Anul trecut au fost înregistrate mai puține decese. Expert: Ieșirea din criza epidemică nu este singura explicație
Vitalie Dogaru
29 mai, 2023, 08:14
Vizualizări: 1532
Statisticile arată o reducere cu 20 la sută a numărului deceselor înregistrate în anul 2022, față de anul precedent. Potrivit Biroului Național de Statistică, anul trecut au decedat 36.200 de persoane, un număr cu peste nouă mii mai mic față de anul 2021, când au murit peste 45 de mii de persoane.
Analiza datelor BNS arată că numărul
deceselor a revenit la cifrele de dinaintea pandemiei. În anii 2017-2019, în
Republica Moldova s-a produs o stabilizare a numărului de decese după ce mai
mulți ani la rând acesta a fost în descreștere. În ultimii trei ani care au
precedat pandemia s-au înregistrat câte aproximativ 36 de mii de decese anual. În
perioada pandemică numărul morților a crescut în fiecare an cu mai mult de zece
la sută. Astfel în anul 2020 au fost înregistrate 40.700 de decese, iar în
anul 2021 au fost raportate 45.000 decese.
Cauzele mortalității
Datele BNS arată că în anul 2022,
s-au raportat 14 decese la o mie de locuitori ai țării. Cifra este în
descreștere cu 3,3 decese față de anul 2021. Analiza pe sexe arată că
printre bărbați nivelul mortalității este mai mare. Potrivit numărătorilor
oficiale, la o mie de bărbați s-au înregistrat 16 decese, comparativ cu 12,6
decese raportate la o mie de femei.
Printre cauzele
de deces pe primul loc deja de mai mulți ani se plasează bolile aparatului
circulator. Acestea au curmat viața a 58 la sută din moldoveni. Tumorile
maligne au luat viața a 15,8 la sută din decedați, iar bolile aparatului
digestiv – 7,5 la sută. Printre alte cauze care au provocat moartea se mai
regăsesc accidentele, intoxicațiile și traumele (4,8%), precum și bolile aparatului
respirator (4,3%). COVID-19 este trecut la alte cauze care au provocat
moartea anul trecut a 9,6 la sută dintre moldoveni.
Mortalitatea pe
sexe
Biroul Național de Statistică
menționează că structura mortalității pe principalele clase ale cauzelor de
deces diferă de la bărbați la femei. Bolile aparatului circulator sunt cele
mai des întâlnite în lista cauzelor de deces la femei. Mortalitatea
femeilor prin aceste maladii este cu 13,3 puncte procentuale mai înaltă decât
cea înregistrată pentru bărbați.
„Supramortalitate
masculină”, așa este denumită diferența majoră pe care o înregistrează bărbații
în cazul mortalității prin accidente, intoxicații și traume, tumori maligne și
bolile aparatului respirator. Potrivit statisticilor, numărul
bărbaților decedați în urma acestor cauze este de trei ori și jumătate mai mare
comparativ cu numărul femeilor decedate din aceeași cauză. Bolile aparatului
respirator au curmat viața unui număr de peste două ori mai mare în rândurile
bărbaților decât a femeilor, iar tumorile maligne și bolile aparatului digestiv
de 1,4 ori și respectiv 1,3 ori mai mult.
Mortalitatea pe
regiuni
Cauzele de deceselor diferă
semnificativ de la nord la sud. Șase din zece decese din raioanele de nord sunt
cauzate de bolile aparatului circulator. Este cea mai înaltă pondere
înregistrată la nivel de țară. În top mai este regiunea de sud cu peste 58 de
decese din cauza bolilor cardiovasculare. Cele mai puține decese provocate de
aceste maladii s-au înregistrat în Capitală – 52,4 la sută.
În Autonomia
Găgăuză și municipiul Chișinău sunt cele mai multe decese din cauza tumorilor
maligne. Acestea au provocat peste 19 la sută din morțile înregistrate
în cele două regiuni. În celelalte teritorii ale țării numărul deceselor din
cauza maladiilor oncologice este în jur de 15 la sută. Capitala și UTA Găgăuzia
au și cele mai multe decese prin boli ale aparatului respirator (Chișinău – 4,9%,
Găgăuzia – 4,5%).
Sudul țării și
centrul Republicii Moldova sunt regiunile cu cele mai multe decese prin bolile
aparatului digestiv (aproximativ 9%). În aceste regiuni a fost
înregistrat și un nivel mai înalt al mortalității provocate de accidente,
intoxicații și traume comparativ cu alte regiuni de dezvoltare (Sud - 5,4% și
Centru - 5,3%).
Expert: Populația
la limita riscului de deces va spori odată cu creșterea numărului de bătrâni
Demograful Valeriu Sainsus, doctor
conferențiar la Academia de Studii Economice din Moldova, spune că mortalitatea
a scăzut pe fundalul ieșirii din criza epidemică, dar acesta nu este singura
explicație.
„Evoluție de
scurta durata în timp nu poate fi atestată ca o tendința stabilită, din punct
de vedere demografic am avea nevoie de minim cinci-șapte ani. Deocamdată remarcăm
că nu avem modificări ale structurii de gen, conform datelor mortalitatea
masculină o prevalează în continuare pe cea feminină. Între timp coeficientul
de îmbătrânire a populației țării este in creștere în anul 2022 și constituie 22,8
%, de unde deducem că populația la limita riscului de deces va spori
considerabil odată cu creșterea numerică a generațiilor peste vârsta de pensie din
ultimii doi ani, fapt care se va reflecta inevitabil asupra mortalității
generale.
Consistenta
pierderilor demografice e vizibila si din cauzele de deces prematur a populației
tarii. Analiza indicatorilor mortalității infantile ne plasează departe de
media statelor europene, iar aceste date sunt resurse demografice pierdute
în circuitul generațional”, a menționat demograful.
Potrivit lui Valeriu Sainsus, mortalitatea este un indicator corelat între starea de sănătate a cetățenilor și speranța de viată. Toate acestea trebuie îmbinate cu funcționalitatea sistemului de sănătate și cultura sănătății cetățenilor.
Tag: #EXPRIMĂ-ȚI PĂREREA DESPRE DREPTUL ȘI ECHITATEA ÎN SĂNĂTATE
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
O femeie risca să moară după ce a încercat să trateze cancer ...
22 aprilie, 2024, 11:39
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
AstraZeneca retrage vaccinul anti-Covid. Compania a recunosc ...
08 mai, 2024, 11:27
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,55 %