Cabinetele individuale ale medicilor de familie: lansate în grabă, uitate degrabă. ISTORII

Sursa Foto: SJ Objio on Unsplash

Vitalie Dogaru

28 februarie, 2023, 12:50

Vizualizări: 2485

În anul 2018, autoritățile anunțau crearea cabinetelor individuale ale medicului de familie. Pe fundalul reducerii numărului de specialiști și creșterii numărului de localități fără medic de familie, noutatea se dorea o soluție magică pentru toate problemele care începeau la „poarta de intrare” a pacientului în sistemul de sănătate. Schimbarea guvernelor a dus reforma într-un con de umbră, iar numărul cabinetelor individuale a rămas la nivelul perioadei marcate de entuziasm din anul 2019.

Prin crearea cabinetelor individuale ale medicilor de familie, autoritățile au vrut să le ofere specialiștilor mai multe posibilități de dezvoltare și îmbunătățire a serviciilor medicale. Dar, confruntați cu birocrație locală și lăsați la voia întâmplării de autoritățile centrale, medicii de familie nu au dat curs inițiativelor. Singurii care și-au creat cabinete individuale au fost cei care s-au lansat pe valul entuziasmului de la început mișcați de promisiunile guvernării de atunci.

Potrivit Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, în ultimii trei ani în Republica Moldova au fost înregistrate aproximativ 20 de cabinete individuale ale medicilor de familie. Din această cifră fac parte și trei unități deschise în anul 2021 și alte două care și-au sistat activitatea anul trecut. Totodată mai activează 7 Centre ale medicilor de familie care reunesc mai mulți specialiști cu liberă practică. Toate aceste cifre sunt infime în comparație cu angajamentele luate acum cinci ani când în doar un an se dorea ca toți medicii de familie să aibă cabinete individuale. Mai întâi cei de la sate, după care și cei din orașe.

Solicitați de Sănătate INFO, mai mulți medici de familie care dețin cabinete individuale au menționat că activitatea i-a făcut mai liberi față de birocrația din sistem și mai responsabili față de pacienți. Cu toate acestea, ei nu au evitat să menționeze problemele cu care se confruntă în relațiile cu autoritățile locale care nu întotdeauna înțeleg formula de activitate a unui medic de familie cu practică liberă. Mulți primari și consilieri locali confundă acest format cu cel al unei structuri private care prestează servicii contra bani. În timp ce legea stabilește luarea în comodat a unor spații publice pentru prestări de asistență medicală, primăriile solicită bani pentru chirie ca de la un agent economic.

O altă problemă este numărul mic de locuitori din unele sate care nu acoperă cheltuielile unui cabinet individual al medicului de familie. CNAM oferă pentru serviciile medicale prestate mijloace financiare în funcție de numărul de pacienți și serviciile prestate. Odată cu creștere prețurilor, cabinetele cu un număr mai mic de locuitori nu reușesc să facă față cheltuielilor. Tot în satele mici, medicii de familie se confruntă cu lipsa asistentelor medicale și a altor angajați.

Pe de altă parte, unii experți în sănătate afirmă că procesul de trecere la cabinetele individuale ale medicilor de familie nu a fost bine pregătit și s-a făcut în grabă. Ei spun că nu au fost puse la punct mai multe momente organizatorice și nu au fost explicate până la capăt responsabilitățile acestui format atât pentru medicii de familie, cât și pentru autoritățile locale și pacienți.

Ghenadie Curocichin, șeful catedrei medicină de familie de la USMF „N. Testemițanu” susține că lansarea a avut un aspect pozitiv, dar că nu este o schimbare universală pentru că nu toți au curajul să ajungă manageri și să-și deschidă un cabinet individual al medicului de familie.

„Noi înțelegem că sunt oameni cu inițiativă și fără capacități, sunt unii cu capacități manageriale, dar cu mai puțină inițiativă pentru că s-au mai fript anterior. Instrumentul acesta ar trebui să fi aplicat doar acolo unde îi este locul pentru a ajuta populația care nu este acoperită cu servicii de asistență medicală primară. Indiferent de forma de organizare sau proprietate, acestea trebuie să depună eforturi pentru a livra asistență medicală populației arondate”, explică Ghenadie Curocichin rostul reformelor în medicina primară.

