„Nouă din zece abuzatori sexuali asupra copiilor sunt persoane din familie sau apropiate acesteia”//Viorica Papuc-Pomană, psiholog
Vitalie Dogaru
05 februarie, 2024, 13:22
Vizualizări: 3127
Anul trecut au fost înregistrate 375 de cazuri de violență sexuală împotriva minorilor. Printre victime au fost 344 de fete și 31 de băieți. Potrivit Coaliției Naționale „Viața fără Violență”, numărul victimelor ar pute fi mai mare, dar nu toți copiii și adulții sunt pregătiți să anunțe situațiile abuzive prin care au trecut. Cu toate acestea, statisticile poliției arată că în 2023 au fost raportate cu mai multe cazuri de violență sexuală împotriva copiilor în comparație cu anul precedent.
Viorica
Papuc-Pomană, psiholog la Asociația împotriva violenței „Casa Mărioarei”, susține
că statisticile în creștere arată lacune în procesul de educație sexuală în
școli și lipsa de responsabilitate a autorităților față de copii. Toate acestea
sunt accentuate pe fundalul lipsei de empatie și asistență specializată față de
victimele violului, în special în cazul copiilor care, de multe ori, sunt
nevoiți să ducă de unii singuri povara unui abuz din cauză că nu mai au încredere
în adulții care îi înconjoară.
Ce semne pot indica un abuz sexual asupra unui copil?
Sunt semne fizice, cât și
psihologice. Din prima categorie fac parte leziunile organelor genitale,
înroșire, pot fi leziuni și la nivelul anusului. Pot apărea dureri de burtă sau
acuze de durere la nivelul întregului corp. La copiii foarte mici poate apărea
incontinența urinară mai ales pe timp de noapte. Un alt indicator fizic poate
fi sarcina, bolile cu transmitere pe cale sexuală. Tot aici putem vorbi de
tulburări la nivel de alimentație cum ar fi anorexia sau bulimia. Mai putem vorbi și de anumite semne de
automutilare când copiii încep să-și provoace diferite răni pe corp.
Din lista indicatorilor
psiho-comportamentali putem observa schimbări bruște care se manifestă prin
agitație, stări depresive sau anxioase. Unii copii abuzați sexual pot deveni mai
retrași sau din contra mai agresivi cu lumea din jur. Asta îi poate face să
adopte un comportament autodistructiv care se manifestă prin neglijență, consum
de alcool, tutun, droguri, fuga de acasă sau lipsă de la școală pe fundalul
scăderii reușitei școlare. Uneori se poate ajunge și la tentativă de suicid.
Uneori copiii abuzați sexual ajung
să dea dovadă de cunoștințe sexuale inadecvate pentru vârsta lor și pot iniția
jocuri sexuale cu caracter obsedant. Alții, din contra, reacționează exagerat
la orice atingere din partea unui străin și evită să rămână singuri cu un adult
fie și un membru de familie.
Printre alte efecte ale unui abuz sexual pot fi menționate neîncrederea în sine, sentimentul de vinovăție, rușinea, instabilitatea emoțională. Toate acestea pot da anumite suferințe fizice care nu pot fi confirmate de controale medicale, de unde reiese că mai degrabă este o suferință psihică. Deseori copiii abuzați sexual pot avea tulburări de somn, coșmaruri și o frică exagerată față de ceva care nu întotdeauna poate fi explicat.
Există situații când unii minori
ajung să-și relateze indirect povestea lor de parcă ar fi despre un abuz sexual
auzit de la cineva. Astfel el dă dovadă că este interesat de această problemă,
dar nu poate să vorbească direct despre ea.
Lista e foarte
lungă și unele dintre aceste semne pot fi observate nu doar la copiii abuzați
sexual. Cum facem diferența?
Este adevărat, toate acestea fac
parte din profilul unui copil care a fost abuzat fizic sau psihologic sau a
fost neglijat. Sunt niște caracteristici generale, dar ceea ce se evidențiază
în cazul copiilor abuzați sexual este frica de a rămânea singur cu un adult.
Această fobie poate ajunge la cote maxime.
