Liliana Gherman, consultant UNAIDS: „Politicile statului în relațiile cu lucrătoarele sexului trebuie schimbate”

Sursa Foto: Sănătate INFO

Vitalie Dogaru

27 decembrie, 2023, 12:07

Vizualizări: 1956

Acum trei ani, Republica Moldova s-a angajat să îndeplinească recomandările Comitetului pentru Eliminarea Discriminării împotriva Femeilor. Printre acestea se regăsesc și decriminalizarea prestării serviciilor sexuale și crearea programelor de resocializare pentru ele.

Liliana Gherman, consultant UNAIDS, susține că autoritățile și societatea civilă implicate în aceste transformări au nevoie de o teorie a schimbării care va contribui la soluționarea problemelor cu care se confruntă acum lucrătoarele sexului.

Doamnă Gherman, ce este o teorie a schimbării?

Teoria schimbării este un instrument utilizat pentru a descrie calea prin care ar putea fi atins un rezultat sau un obiectiv specific. Teoria schimbării descrie rezultatul pe care dorim să-l atingem, activitățile care urmează să le realizăm și premisele necesare pentru ca activitățile implementate să contribuie la atingerea rezultatului scontat.

Dacă pornim acum cu evaluarea problemei, vreau să vă întreb care este situația lucrătoarelor sexului în Republica Moldova și cum se poziționează acestea în relațiile cu societatea și autoritățile?

Munca sexuală este ilegală în Republica Moldova, iar persoanele care prestează servicii sexuale sunt pedepsite. Acest grup este foarte marginalizat din cauza practicilor pe care le are. Asta a adunat în jurul lui stereotipuri, multă discriminare și stigmă, inclusiv autostigmatizare.

Subiectul muncii sexuale este unul controversat și frecvent trecut cu vederea din cauza că este considerat greșit. Deseori am auzit replici de genul: „În situația când avem atâta lume sărmană de ce ar trebuie să le soluționăm problemele acestor femei care de bună voie fac ceea ce fac?”.

Pornind de la aceste realități, comunitatea lucrătoarelor sexului se va regăsi la sfârșitul listei cu priorități. Indiferent de cât de pătruns ar fi un funcționar de ideile schimbărilor, el face parte dintr-o societate marcată de stereotipuri și asta ar putea să-l determine să acționeze conform acestora.

Și atunci cine și cum menține astăzi legătura cu lucrătoarele sexului pentru a înțelege mai bine aceste femei?

Chiar dacă grupul este unul ascuns, mai multe organizații neguvernamentale au stabilite conexiuni cu lucrătoarele sexului, au obținut încrederea acestora și le oferă servicii de prevenire HIV în cadrul Programului național de prevenire și control al infecției HIV/SIDA și infecțiilor cu transmitere sexuală. Experiența arată că nevoile lor sunt foarte complexe, iar asistența a fost extinsă spre respectarea și asigurarea drepturilor lor, cum ar fi facilitarea accesului la servicii medicale și juridice prin referire și acompaniere, oferirea asistenței psihologice de specialiștii angajați de organizația neguvernamentală.

Ce rol își asumă lucrătoarele sexului în această schimbare? Este vorba despre unul activ sau mai degrabă de beneficiar al unor servicii?

Fiecare dintre noi este un beneficiar de servicii de sănătate, sociale, juridice și altele. Noi avem cu toții drepturi și ele urmează a fi respectate în totalitate indiferent de etnie, vârstă și așa mai departe. Sunt situații când persoanele nu pot sa-și exercite drepturile din varii motive, fie că nu le cunosc, fie că nu înțeleg că anumite drepturi le sunt încălcate. Din cauza stigmei și discriminării unele preferă să accepte tacit situații neplăcute fără a încerca să le soluționeze atunci când le sunt încălcate anumite drepturi.

Dacă este să vorbim despre participarea lucrătoarelor sexului în diverse procese care le vizează, pentru un grup care este atât de stigmatizat și marginalizat este foarte complicat să se implice. Pe de altă parte este nevoie ca grupul să fie primit și acceptat să participe la viața socială. Fără asigurarea unor condiții din partea societății și a autorităților care sunt responsabile, această comunicate se va confrunta cu mai multe obstacole în calea ei. În astfel de condiții, participarea va fi greu de pus în practică chiar și pentru cei care au cunoștințe și se pot implica indiferent din ce grup fac parte.