Liuba GRĂJDIANU: Ne-au lansat în mare, dar fără vâsle

Liuba Grăjdianu mai păstrează și acum fotografia cu Silvia Radu, ministră a Sănătății, și un grup de medici din România făcută în anul 2018 la prezentarea proiectului despre deschiderea cabinetelor individuale ale medicilor de familie. Ea își amintește că atunci a fost inspirată de succesele colegilor de peste Prut și a vrut să le urmeze exemplul. După 38 de ani de muncă în medicină și mai multe reforme, activitatea individuală i-a dat o speranță că situația poate fi schimbată în bine.

A început practica liberă a medicului de familie în 2019 printr-o asociere. Împreună cu soțul ei și colega Ina Cazacu au creat Centrul medicilor de familie „Trei medici” pentru a oferi asistență medicală locuitorilor din trei sate din raionul Șoldănești. Între timp bărbatul a decedat și au rămas în două. Ea se ocupă mai mult de administrare și de sătenii din Olișcani, iar colega ei are în grijă locuitorii din Sămășcani și Fuzăuca.

„Pe noi ne-au lansat în mare, dar fără vâsle”, spune Liuba Grăjdianu. ”Noi nu primim nimic din partea statului, nici din partea unor finanțatori străini nu prea am avut ajutoare. Ni se spune că „voi sunteți privați” și trebuie să ne descurcăm singuri. Cei care au rămas la stat au mai multe beneficii. Nici măcar sindicatele nu s-au mai uitat la noi, așa că am renunțat și la ei pentru a lupta de unii singuri cu sistemul”, spune Liuba Grejdianu.

Foto: Centrul satului Olișcani. Sursa FB

Au început cu o populație de 4800 de persoane, iar în patru ani numărul beneficiarilor s-a redus la 4500. De vină ar fi natalitatea scăzută, migrația și mortalitatea. Pentru a fi cât mai aproape de nevoile oamenilor, au deschis un laborator de analize biochimic, un cabinet de proceduri, unul ginecologic și au învățat să facă investigații USG la organele abdominale și rinichi cu un aparat pe care l-au primit înainte de a se lansa în practica individuală. În total, la Centrul medicilor de familie sunt angajați 14 oameni, dintre care șase asistente medicale.

Centrul medicilor de familie „Trei medici” și-a început activitatea cu un buget de aproximativ două milioane de lei, iar anul trecut a primit de la CNAM pentru prestare a serviciilor medicale peste trei milioane de lei.

„Am creat condiții bune atât pentru pacienți, cât și pentru angajați. Aproape 60 la sută din veniturile de la CNAM merg la salarizare. Avem chiar și al 13-lea salariu, plus prime pentru indicatori de performanță și cadouri la zile de sărbătoare. Salariile nu sunt mai mici decât în celelalte instituții medicale. Restul banilor merg pentru medicamente, întreținere, curent, apă, gaze, combustibil, telefonie, reactive pentru laborator, investigații de înaltă performanță. Avem contracte cu instituții medicale publice și private pentru analize mai complexe”, își detaliază administratoarea bugetul.

Singura problemă nerezolvată până la capăt sunt clădirile pe care Centrul le ia în comodat de la autoritățile locale în cele trei localități. Actualul contract expiră în data de 31 decembrie și administrația nu este sigură că va reuși să convingă autoritățile locale să le mai ofere spații pentru activitate. Fără acest document, Centrul nu poate încheia un contrat de prestare a serviciilor medicale cu Compania Națională de Asigurări în Medicină și nu va mai putea presta servicii medicale.

„Suntem la practica liberă și în acte suntem trecuți ca privați, iar argumentul autorităților este că nu suntem publici și nu ne pot oferi nimic gratuit. Dar conform regulamentului noi suntem non profit, noi nu luăm nicio plată suplimentară de la nimeni totul este achitat de CNAM. Deocamdată ei spun că ne-au intrat în situație, dar într-un moment am putea fi puși să achităm spațiile pe care le închiriem. Dacă nu ne vor oferi în comodat, înseamnă că ne vom restrânge activitățile pentru a avea bani de chirie și toate cele trei sate vor veni la un singur sediu”.

Potrivit Liubei Grăjdianu, în ultimii patru ani de practică liberă a învățat să găsească răspunsuri la toate întrebările. „Atunci când sistemul de sănătate nu are soluții, trimite pacientul la medicul de familie, iar noi trebuie să îl salvăm indiferent de forma noastră de organizare de altfel ne ducem cu el la fund”, spune pe un ton glumeț medicul.

