Când munca îmbolnăvește. Ce cere Parlamentul European și ce face R. Moldova

Sursa Foto: pexels.com/AI

Cristina Ghermanschi

13 octombrie, 2026, 14:26

Vizualizări: 270

Pentru a proteja angajații de consecințele suprasolicitării, ale violenței și ale hărțuirii asupra sănătății, Parlamentul European solicită Comisiei Europene elaborarea unei propuneri legislative privind prevenirea riscurilor psihosociale la locul de muncă. Demersul pune în centrul atenției responsabilitatea angajatorilor pentru condițiile în care lucrează oamenii și pentru intervențiile necesare înainte ca aceste condiții să provoace îmbolnăviri.

La 6 octombrie 2026, Parlamentul European a adoptat, cu 413 voturi pentru, 210 împotrivă și 29 de abțineri, un raport raport prin care cere măsuri de prevenire, eliminare sau reducere a riscurilor profesionale care pot provoca stres, epuizare și tulburări mintale ori fizice. Viitoarea propunere ar urma să fie precedată de o evaluare a impactului și a legislației existente, potrivit comunicatului Parlamentului European.

Argumentele care susțin acest demers privesc atât sănătatea angajaților, cât și consecințele economice ale muncii organizate defectuos. Potrivit unei estimări publicate în aprilie 2026 de Organizația Internațională a Muncii, peste 840.000 de persoane mor anual, la nivel mondial, din cauza unor afecțiuni asociate riscurilor psihosociale profesionale. Printre acestea se află bolile cardiovasculare și tulburările mintale, inclusiv suicidul. Pierderile economice sunt estimate la echivalentul a 1,37% din produsul intern brut mondial.

În spatele acestor estimări se află factori care pot fi identificați în organizarea muncii precum programul prelungit, nesiguranța locului de muncă, cerințele ridicate însoțite de un control redus asupra propriei activități, dezechilibrul dintre efort și recompensă, violența și hărțuirea. Expunerea la asemenea condiții poate afecta sănătatea și capacitatea oamenilor de a-și continua activitatea profesională.

În acest context, prevenirea presupune examinarea modului în care sunt repartizate sarcinile, a resurselor puse la dispoziția angajaților și a comportamentelor tolerate în instituție.

Angajatorii trebuie să intervină asupra condițiilor care produc riscurile

Parlamentul European cere evaluări periodice ale riscurilor psihosociale, inclusiv ale volumului excesiv de muncă și ale intensității ridicate a activității. Aceste evaluări ar trebui urmate de planuri de acțiune cu măsuri concrete.

Necesitatea intervenției devine evidentă atunci când cerințele depășesc în mod constant timpul și resursele disponibile. În asemenea condiții, prevenirea îmbolnăvirii presupune revizuirea sarcinilor, a ritmului de lucru și a felului în care este organizată activitatea. O evaluare care identifică suprasolicitarea trebuie să producă schimbări în condițiile de muncă.

Eurodeputații solicită și politici care să definească și să interzică violența, hărțuirea, intimidarea și comportamentele discriminatorii ce afectează demnitatea sau sănătatea lucrătorilor. Angajatorii ar trebui să prevadă mecanisme de identificare timpurie a riscurilor, sprijin acordat la timp persoanelor expuse și proceduri de prevenire a violenței venite din partea terților.

Pentru personalul care lucrează cu publicul, această ultimă cerință are o relevanță directă. Agresiunile pot veni din partea clienților, beneficiarilor ori a altor persoane cu care angajații intă în contact în exercitarea atribuțiilor. Organizarea protecției trebuie să țină cont și de aceste interacțiuni.

Totodată, Parlamentul cere Comisiei și statelor membre să recunoască explicit faptul că riscurile psihosociale legate de muncă pot provoca boli profesionale. Solicitarea urmărește luarea în considerare a legăturii dintre condițiile de muncă și îmbolnăvire.

Tehnologia schimbă munca și responsabilitatea pentru sănătate

Evaluarea riscurilor ar trebui realizată și înaintea restructurărilor sau reorganizărilor importante, în cooperare cu angajații și reprezentanții acestora. Parlamentul menționează aranjamentele de muncă la distanță și introducerea sistemelor de decizie ori de monitorizare automată.

Eurodeputații cer ca managementul prin algoritmi să nu impună o povară excesivă și să nu ducă la supravegherea excesivă a lucrătorilor. Controlul uman trebuie păstrat, iar dreptul la deconectare de la muncă este reafirmat.