Pentru a identifica și stabili
corect o schimbare de comportament este foarte importantă urmărirea continuă a
minorilor pentru a observa orice modificarea. Părinții, îngrijitorii sau cadrele
didactice trebuie să se întrebe care este cauza acestei schimbări. Desigur că o
insomnie nu neapărat înseamnă că e vorba de un abuz sexual, dar asta ar trebui
să ne atragă atenția că ceva s-a produs pentru a identifica și alte semne care pot
fi prezente.
Acești copii au nevoie de
reabilitarea pe termen lung. Trauma lăsată se tratează foarte greu și el are
probleme la reintegrarea în comunitate unde se cunoaște deja despre caz. Sunt
multe probleme legate de revenirea la școală. Un copil fără asistență din
partea unor specialiști nu poate face față singur acestor traume.
Cine ar trebui
să dea dovadă de mai multă vigilență în astfel de cazuri. Se vorbește despre părinte,
educator, tutelă, învățător, polițistul de sector, primar, bibliotecar, preot.
Cu cât lista e mai lungă, cu atât mi se pare că mai singur rămâne copilul în fața
unui abuzator.
Cu regret numărul copiilor aflați
în astfel de situații este destul de mare din cauză că mulți părinți sunt
plecați peste hotare. Copiii sunt lăsați în grija unui alt părinte, în grija
unui concubin, unor vecini, cumetri sau bunici. De multe ori persoanele
îngrijitoare au doar rolul de a hrăni și spăla un copil, fără ca să fie
pregătiți să înțeleagă ce i se întâmplă cu adevărat acestuia.
Fiecare persoană din lista pe
care ați enumerat-o mai sus are partea lui de responsabilitate. Sunt cazuri
concrete care ne arată că toți aceștia nu au cum să verifice situația tuturor
copiilor, atunci când ceea ce depinde de unul dintre ei nu a fost dus până la
capăt. Primarul trebuie să știe care copii din localitate sunt în situații de
risc în baza unor rapoarte făcute la nivel de comunitate de către alți
specialiști.
Cum ar trebui să
discute aceștia cu minorii aflați în situații de risc. Care sunt sfaturile unui
psiholog pentru unii dintre aceștia care nu au pregătire?
Autoritățile locale de multe ori
se ascund în spatele declarațiilor că era o familie bună și deci nu necesita să
fie monitorizată. Unii primari se interesează mai degrabă dacă acea familie
primește indemnizație, are lemne de foc sau dacă merg copii la școală fără să
meargă în acea familie. De multe ori rămân pe dinafara interesului
autorităților atât rudele și vecinii, profesorii sau alte persoane apropiate
unui copil.
Studiile arată că post factum
oamenii își pot aminti că au fost anumite semne care arătau că ceva nu era cum
trebuie cu un copil victimă a unui abuz, doar că toți acești oameni nu s-au
întrebat de ce. Din păcate toate interacțiunile se limitează la niște
formalități și întrebări generale de genul cum te simți sau de ce ești trist și
cu asta evaluarea se termină.
De ce interesul
se oprește la aceste întrebări generale? E vorba de o pudoare sau de un respect
pentru viața privată dintr-o familie? Cum depășim aceste limite?
Nu cred că un copil de zece ani
are capacitatea să ascundă semnele unui abuz sexual. Totul depinde de felul cum
ne interesăm și până unde merge interesul autorității într-o astfel de
discuție.
Trebuie să înțelegem totodată că
un minor aflat într-o astfel de situație are o frică firească, un sentiment
puternic de rușine și de vinovăție. Din aceste considerente el încearcă să
păstreze taina abuzatorului, mai ales dacă este manipulat și forțat să nu declare
nimănui nimic. El va încerca așa cum poate să păstreze o tăcere, dar există
alți indicatori indirecți care ne vorbesc abuz. Aceștia fac parte din
comportament, starea lui emoțională despre care am vorbit mai sus care îl pot
pune în gardă pe un adult care vorbește cu victima.
Desigur că nu
toți sunt pregătiți pentru asta. Ce s-a făcut sau ce mai trebuie să se facă
pentru ca oamenii importanți dintr-o localitate să poate depista copiii care se
confruntă cu anumite probleme și cauza acestora?