Oleg GARABAJIU: Cabinetul individual a fixat medicul de localitate

După nouă ani de activitate în cadrul Centrului de sănătate din Corjeuți, raionul Briceni, Oleg Garabajiu era pus în fața unei dileme: ori alege plecarea peste hotare, ori își schimbă activitatea. Reforma a venit la timp și l-a salvat de birocrație, spune medicul.

Foto: angajații CIMF Garabajiu Oleg. Sursa: FB

„Birocrația era prea marea. Oficiul nostru de la Bălăsinești se află la șapte kilometri de Centrul de Sănătate și pentru fiecare certificat de boală, de deces sau alt document erai nevoit să faci 14 kilometri dus-întors pentru o ștampilă. Dacă aveai norocul să iei o mașină, atunci era mai ușor, dacă nu – trebuia să mergi pe jos un drum de prundiș prin pădure. Cerșeam de fiecare dată mașina de la administrație ca să ajung la pacienți”, își amintește Oleg Garabajiu.

Medicul este printre primii specialiști din țară care și-a deschis un cabinet individual în anul 2019. A luat în comodat un spațiu de la primăria Bălăsinești și timp de patru ani a reușit să dezvolte mai multe servicii medicale pentru două mii de săteni. A semnat contracte cu instituții medicale din raion pentru analize și investigații, inclusiv cu un laborator privat. Pentru buna funcționare a cabinetului are trei asistente medicale și o infirmieră.

„Deciziile acum se iau mai rapid, dacă am ceva de făcut, atunci eu sunt cel care trebuie să facă. Nu am pe cine da vina pentru nereușite. Nu am intermediari, eu iau decizii și tot eu trebuie să le soluționez. Drumul pacientului de la durere la tratament s-a scurtat. Nu mai este nevoie de aprobarea unor directori care mai degrabă îți explică ce este de făcut, în loc să rezolve o problemă”, spune medicul care se consideră un beneficiar direct al reformelor din medicina de familie.

Oleg Garabajiu cunoaște mai mulți medici care au pregătit actele pentru înregistrarea cabinetelor individuale, dar care s-au oprit, pentru că astăzi e foarte greu să înaintezi. Potrivit lui, datorită cabinetelor individuale ale medicilor de familie, breasla a devenit mai responsabilă și mai atentă cu pacienții.

„Dacă autoritatea publică locală va fi cointeresată ca medicii să activeze în sate, vor fi și servicii medicale acolo. Dacă nu – medicii nu se vor reține mult. În medicina de familie este foarte mult de lucru și mult rămâne încă nefăcut. Acum este ora cinci, dar eu mai sunt la cabinet să termin niște acte de completat ca să nu amân pentru mâine pacienții. Cei cu cabinet individual sunt dedicați oamenilor pentru care au ales să muncească”, explică medicul legământul nescris cu pacienții săi din Bălăsinești.

Boris GÎLCA: A fost o încercare de a îmbunătăți accesul la asistența medicală primară

În anul 2018, Boris Gîlca era secretar general de stat la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. El spune că Hotărârea de Guvern aprobată atunci a fost o încercare de a îmbunătăți accesul la asistența medicală primară în special în zonele rurale. Medicii de familie titulari, la dorință, urmau să își deschidă cabinete individuale, mai întâi cei din mediul rural, după care cei din orașe și municipii.

„A fost făcută o cartografiere asupra asigurării cu medici de familie - s-a evidențiat ca pe atunci, in 2018 nu ajungeau aproximativ 280 medici de familie, majoritatea absolută în zonele rurale. A fost aprobată reconstituirea unui sector al medicului de familie de la 1500 la 1700 de persoane înscrise, astfel deficienta de medici de familie s-a redus la aproximativ 50 (astăzi cred ca deficitul de medici de familie este mult mai mare)”, explică Gîlca rolul reformei.

Tot in 2018 s-a stabilit mecanismul prin care fiecare medic de familie urma să obțină o autorizație de medic-titular în medicina de familie - practica individuală fiind o decizie la discreția lor. Medicii de familie care doreau să activeze în practica individuală urmau să beneficieze de un spațiu în comodat gratuit oferit de APL, de anumite bunuri și infrastructura medicală din instituția unde activau. Astfel, medicii de familie, prin practica individuală, urmau să devină persoane juridice pentru a presta servicii de asistență primară în baza unui contract cu CNAM.

