Medicamentele, cea mai mare gaură din buzunarul pacientului din Republica Moldova. Ce ar putea rezolva liberalizarea prețurilor la medicamentele OTC?

Sursa Foto: Elena Covalenco/Sănătate INFO

Irina Papuc

04 noiembrie, 2026, 15:56

Vizualizări: 137

Peste o treime dintre medicamentele care se vindeau în farmaciile din Republica Moldova în 2021 n-au mai ajuns pe rafturi în 2025. În patru ani au dispărut din vânzare peste 1.550 de medicamente. În același timp, medicamentele vândute fără rețetă (OTC) s-au scumpit de 6 ori, comparativ cu cele eliberate în baza unei rețete medicale (RX), deși sunt reglementate de aceleași norme.

Acestea sunt o parte din argumentele pe care Ministerul Sănătății le-a invocat pentru a justifica poziția Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării privind pachetul de „debirocratizare” care include și sectorul farmaceutic.

Debirocratizarea sau dereglementarea sunt termeni despre care auzim tot mai des în ultimele luni, în special în Sănătate, începând cu solicitarea premierului Vasile Tofan de a simplifica criteriile de acreditare a cabinetelor stomatologice private și, ulterior, argumentarea Ministerului Sănătății privind ineficiența criteriului demografic și de distanță pentru farmaciile nou înființate.

În timp ce dereglementarea ar putea suna ca o soluție bine documentată, dovezile arată altceva: Ministerul Sănătății a identificat corect problema, iar miza este mare, pentru că în Republica Moldova medicamentele din ambulatoriu sunt de departe cea mai costisitoare componentă a plăților din buzunar.

Dar soluția nu este acolo unde se pretinde. Mai exact, studii care să arate o legătură cauzală dintre preț și dereglementare sunt puține, dar cele care totuși există nu confirmă această ipoteză. În plus, dispariția medicamentelor ieftine de pe piețele mici are cauze care depășesc filosofia adaosului comercial.

O piață vulnerabilă care se micșorează

Un audit al Ministerului Sănătății și al Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM), concentrat într-o anexă de 28 de pagini, arată că piața medicamentelor din Republica Moldova se îngustează an de an.

Din cele 4.300 de produse distincte vândute în farmacii în 2021, 1.553 nu se mai comercializau în 2025. Pe piață au intrat în aceeași perioadă doar 845, cu un sold net negativ de 708de produse. Și numărul substanțelor active (principalul component chimic din medicament) a scăzut de la 1.257 la 1.112. Cel mai puternic afectate sunt medicamentele ieftine: dintre cele cu preț de producător sub 30 de lei au dispărut 574 de produse, dar înapoi au apărut doar 155.

Dispariția medicamentelor nu este singura problemă. În timp ce o parte dintre medicamente au dispărut, o parte dintre cele care au rămas s-au scumpit, deși statul are, din punct de vedere legal, control asupra prețurilor la medicamente, la cel puțin două etape cheie. Dispariția medicamentelor nu este singura problemă. În timp ce o parte dintre medicamente au dispărut, o parte dintre cele care au rămas s-au scumpit, deși statul are, din punct de vedere legal, control asupra prețurilor la medicamente, la cel puțin două etape cheie.

Datele Ministerului și AMDM arată că în 5 ani prețul medicamentelor cu prescripție, adică cele eliberate cu rețetă de la medic, a crescut cu 2,1%, în timp ce al celor fără prescripție a crescut cu 12,5%, iar al medicamentelor esențiale fără rețetă a crescut cu 15,3%. În paralel, oamenii au cumpărat cu circa 9% mai puține cutii fără rețetă, dar au plătit pentru ele cu 11% mai mult. În 2025, farmaciile au vândut medicamente de 5,4 miliarde de lei, cu 25% mai mult decât în 2021, la aproximativ același număr de cutii.

Pe segmentul compensatelor, evoluția a fost inversă: prețul acelorași produse cu rețetă a scăzut cu 22%, iar numărul de cutii eliberate a crescut cu 23%.

Liberalizarea - lozul câștigător?

Inițiativa de liberalizare nu aparține Ministerului Sănătății. Ea vine dintr-un pachet de „debirocratizare” elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), aflat în consultare publică. Ministerul Sănătății a venit cu o poziție ulterioară, prin care a anunțat că susține liberalizarea prețurilor, doar că treptat și nu pentru toate medicamentele. Instituția propune ca plafonul de preț la medicamentele fără rețetă esențiale, la cele compensate și procurate centralizat să rămână. Iar pentru restul ar urma o liberalizare în trei etape, ultima dintre ele condiționată de adoptarea noii Legi a farmaciei.

„Noi nu ne permitem la această etapă să liberalizăm prețul în retail”, a explicat ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș după ședința de Guvern de miercuri, 21 octombrie, invocând lipsa unei concurențe reale pe piața locală.

Criticile au venit rapid. Reprezentanții Facultății de Farmacie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” consideră liberalizarea generală „prematură” și avertizează asupra riscului pentru pensionari, bolnavii cronici și populația rurală. Fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, a numit măsura „o povară în plus pusă pe umerii populației”. Asociația Producătorilor de Medicamente din Moldova estimează o scumpire de 5-7%.