Din păcate numărul abuzurilor
sexuale în anul 2023 este mai mare în comparație cu cel din 2022. Asta înseamnă
că oamenii au devenit mai atenți și raportează mai multe cazuri, dar pe de altă
parte încă mai rămân multe istorii ascunse deoarece unii consideră că este
rușinos să vorbești despre așa ceva.
Asta vine din anumite practici la
nivel de societate care impune un tabu în discuțiile despre dezvoltarea sexuală
și schimbările care au loc pe acest fundal. Eu cred că în primul rând trebuie
instruiți mai bine profesorii și asistenții sociali pentru a prelua o parte din
ceea ce nu reușesc să le spună părinții acasă.
Părinții ar trebui să fie
pregătiți să le explice copiilor care sunt „secretele bune și cele rele” și cum
să le deosebească. Copiii trebuie să dețină cunoștințe minime despre propriul
lor corp, ce reprezintă părțile intime ale corpului, care atingeri sunt
adecvate și care nu trebuie acceptate. Orice copil trebuie să știe că poate
spune nu atunci când cineva vrea să îl atingă în anumite zone ale corpului și
aceasta atingere nu se negociază.
Cine sunt
abuzatorii și după ce semne pot fi aceștia identificați?
În 90 la sută din cazurile de
abuz sexual asupra unui minor, copilul cunoaște abuzatorul care este o persoană
apropiată familiei. Uneori aceste persoana fac planuri complicate cum să se
apropie de victimă. Ei pot folosi atenția și afecțiunea față de copil, ca
ulterior după ce obține încrederea victimei să treacă la îndeplinirea planului
pervers.
Abuzatorii nu se remarcă în societate prin pornirile lor, nu fac parte dintr-o listă și nici nu au stabilit un diagnostic la acel moment. Este foarte important ca și familia să fie mai atentă la persoanele care manifestă un interes deosebit față de un anumit copil, la cadourile pe care le oferă, la invitațiile în anumite locuri cum ar fi grădina zoologică sau la înghețată în oraș. Uneori așa poate începe violența din partea unui abuzator.
Important este ca minorii să
înțeleagă care sunt limitele într-o relație și să poate spune nu sau raporta
orice suspiciune părinților sau tutelei. Este nevoie de o încredere în relația
cu părinții care să le ofere copiilor posibilitatea să le spună orice li s-a
întâmplat. În lipsa părinților trebuie să existe alte persoane de încredere cu
care un copil discută deschis. Asta ar descuraja agresorii, iar faptul că un
minor este neglijat poate doar să îi ofere mai multe șanse unui adult rău
intenționat.
Familiile nu
întotdeauna sunt pregătite pentru astfel de discuții. Dacă ne referim la școală,
până unde poate merge aceasta cu discuții pe marginea acestui subiect, dat
fiind faptul că nu toți părinții sunt de acord ca să li se vorbească elevilor
la școală despre „sex”?
Educația sexuală este o dilemă
veche și rămâne la nivelul unei subiect controversat pentru societatea noastră.
Specialiștii afirmă că este nevoie de educație sexuală în școli și noi observăm
rezultatele mai degrabă ale lipsei de educație sexuală, decât a prezenței
acesteia în școli.
Din păcate nu toți părinții au
pregătirea să discute despre aceste subiecte cu proprii copii. Unii dintre ei
deja sunt depășiți de situație deoarece copiii lor sunt la curent foarte
devreme cu materiale pornografice din cauza accesului la internet. Informația din
rețelele sociale este foarte eronată sau interpretată greșit de semenii
copiilor. Asta face ca inițierea lor în aceste subiecte să nu fie corectă și
sănătoasă.
Din aceste considerente cred că
educația sexuală în cadrul școlii ar fi binevenită. Aceasta trebuie să fie un
proces continuu și unu unul sporadic pentru că orice gol poate duce la apariția
unor crime față de copii.
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
09 decembrie, 2016, 13:03
09 decembrie, 2019, 15:53
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
(P) Cum să creezi o masă elegantă pentru orice ocazie: sfatu ...
20 septembrie, 2024, 16:46
Justiția tocmai a „ucis” un medic. Decriminalizați malpraxis ...
08 noiembrie, 2024, 21:01
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
Cele mai actuale
Rodica Comendant: Există politici, campanii și resurse, dar ...
11 noiembrie, 2024, 12:59
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,29 %