Posibilitatea tehnică de a contacta un angajat în orice moment ridică o problemă de organizare și anume cum este protejat timpul necesar odihnei. Instrumentele digitale trebuie introduse cu evaluarea efectelor lor asupra oamenilor, inclusiv asupra ritmului de lucru și a posibilității de recuperare.

Raportoarea Estelle Ceulemans, eurodeputată belgiană din grupul Socialiștilor și Democraților, a cerut Europei să se îndepărteze de o societate marcată de burnout. În explicația sa, extinderea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale face intervenția și mai necesară, iar costurile suportate de societate transformă sănătatea la serviciu într-o problemă care privește și finanțele publice.

Munca nu trebuie să împiedice recuperarea după boală

Pentru angajații care au lipsit din cauza problemelor asociate riscurilor psihosociale profesionale, Parlamentul recomandă o revenire susținută și durabilă. Angajatorii ar trebui să elaboreze planuri individuale, care să prevadă, după caz, adaptarea programului, a sarcinilor, a volumului de lucru sau a organizării activității.

Rațiunea acestei măsuri este legată de condițiile în care persoana își reia munca. Revenirea într-un mediu care păstrează factorii ce au contribuit la îmbolnăvire poate compromite recuperarea. Protecția sănătății trebuie, prin urmare, să continue și după încheierea concediul medical.

Republica Moldova: de la obligațiile legale la protecția efectivă

În Republica Moldova, Legea securității și sănătății în muncă nr. 186/2008 obligă angajatorul să asigure sănătatea și securitatea lucrătorilor sub toate aspectele legate de activitatea desfășurată. Această responsabilitate oferă punctul de plecare pentru examinarea condițiilor care pot afecta sănătatea angajaților.

Cadrul legal a fost completat prin Legea nr. 194/2025, care a modificat Codul muncii pentru alinierea la Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 190/2019. Din 1 ianuarie 2026, Codul interzice explicit violența și hărțuirea în muncă și explică noțiunile acestora.

violență în muncă – orice comportament, acțiune, faptă, omisiune sau amenințare, săvârșită, o singură dată sau în mod repetat, în cadrul raporturilor de muncă, precum și în cadrul altor raporturi legate nemijlocit de acestea, care are ca scop și/sau efect vătămarea integrității fizice, psihice, sexuale sau economice a unei persoane. Violența în muncă include, în mod expres, agresiunea fizică, intimidarea, constrângerea, abuzul verbal sau psihologic, violența sexuală, violența digitală, precum și orice altă formă de comportament care lezează demnitatea, sănătatea sau securitatea persoanei, indiferent dacă este exercitată de către angajator, salariat ori terți;

hărțuire în muncă – orice comportament nedorit, exprimat prin acțiuni, cuvinte, gesturi sau alte forme de manifestare, săvârșit în cadrul raporturilor de muncă, precum și în cadrul altor raporturi legate nemijlocit de acestea, în mod izolat sau repetat, și care are ca scop și/sau efect lezarea demnității unei persoane și crearea unui mediu de muncă ostil, intimidant, degradant, umilitor ori ofensator. Hărțuirea în muncă poate avea la bază orice criteriu protejat prin lege, real sau presupus, și poate fi exercitată de către angajator, salariat ori terți cu care persoana intră în contact în exercitarea atribuțiilor de muncă.

Pentru autoritățile publice, Guvernul a aprobat în mai 2026 un regulament privind prevenirea și combaterea violenței și hărțuirii. Acesta prevede politici interne, proceduri de raportare și investigare, măsuri provizorii de protecție și garanții de confidențialitate. Conducătorilor le revin responsabilități privind instruirea personalului, monitorizarea măsurilor și raportarea anuală a rezultatelor.

În sistemul de sănătate, Convenția colectivă de ramură aplicabilă din 1 ianuarie 2026 include CAPITOLUL XI „HARTUIREA LA LOCUL DE MUNCA” care cuprinde prevederi împotriva hărțuirii la locul de mincă, inclusive cere previnira violenței fizice și verbale față de salariați din partea pacienților, rudelor acestora și a terților. Documentul precizează că hărțuirea nu poate fi folosită de angajator pentru îndepărtarea salariaților incomozi. Aceste prevederi aduc în atenție responsabilitatea conducerii instituțiilor medicale pentru protejarea personalului, atât în relațiile interne, cât și în interacțiunile cu beneficiarii asistenței medicale.

