e actual și e nevoie de cadru legal pentru astfel de situații.

În lipsa cadrului normativ, cadrele medicale, mai ales cele din sistemul public, nici nu consideră necesar să se asigure de eventuale situații de malpraxis, iar odată vizați în dosare sunt nevoiți să se apere în instanță pe cont propriu.

Puținii avocați care administrează dosare de malpraxis medical spun că sunt foarte complicate și greu de demonstrat, pentru că în sistemul medical din Republica Moldova nu este digitalizat, iar pe hârtie pot fi făcute schimbări.

Vasile Ciupercă, unul dintre avocații care administrează dosare de malpraxis a declarat pentru Sănătate INFO că „De multe ori, în Republica Moldova, se intervine în această documentație medicală, se fac anumite modificări și se încearcă să se corecteze anumite informații medicale. Am avut situații când personalul medical a falsificat semnătura pacientului pe un document de consimțământ al acestuia”.

Sau medicii legiști eliberează expertize în defavoarea pacienților, chiar dacă faptele arată că doctorii au greșit. „Poate e solidaritate între colegi. Cum să spui despre un coleg medic că a greșit? Poate e și factorul corupției. Apoi, deși în Codul Penal este un articol care pedepsește experții legiștii pentru concluzii vădit false, nu sunt pornite cauze penale pe numele experților care vădit au dat concluzii false”, a mai explicat Vasile Ciupercă.

Cel mai important în astfel de dosare, spune avocatul, e ca victima sau rudele acesteia să obțină cât se poate de repede fișa medicală în care e scris tot ce au întreprins medicii pentru tratarea bolnavului.

Vasile Ciupercă: „Primul pas și cel mai important este ca în regim de urgență să solicite și să obțină copia documentației medicale, să ceară tot dosarul medical de la instituția în care s-a tratat sau a avut de suferit în urma acțiunilor medicilor. Tot ce se întâmplă cu un pacient într-o instituție medicală publică sau privată trebuie să fie documentat. E acea fișă medicală în care este indicat tratamentul, cine l-a prescris, când și cum, investigațiile care le-a făcut. Corectitudinea acțiunii medicilor se stabilește pe baza documentației medicale.”

Dreptul la informare al pacientului

Orice pacient, indiferent indiferent dacă a a avut de pătimit sau din cauza medicilor, are tot dreptul să ceară instituției o copie a dosarului său medical. E scris în Legea cu privire la drepturile și responsaabiitățile pacientului, în Articolul 11, punctul 4.

„Prestatorii de servicii de sănătate asigură accesul nelimitat al pacientului, al reprezentatului său legal (al rudei apropiate) la informaţia privind propriile date medicale, la rezultatele şi la dosarele cu investigaţii, la tratamentele şi îngrijirile primite, cu eliberarea unui rezumat în scris la externare. Pacientul poate obţine copia oricărei părţi din propriile date şi dosare medicale în modul stabilit de Ministerul Sănătății”.

Apoi, juristul sugerează că victima ar fi bine, odată cu obținerea documentației medicale, se consulte cu un jurist sau avocat ca să se asigure că acuzațiile care i le aduce medicului sunt într-adevăr fondate.

În situația când se suspectează malpraxisul pacienții mai pot depune plângeri către instituțiile de drept din raion sau sector – Inspectoratul de Poliție sau Procuratură.

Așa a procedat Viorica Lisnic, mama Olesei Wang. Pe 21 noiembrie ea depus două plângeri – la Procuratura din raion și la Inspectoratul de Poliție.

Procuratura din Soroca a deschis un dosar pe faptul încălcării regulilor de acordare a asistenței medicale, soldat cu decesul pacientului, articolul 213, litera B din Codul Penal. Anchetatorii au ridicat fișele medicale de la cele două instituții medicale în care s-a aflat Olea pentru tratament, iar o comisie de experți de la Centrul de Medicină Legală urmează să analizeze toate circumstanțele și să elibereze o expertiză.

Procurorul, Eduard Fistic, care administrează cazul a declarat pentru Sănătate INFO că rezultatele legiștilor ar putea să fie gata în aproximativ o lună.

„Noi am ridicat fișele medicale de Spitalul raional și am mers și la Chișinău, la Spitalul Republican, unde a fost internată pacienta ultima dată. Ne-a venit confirmarea de la Spitalul Clinic Republican de la Chișinău că fișa medicală este deja pregătită. Marți, ofițerul de urmărire penală va merge să o ia și o va transmite Centrului de Medicină Legală, care va face expertiza medico-legală. Expertiza medico-legală ar putea să dureze o lună sau două. Noi așteptăm rezultatele, iar în baza lor vom decide ce acțiuni întreprindem în continuare”.