Participarea este foarte importantă dacă ne dorim ca acțiunile, politicile și intervențiile pe care le elaborăm să răspundă nevoilor beneficiarelor. Altfel, dacă nu asigurăm asta, riscăm ca produsele pe care le gândim, elaborăm și aprobăm să nu răspundă așteptărilor beneficiarilor finali , neatingând obiectivele pe care ni le-am propus și să risipim efort, timp și resurse financiare.

Ce credeți că le-ar face pe lucrătoarele sexului să iasă în față și să își asume anumite schimbări?

În prezent vocea lucrătoarelor sexului este auzită prin intermediul organizațiilor neguvernamentale și internaționale. Pentru ca lucrătoarele sexului să preia un rol proactiv e nevoie de abilitarea lor.

Astăzi sunt derulate activități de abilitare a acestor persoane la Chișinău și Bălți cu suportul UNAIDS Moldova. Desigur că la această etapă sunt necesare eforturi pentru a spori cunoștințele, schimba atitudinile și practicile acestor femei și să fie create premisele necesare pentru ca ele să se poată implica și contribui. Este clar că nu toate reprezentantele grupului vor dori să se implice, dar este important să existe condiții optime pentru cele care pot și vor să facă un pas înainte. Cercetarea arată că acum sunt femei care ar fi interesate să facă un pas înainte.

Dacă e să vorbim despre schimbare, adică renunțarea la munca sexuală, atunci este nevoie de sprijin. Urmează să fie gândit și implementat un mecanism de referire pentru toate instituțiile statului care contactează cu reprezentantele acestui grup astfel încât să fie posibilă oferirea suportului social necesar în funcție de nevoile persoanei, la timp și calitativ. Totodată vreau să menționez, așa cum specifică și autoritățile, că lucrătoarele sexului se regăsesc în alte categorii de beneficiari care accesează servicii sociale, iar programele de prevenire HIV țin cont de specificul comunităților cheie printre care și lucrătoarele sexului.

De ce sau de cine depinde asta ca ele să iasă din acest con de umbră unde s-au poziționat?

Pentru început este nevoie de suport și mentorat, un fel de ghidare, cel puțin la etapa inițială, pentru a încuraja femeile să se implice.

Cât de pregătită este Republica Moldova ca să accepte recomandările CEDAW: decriminalizarea serviciilor sexuale și oferirea unor alternative pentru lucrătoarele sexului?

Discuțiile cu privire la implementarea recomandărilor CEDAW de Republica Moldova au fost inițiate și continuă. Este nevoie să fie prezentate, discutate și acceptate argumente solide și evidențele existente. Numai în cadrul unui dialog larg și participativ ar putea să dispară orice dubii cu privire la beneficiile decriminalizării serviciilor sexuale în Republica Moldova. În conformitate cu organizația Human Rights Watch, dezincriminarea muncii sexuale sporește la maxim protecția juridică a lucrătorilor sexului și capacitatea lor de a-și exercita alte drepturi cheie, inclusiv la justiție și asistență medicală. Recunoașterea legală a lucrătorilor sexului și a ocupației lor maximizează protecția, demnitatea și egalitatea acestora, fiind un pas important spre destigmatizarea muncii sexuale.

Penalizarea lucrătorilor sexului este una dintre barierele cele mai mari în exercitarea multor din drepturile care le revin.

Cei care sunt rezervați în privința recomandării CEDAW de a abroga articolul cin Codul Contravențional care pedepsește prestarea serviciilor sexuale se tem că lipsa acestuia va încuraja industria sexului și va crește traficul de ființe umane. Totuși, nu există dovezi la nivel global care să susțină aceste temeri. Amnesty International care a examinat minuțios această problemă nu a găsit dovezi concludente care să susțină aceste temeri.

Există astăzi vreo instituție la nivel de Guvern care ar trebui să-și asume rolul de lider în această schimbare. Care este această instituție?