Foto: Boris Gîlca, șeful Direcției municipale sănătate din Capitală. Sursa: FB

„Era o formulă similară cu practica medicului de familie din instituția publică, sub controlul autorității centrale în sănătate, doar că oferea mai multă independență în decizii și un management financiar mai eficient”, argumentează Boris Gîlca obiectivele autorităților de acum cinci ani.

Intențiile frumoase de la centru s-au ciocnit de realitățile de la nivel local. Primăriile și consiliile locale au opus rezistență și au creat mai multe bariere birocratice artificiale. Autoritățile locale, în cele mai multe cazuri, au refuzat să dea în comodat încăperile în care activau medicii sau să le ofere alte spatii si facilități, așa cum, în fapt, prevede legislația. Populația nu a fost informată și mulți interpretau termenii privat, individual sau independent drept o încercare de a introduce medicina de familie cu plată.

„Cunosc foarte mulți medici de familie care au parcurs un drum anevoios pentru a colecta documentele necesare, au cheltuit si investit surse financiare mari, dar au eșuat pentru că nu au avut acordul autorităților publice locale și nu au putut semna un contract de finanțare cu CNAM din cauza dosarului incomplet. Mulți au refuzat când au văzut cât de mare este birocrația și rezistența, cât de mare este nedorința de a adopta noua formă de asistență medicală primară și au rămas să activeze în forma anterioară”, spune fostul Secretar general de stat.

Apoi s-au schimbat mai multe guverne, iar reforma nu mai era o prioritate a noilor miniștri. Autoritățile se arată în continuare alarmate de scăderea numărului de medici de familie, mai ales la sate și insistă pe continuarea reformelor în domeniul asistenței medicale primare care se regăsește mai mult în rapoarte și strategii și mai puțin pe teren. De cele mai multe ori se vorbește despre anumite indemnizații financiare și facilități pentru tinerii specialiști care aleg să lucreze la sat, dar acestea s-au dovedit a fi ineficiente și nu și-au atins rezultatele scontate.

„Ministerul cred că ar trebui să revină la subiect și să faciliteze activitatea cabinetelor individuale ale medicilor de familie, să debirocratizare suportul din partea autorităților publice locale pentru acordarea spațiilor de lucru. CNAM ar fi bine să fie mai constructiv și mai deschis cu cei care au avut sau vor avea curajul să meargă pe libera practică a medicului de familie și să le ofere mai multă asistență, pentru că nu oricine va merge pe acest drum. Este nevoie de mult curaj”, insistă șeful Direcției generale de asistenta medicala si sociala din Capitală.

Gîlca spune că astăzi lipsa inacțiunilor Ministerului Sănătății se cuantifică în zeci de localități care au rămas fără medic de familie și zeci de mii de oameni discriminați, lipsiți de servicii medicale primare.

Olga PRODAN: O reformă bună, dar făcută în grabă

Istoria cabinetului individual al medicului de familie din satului Gradiște din raionul Cimișlia a fost la început plină de entuziasm, chiar dacă era însoțită de reticența localnicilor și a administrației locale. Acum patru ani, inspirată de reforme, Olga Prodan s-a gândit că o localitate care a fost lipsită mereu de prezența unui medic de familie dedicat o va primi cu brațele deschise, dar s-a pomenit de una singură în fața mai multor probleme la fața locului.

„Toți au intrat în panică. Oamenii s-au speriat de reformă și au opus rezistență la început. Eram o străină pentru ei și ei erau reticenți. Am făcut o adunare la care le-am explicat că nu e vorba de un cabinet privat care să perceapă plăți pentru asistența medicală oferită. Singura susținere era din partea Centrului de Sănătate Cimișlia și a președintelui de raion care voiau să asigure localitatea cu un medic de familie”, își amintește medicul lansarea în activitatea individuală.

Foto: Olga Prodan, vice director Centrul Medicilor de Familie Cimișlia. Sursa: FB

În trei ani de activitate oamenii au îndrăgit-o și erau mulțumiți de serviciile medicale. Sătenii au apreciat dedicația medicului, îmbunătățirea condițiilor de asistență medicală după reparația clădirii, posibilitatea de a-și face analizele în sat și de a primi unele medicamente pe loc. Numărul pacienților înscriși la medicul de familie din Gradiște s-a dublat în trei ani de zile, de la 800 la 1500 de beneficiari. O cifră maximă pentru o localitate cu cel mult două mii de locuitori în acte. Pe poziții au rămas doar autoritățile locale care așa și nu au găsit o modalitate de a asigura cabinetul cu un spațiu legal.