Sănătate INFO a încercat să discute despre caz și cu administrația Spitalului Soroca. Directoarea instituției, Angela Rusnac nu ne-a răspuns nici la telefon și nici la mesajul trimis.

La Ministerul Sănătății, unde Viorica Lisnic a scris o petiție, ne-au spus că a fost creată pe 28 noiembrie o comisie care investighează acest caz.

Avocatul Vasile Ciupercă spune că pacienții au două posibilități de a se apăra în cazul unui dosar de malpraxis medical. Ei pot cere tragerea la răspundere penală a medicului care a admis malpraxisul și pot cere despăgubiri morale instituției medicale, unde acesta activează. Însă pentru a purcede la aceste acțiuni e nevoie de expertiza medico-legală.

„Ar trebui să se expună mai întâi medicii legiști. Ei trebuie să spună dacă este sau nu problema și dacă există legătura cauzală dintre ceea ce s-a făcut sau ceea ce trebuiau să facă medicii și consecințele care au survenit – vătămare sau deces. Cel mai simplu e să fie depusă o plângere penală, să fie pornită o cauză penală, omul să fie recunoscut ca parte vătămată și în această calitate să solicite o expertiză medico-legală, care se face din contul statului. Dacă este o expertiză bună, poți în baza ei să pornești un proces civil de încasare a despăgubirilor morale și ca bază probată să fie expertiza obținută în dosarul penal”, este explicația specialistului.

Fond pentru asigurarea împotriva erorilor și greșelilor medicale

Deși uneori durează ani de zile până victima malpraxisului medical reușește să obțină câștig de cauză, se întâmplă ca instituțiile medicale, mai ales cele publice să nu poată plăti despăgubirile cerute de aceasta. Pentru că nu există nicio reglementare legală a malpraxisului medical, spitalele, unde astfel de cazuri au loc mai des, nu au prevăzuți bani pentru despăgubirea pacienților, iar medicii nu se asigură împotriva eventualelor greșeli.

Mihai Ciocanu, director la Institutul de Medicină Urgentă spune că procesele intentate afectează activitatea instituției. „Noi îi asigurăm doar pe angajații de la AVIASAN. Acolo situația te impune uneori să acționezi, poate, cu un risc mai sporit. Pentru acești angajați avem o asigurare a riscului de transportare a pacientului, dar și de implicare în proceduri. Ceilalți nu sunt asigurați. Nici nu avem cultura asigurării împotriva riscurilor medicale. Eu nu cred că în țara noastră s-ar găsi un număr mare de medici care ar dori să se asigure din buzunarul propriu de malpraxis”, a precizat Mihai Ciocanu.

Dacă ar fi existat cadru normativ, continuă Mihai Ciocanu, ar fi fost clare responsabilitățile părților. De exemplu, cine face despăgubirea, cum o face și atunci lucrătorii medicali s-ar găsi într-o situație favorabilă. Managerul afirmă că un prim pas în asigurarea de malpraxis ar fi ca acest lucru să fie o responsabilitate a instituției medicale. Ulterior se poate trece și pe asigurarea individuală. O asigurare obligatorie ar fi o soluție și mai bună, este de părere Mihai Ciocanu, dar medicii nu ar fi pregătiți să plătească din propriul lor buzunar astfel de asigurări, este de părere Ciocanu.

Soluția, spune Mihai Ciocanu ar fi ca instituția medicală să aibă un Fond pentru asigurarea împotriva erorilor și greșelilor medicale.

„Cred că măcar 0,2% din bugetul instituției ar fi suficient pentru astfel de situații. Ar înseamna vreun 1 milion 200 de mii de lei pentru noi. Acum noi nu avem multe cazuri, dar numărul lor va crește odată ce pacienți vor fi tot mai informați”, a conchis Mihai Ciocanu.

Elena Palanciuc, directoare interimară la Spitalul Raional Orhei a declarat pentru Sănătate INFO că un dosar de malpraxis pentru un spital raional ar însemna în primul rând pierderea specialiștilor, dar și incapacitatea instituției de a plăti despăgubirile solicitate.

