Svetlana Nicolaescu: „Normele UE privind prevăd că produsele care intră pe piață trebuie să fie sigure, iar dacă acestea prezintă pericol pentru sănătate – să poată fi eliminate rapid”

Sursa Foto: Facebook//Ministerul Sănătății al Republicii Moldova

Elena Cioina

15 noiembrie, 2023, 16:23

Vizualizări: 2129

Uniunea Europeană are o serie de cerințe față de siguranța consumatorilor, iar Republica Moldova va trebui să le îndeplinească, odată cu începerea negocierilor de aderare. E vorba nu doar de produse alimentare, dar și de produse non-alimentare.

Autoritățile vor trebui să ajusteze legialația astfel încât produsele care intră pe piață să fie nu doar sigure, dar și să poată fi eliminate rapid, dacă vor prezenta pericol pentru sănătate, a declarat pentru Sănătate INFO Svetlana Nicolaescu, secretar general adjunct al Ministerului Sănătății, responsabil de domeniul integrării europene.

Ministerul Sănătății și-a stabilit peste 60 de acțiuni, care țin de domeniul sănătății, în Planul Național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2024-2027. Mai avem însă zeci de acțiuni cu care vom contribui în alte domeniii, care au tangență cu sănătatea. Mă refer la mediu, agricultură, resurse umane, etc.

De exemplu, sunt un șir de norme unice la nivel de UE aplicabile domeniului de protecție a sănătății și a siguranței consumatorilor. Normele respective urmăresc să asigure că pe piață sunt introduse numai produse sigure și că produsele care prezintă riscul pentru sănătate pot fi eliminate rapid. De exemplu, sunt stabilite reglementări privind siguranța produselor alimentare.

Să luăm exemplul aditivilor alimentari, care includ conservanți, îndulcitori, coloranți, etc. folosiți în procesul de producere. Toate aceste substanțe trebuie să respecte norme stricte stabilite de UE, fiind permisă utilizarea doar aditivilor incluși în lista autorizată de UE.

Dar, un element important, regulamentul care prevede ce aditivi alimentari pot fi folosiți în producere în UE se modifică de cel puțin 10 ori pe an. Odată ce apar substanțe noi, se fac modificări.

De asemenea, abordarea Uniunii Europene privind siguranța produselor presupune că statul asigură accesul cât mai ușor al unui produs pe piață. Responsabilitatea e a importatorului sau producătorului pentru faptul că produsul corespunde tuturor reglementărilor stabilite. Producătorul sau importatorul notifică autoritățile că pune pe piață acest produs reglementat de UE.

Să luăm produsele cosmetice. Agentul economic care le pune pe piață declară că produsul este sigur și îndeplinește cerințele regulamentului privind produsele cosmetice, adică că produsele conțin doar substanțe autorizate, nu au fost făcute teste pe animale, etc. După ce este pus pe piață trebuie să existe un sistem foarte bine pus la punct de monitorizare și control a pieței, prin care se verifică conformitatea cu reglementările stabilite adică dacă într-adevăr produsul respectă cerințele regulamentului.

În Republica Moldova, în acest moment, avem condiții față de producători și importatori înainte ca aceste produse să fie puse pe piață, dar partea slabă este că după aceasta nu există un sistem robust de monitorizare. Din acest motiv e nevoie să avem reglementat și pus la punct sistemul de supraveghere a pieției și controlul acesteia.

Pe lângă aceasta, aceste sisteme de monitorizare și control funcționează în baza unor sisteme informaționale, ceea ce la noi încă nu este implementat. Nu poți monitoriza pe hârtie.

Dar nu e vorba doar de cosmetice și produse alimentare. Ministerul Sănătății pe parcursul acestui an a promovat șase regulamente aferente componentei de siguranță a produselor, care au fost aprobate de Guvern. Este vorba de regulamentul privind calitatea apei potabile, siguranța și etichetarea adecvată a suplimentelor alimentare, limitarea conținutului de grăsimi trans în componența alimentelor, reglementarea limitelor maxime de reziduuri de pesticide, etc.

De asemenea, au fost aprobate șase programe naționale relevante pentru Agenda UE – Programul național privind controlul bolilor netransmisibile, Programul național de imunizări, Programul Național de Combatere a rezistenței la antimicrobiene, un domeniu foarte important pentru politicile de sănătate ale UE, Planul Național de Acțiuni de implementare a Regulamentului Sanitar Internațional și aici e vorba de securitatea transfrontalieră și Programul național privind securitatea transfuzională.

Notă: Acest articol este publicat în cadrul proiectului Republica Moldova în Uniunea Europeană: platformă de monitorizare și dezbatere pentru susținerea procesului de aderare cu sprijinul programului Black Sea Trust for Regional Cooperation al German Marshall Fund și este implementat de Asociaţia Obştească Centrul de Cercetare și Advocacy în Afaceri Europene (https://www.crpe.ro/ro/category/republica-moldova/).

Marina Pleșca: „Atacurile de panică și frica de moarte, cele mai frecvente frici ale moldovenilor, acutizate de Covid și războiul din Ucraina. Cum se manifestă și la cine te adresezi după ajutor”

Diana Ranga-Enachi, IDIS „Viitorul”: „Atâta timp cât se fac achiziții din bani publici, nu pot exista secrete. Atunci când aceste date lipsesc, apar suspiciuni și riscuri de fraudă și corupție”

„Domnilor mari manageri, îndreptați coloana vertebrală. Păstrați personalul sanitar ca pe ochii din cap, chiar și cu prețul demisiei de onoare. Caravana voastră sumbră se mișcă sub efectul mirajelor”

Tag: UE, integrare europeană, Republica Moldova, sănătate

Categoria: Opinii

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.