La 1 aprilie 2026, Guvernul a aprobat și noi regulamente privind supravegherea sănătății lucrătorilor. Acestea prevăd examene medicale la angajare, periodice și la reluarea activității pentru lucrătorii vizați. Evaluarea medicală la revenire după concediu medical și adaptarea efectivă a programului sau a sarcinilor sunt însă intervenții distincte. Recomandarea Parlamentului European pune accent tocmai pe condițiile care permit reluarea activității fără compromiterea recuperării.

Toate aceste măsuri indică o consolidare a cadrului de protecție. Aplicarea lor trebuie examinată prin rezultatele obținute și mai ales prin faptul că angajații cunosc procedurile de sesizare, iclusiv dacă aceștia pot raporta un abuz în condiții de confidențialitate și protecție, precum și faptul că sunt înlăturați factorii care le afectează sănătatea.

Legislația se schimbă, dar abuzurile asupra angajaților continuă să fie semnalate

Doar protecția prevăzută de legislație încă nu înlătură situațiile de intimidare și violență cu care se confruntă personalul medical. În august 2026, Ministerul Sănătății a anunțat necesitatea unor proceduri unitare pentru protejarea angajaților împotriva insultelor, amenințărilor și agresiunilor. Printre măsurile propuse se numără documentarea imediată a incidentelor, sprijinul juridic pentru persoanele agresate și sporirea securității în zonele cu risc crescut. Potrivit ministrului sănătății legislația oferă deja protecție, însă aplicarea ei trebuie să fie efectivă și uniformă. Această poziție indică faptul că siguranța personalului medical rămâne o problemă actuală.

În Republica Moldova, hărțuirea cadrelor didactice depășește spațiul fizic al instituției de învățământ și continuă în mediul online. Ministerul Educației și Cercetării a semnalat la 6 mai 2026, cazuri în care imaginile profesorilor sunt utilizate fără consimțământ, asociate cu mesaje ofensatoare sau manipulate digital, inclusiv prin tehnologia deepfake, și distribuite pe TikTok și Telegram. Sesizările din Chișinău, Taraclia și Găgăuzia indică, potrivit autorității, o răspândire alarmantă a acestor practici, care îi transformă pe profesori și elevi în ținte ale unor campanii de umilire și denigrare. Atunci MEC a anunțat că lucrează cu Ministerul Afacerilor Interne pentru investigarea cazurilor.

În acest context, protejarea demnității și a sănătății mintale a cadrelor didactice și a personalului medical presupune instituirea unor mecanisme eficiente de prevenire și combatere a abuzurilor din mediul digital legate de activitatea lor profesională.

În aceste condiții, eficiența protecției trebuie apreciată prin capacitatea instituțiilor de a preveni abuzurile, de a examina sesizările și de a proteja persoanele care le raportează. În instituțiile medicale și de învățământ, evaluarea riscurilor trebuie să cuprindă atât comportamentele abuzive ale conducerii și ale colegilor, cât și actele de violență, intimidare sau hărțuire din partea pacienților și a rudelor acestora, respectiv a elevilor și a părinților. Suprasolicitarea și epuizarea profesională trebuie examinate, la rândul lor, ca riscuri pentru sănătate, fără a fi confundate automat cu hărțuirea.

Solicitarea europeană trebuie urmată de un răspuns

Comisia Europeană are trei luni pentru a comunica pașii pe care intenționează să îi întreprindă sau pentru a explica un eventual refuz de a propune o inițiativă legislativă în sensul cerut de Parlament.

Termenul de trei luni privește răspunsul Comisiei, iar introducerea unor obligații noi depinde de continuarea procesului legislativ. Responsabilitatea politică este acum de a transforma recomandările într-un cadru care să prevină îmbolnăvirea și să asigure sprijinul celor a căror sănătate a fost afectată de muncă.

ANSP: Pliculețele cu nicotină nu îndeplinesc condițiile legale de plasare pe piață. Sănătatea copiilor este prioritară

Aproximativ 40% dintre cancere pot fi prevenite, iar tutunul provoacă 27% dintre acestea

Povestea lui Alex, copilul cu amiotrofie musculară spinală care a învins sistemul

Tag: Când munca îmbolnăvește Parlamentul European Republica Moldova

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.