„Dacă ar fi găsiți vinovați, aceștia ar primi drept pedeapsă câțiva ani de suspendare din funcție și interzicerea de a practica profesia tot timp de câțiva ani. Dacă am fi obligați să plătim despăgubiri morale, atunci ar trebui să plătim niște bani, care nu pot fi plătiți din banii primiți din Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală. Ar trebui să plătim din banii acumulați din serviciile contra plată. Ar însemna ca instituția să fie în incapacitatea de a plăti acești bani. E important acest subiect pentru noi, pentru că avem tot mai mulți pacienți nesatisfăcuți de rezultatele unui act medical”, a afirmat Elena Palanciuc.

Legea malpraxisului, în proces de elaborare de ani de zile

Într-un Podcast pentru Sănătate INFO, Adrian Belîi, deputat și vicepreședinte al Comisiei Sănătate, Protecție Socială și Familie spune că acum un grup de lucru, din care face parte, lucrează asupra unui concept al legii malpraxisusului medical. Dar, afirmă Adrian Belîi trebuie să existe o dorință și o presiune din partea comunității medicale pentru promovarea actului normativ, dacă bineînțeles comunitatea vrea să fie protejată de un asemenea risc profesional.

„Deocamdată însă nu prea există o presiune din partea autorităților privind elaborarea acestei legi. În discuții private fiecare exprimă această necesitate, dar sunt necesare niște solicitări coordonate ale asociațiilor profesionale, adresări din partea Universității, spitalelor, grupurilor de specialiști, sindicatelor privind forțarea de primire a acestei legi tot este importantă, deoarece foarte multe legi se fac sub presiune, cu toate că necesitatea lor este demult atestată”.

Viorica Lisnic spune i-a promis fiicei ei că va face tot posibilul pentru a-i face dreptate și va demonstra că medicii de la Spitalul Raional Soroca au tratat-o neglijent și nu au depus suficiente eforturi pentru a-i salva viața.

Notă: Ocluzia intestinală reprezintă un blocaj care determină diminuarea importantă sau absența tranzitului intestinal pentru gaze și materii fecale (scaun). Poate să apară oriunde la nivelul intestinului subțire sau gros și poate fi parțială sau completă. Ocluzia intestinului subtire reprezintă majoritatea cazurilor (80%). Cauzele frecvente sunt aderențele, herniile și tumorile. Semnele și simptomele tipice includ: durere abdominală severă, vărsături, distensie abdominală, constipație, balonare și absența tranzitului intestinal pentru materii fecale și gaze. Ocluzia intestinală este o urgență chirurgicală și reprezintă 20% din internările pentru „abdomen chirurgical acut”. (Sursa: www.reginamaria.ro)

Peritonita este o inflamație a peritoneului, țesutul care aliniază peretele interior al abdomenului și acoperă și susține cea mai mare parte a organelor abdominale. Peritonita este de obicei cauzată de o infecție cauzată de bacterii sau fungi.

Lăsată netratată, peritonita se poate răspândi rapid în sânge (sepsis) și la alte organe, ducând la o insuficiență multiplă a organelor și la moarte. Așadar, dacă dezvoltați oricare dintre simptomele peritonitei – dintre care cel mai frecvent este durerea abdominală severă – este esențial să căutați o evaluare medicală promptă și un tratament care să poată preveni complicațiile potențial fatale.

Cele două tipuri principale de peritonită sunt peritonita spontană primară, o infecție care se dezvoltă în peritoneu și peritonita secundară, care se dezvoltă de obicei atunci când o leziune sau infecție în cavitatea abdominală permite organismelor infecțioase pătrunderea în peritoneu. Ambele tipuri de peritonită pot pune viața în pericol. Rata de deces cauzată de peritonită depinde de mulți factori, dar poate fi la 40% la cei care prezintă ciroză. Până la 10% pot muri din cauza peritonitei secundare. (www.medicalnewstoday.com)

Notă: Acest material a fost produs cu asistența proiectului “Comunicare Strategică și Suport pentru Mass-media în Republica Moldova". Conținutul materialului este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă în niciun fel opinia Uniunii Europene.

Finanțarea dotării cabinetelor medicilor de familie cu dispozitive medicale din fondul de dezvoltare al CNAM, prioritate pentru anul viitor

Principalele boli care afectează copiii din Republica Moldova, de la naștere până la adolescență

Un moldovean beat a agresat medicii veniți în vamă să-i acorde ajutor

Tag: malpraxis, Republica Moldova, medici

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.