„Nu aveam acte pentru clădirea în care activam. Am solicitat să mi se acorde un spațiu în care să pot investi mai mult și să dezvolt serviciile medicale acordate sătenilor. În sat erau mai multe case, dar autoritățile așa și nu au găsit una pentru cabinet. Aveam o acreditare pentru cinci ani și în această perioadă urma să cresc activitatea, iar eu nu aveam unde să creez condiții mai bune pentru deservirea pacienților și mă epuizam în lupta cu birocrația locală”, spune cu regret Olga Prodan.

Dincolo de neînțelegerile cu autoritățile publice locale au fost și alte probleme care au făcut-o să renunțe la activitatea cabinetului individual. Volumul mare de muncă, lipsa de specialiști, responsabilități exagerate și ardere profesională la maximum.

„În sat este foarte greu să găsești o echipă. Eram mai mult singură. Am găsit trei asistente medicale, dintre care doar una era angajată pe un salariu deplin. Am dat contabilitatea la o firmă specializată, dar mi-au rămas rapoartele, statisticile, administrarea cabinetului. Lucram mai mult de una singură. Concedii nu am avut. Odată mi-am luat câteva zile în care am lucrat la telefon sau online. Trebuie mereu să fii conectată la rapoarte, vizitele pacienților, scrisori, administrarea cabinetului. Un stres continuu”.

Și banii au fost un alt motiv pentru a renunța șa activitatea individuală a medicului de familie. Ea spune că cei 1500 de beneficiari era un număr maxim cât putea aduna din sat, iar alte localități prin preajmă nu sunt. Suma primită de la CNAM era prea mică pentru a face față, iar lansarea unor servicii cu plată nu era oportună. În plus au început să se scumpească toate serviciile și îi venea tot mai greu să facă față provocărilor.

După trei ani de muncă zilnică, Olga Prodan a renunțat în primăvara anului 2022 la cabinetul individual din Gradiște, dar a rămas medic de familie în localitate din respect pentru sătenii care au crezut în ea. De două ori pe săptămână își vizitează pacienții în calitate de medic al Centrului de Sănătate Cimișlia. Oamenii o roagă să revină, dar ea nu mai crede că este gata să o ia de la început.

Medicina primară din Republica Moldova este măcinată de o infrastructură slabă și lipsă de resurse umane. În ultimii 20 de ani, numărul medicilor de familie s-a redus cu aproape un sfert, de la 2136 câți erau în anul 2002, la 1656 de medici anul trecut. Mai rău este să aproape jumătate din toți specialiștii sunt în pragul vârstei de pensionare. Potrivit Ministerului Sănătății, cele mai afectate de realitățile din spatele acestor statistici sunt localitățile rurale.

Ultimele rapoarte oficiale arată că în Republica Moldova la zece mii de locuitori revin în medie 4,8 medici de familie. Cifra este de aproape două ori mai mică decât media europeană, unde pentru zece mii de locuitori lucrează 7,96 de medici de familie. Există raioane unde situația este cu mult mai critică. La Cantemir se înregistrează cea mai gravă situație. Acolo sunt doar doi medici la zece mii de locuitori. Lucrurile nu stau mai bine nici la Șoldănești, Vulcănești sau Orhei unde sunt mai puțin de trei medici la zece mii de oameni.

Notă: Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Democrație participativă pentru drepturi și echitate în sănătate”, desfășurat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod special poziția finanțatorului, Fundața Soros-Moldova.

Centrul Universitar în Îngrijirile Paliative – o iluzie, într-un stat unde există doi medici în medicina pediatrică de ambulatoriu în întreaga țară

Cine și cât trebuie să plătească pentru asigurarea medicală obligatorie în sumă fixă pentru anul 2024

Amenințare cu grevă: Angajații Spitalului „Toma Ciorbă” și Spitalului Dermatologic se opun fuziunii

Tag: #EXPRIMĂ-ȚI PĂREREA DESPRE DREPTUL ȘI ECHITATEA ÎN SĂNĂTATE

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.