Ajustarea cadrului legal, inclusiv abrogarea articolului care penalizează prestarea serviciilor sexuale, ține de Ministerul Justiției și inițiativele lui în această direcție.

Dacă vorbim despre suportul necesar centrat pe nevoile lucrătorilor sexului, atunci Ministerul Muncii și Protecției Sociale deține un rol crucial începând cu oferirea asistenței sociale necesare și terminând cu elaborarea și implementarea programelor de renunțare la prestarea serviciilor sexuale. Ministerului Sănătății îi revin acțiunile care contribuie la realizarea dreptului lucrătorilor sexului la sănătate.

Prevenirea încadrării în munca sexuală îi revine Ministerul Educației prin implementarea la cele mai înalte standarde a programului pentru dezvoltarea abilităților de viață și a comportamentelor sănătoase în rândul elevilor din învățământul profesional tehnic, dar și a disciplinei Educație pentru Societate și crearea unui mediu prietenos pentru dezvoltarea tinerilor.

Dacă discutăm despre toate acestea prin prisma sărăciei care este una din principalele cauze ce duce la prestarea serviciilor sexuale, atunci mult mai multe autorități au atribuție, inclusiv Ministerului Economiei.

Reieșind din cele descrise mai sus este greu să identificăm un minister care ar trebui să își asume rolul de lider în această situație. Este foarte important să se lucreze în parteneriat deoarece problema este foarte complexă.

S-a vehiculat drept termen de realizare a recomandărilor CEDAW anul 2030. Până atunci instituțiile ar trebui să furnizeze resurse sustenabile. Cât de real este acest termen și de ce depinde acest parcurs?

De voința politică a părților care și-au asumat acest angajament și de cât de dispuse sunt acestea să muncească. Deocamdată ne dorim o implicare mai mare din partea unor persoane cu mai multă putere de decizie, dar ne bucură faptul că la nivelul discuțiilor care se poartă toată lumea este conștientă de necesitatea unor schimbări.

Există semnale că unele din angajamente pot fi realizate în cadrul unor alte politici. Pentru țară este important ca recomandările CEDAW să fie realizate indiferent în ce plan se regăsesc schimbările, iar anul 2030 este un termen către care ar putea fi realizate mai multe recomandări. Deocamdată avem nevoie de mai multă coerență la acest capitol care să ne ofere siguranță în realizarea obiectivelor stabilite atât la nivel național, cât și împreună cu partenerii de dezvoltare.

Pentru a menține un control asupra realizărilor la acest capitol este nevoie de o monitorizare foarte atentă din partea societății civile, dar și din partea instituțiilor statului.

Ce vă face să priviți atât de optimistă la aceste angajamente luate de autorități în relațiile cu lucrătoarele sexului?

Astăzi există premise necesare pentru ca teoria schimbării să poată fi pusă în practică. Reprezentanții ministerelor recunosc faptul că politicile statului în relațiile cu lucrătoarele sexului trebuie schimbate și chiar lucrează în această direcție. Altceva este că transformările depind de mai multe riscuri care pot să apară pe parcurs, cum ar fi alocările bugetare reduse, capacitățile instituțiilor implicate în proces, de anumite priorități de moment și de reticența beneficiarelor în relațiile cu statul.

Notă: Acest articol a fost realizat în cadrul Campaniei „Dincolo de Aparențe”, desfășurată de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) în Republica Moldova și Programul Comun al Națiunilor Unite privind HIV/SIDA (UNAIDS). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod special poziția UNFPA și UNAIDS.

Ion Dodon, director CNAM: „Cel mai mult vreau ca pacientul să fie consultat mai bine de către medic, să aibă un acces mai bun la medicamente și să nu stea pe sub ușile instituțiilor medicale”

Ce medicamente ar trebui să aibă în trusa medicală o familie care are copii alergici, explică Tatiana Gorelco, medic alergolog și șefă a secției alergologie la Institutul Mamei și Copilului

Cristina Snegur, expertă în drepturile omului: Criminalizarea serviciilor sexuale are efecte negative asupra exercitării drepturilor omului

Tag: lucrătoare ale sexului, CEDAW,

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.