Prima întrebare: ține dereglementarea prețurile sub control?

Cercetările internaționale privind efectele dereglementării prețurilor medicamentelor OTC sunt puține. Asta, pentru că datele despre prețuri fie nu sunt disponibile, fie obținerea lor este destul de costisitoare. Totuși, studiile existente sunt prudente atunci când vine vorba despre legătura dintre dereglementare și ieftinirea medicamentelor.

Germania a liberalizat în 2004 prețurile cu amănuntul la medicamentele fără rețetă. Un studiu publicat în Health Policy a constatat că doar 7,5% dintre prețuri se abăteau de la nivelul dinaintea liberalizării. Deși aveau dreptul să concureze prin preț, farmaciile au decis să nu o facă.

O altă cercetare aparține Institutului Austriac de Sănătate, care a comparat sistemele farmaceutice din 9 țări europene - 5 liberalizate și 4 reglementate. Raportul constată că studiile nu au putut confirma o scădere a prețurilor la medicamentele OTC după dereglementare. Aceleași rezultate apar și într-o clasificare a reglementărilor OTC din 30 de țări europene, publicată în 2023, care notează că literatura oferă rezultate mixte și că dereglementarea nu duce automat la prețuri mai mici.

Cel mai apropiat exemplu vine din România, unde prețurile medicamentelor fără rețetă care nu intră în lista celor compensare sunt libere. Consiliul Concurenței a analizat 27 dintre cele mai bine vândute OTC din marile lanțuri de farmacii și a constatat că, între ianuarie 2021 și august 2023, prețurile medii au crescut cu procente între 11% și 66%. Pentru 24 din cele 27 de produse, prețul a fost mai mare în august 2023 decât la începutul perioadei.

Cu alte cuvinte, în 5 ani, medicamentele fără rețetă s-au scumpit cu 12,5% în Republica Moldova, cu prețuri reglementate, dar mult mai mult decât în România, unde prețurile sunt libere. Deși comparația nu este perfectă, dovezile sunt suficiente ca cel puțin discuția despre liberalizarea prețurilor să fie extinsă, astfel încât să fie analizate cele mai mari riscuri.

A doua întrebare: previne dereglementarea dispariția medicamentelor?

Dovezile existente nu răspund cu certitudine nici la această întrebare, deși ele vin să susțină într-o oarecare măsură concluziile Ministerului Sănătății. Un studiu al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) publicat în anul 2024 a arătat că penuriile se înregistrează mai ales în cazul medicamentelor vechi, ieșite de sub brevet și că pe măsură ce prețul pe unitate scade, crește proporția produselor în penurie. Office of Health Economics din Londra ajunge la aceeași concluzie: penuriile afectează medicamentele ieftine care nu mai sunt protejate prin brevet. Astfel, piețele mici și neatractive riscă să se transforme într-o piață de tip oligopol. Dar la acest aspect vom reveni mai jos.

Cel puțin din acest punct de vedere, Ministerul Sănătății are dreptate. Grila de adaos „în trepte”, introdusă pe vremea ex-ministrei Ruxandra Glavan, lasă distribuitorului și farmaciei cel mult 4 lei la un medicament de 10 lei și 80 de lei la unul de 500 de lei. Iar o reducere făcută de producător poate, paradoxal, să scumpească produsul. La aceasta se adaugă reaprobarea anuală a prețului fiecărui medicament, un efort care, pentru produsele ieftine, nu se justifică.

Totuși, de vreme ce Ministerul Sănătății intenționează să păstreze mecanismul țărilor de referință pentru prețul de producător, liberalizarea la etapa adaosurilor s-ar putea să nu aducă efectul scontat. Pare că Ministerul Sănătății este gata pentru liberalizare, dar lasă o politică care trage în sens invers. Experiența Bulgariei, când aproximativ 200 de produse au fost retrase de pe piață, arată tocmai limitele acestui mecanism.

Cât plătesc oamenii pentru medicamente

Potrivit raportului ANSP privind supravegherea de stat a sănătății publice, care include și Conturile Naționale de Sănătate, cheltuielile totale de sănătate ale Republicii Moldova au fost de 20,67 miliarde de lei în 2023, adică 6,9% din produsul intern brut. Sursele publice au acoperit 70,6%, iar gospodăriile casnice au plătit direct 27,2%, circa 5,6 miliarde de lei. Un studiu al Biroului Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății arată că medicamentele din ambulatoriu reprezintă constant cea mai mare parte a plăților din buzunar în Republica Moldova, iar ponderea lor a crescut de la 69% în 2008 la 79% în 2016. În chintila cea mai săracă, medicamentele ajungeau la peste 90% din plățile directe, față de 56% în chintila cea mai bogată. În 2016, 17% dintre gospodării au înregistrat cheltuieli catastrofale pentru sănătate, una dintre cele mai ridicate incidențe din Europa, iar medicamentele au generat 74% din aceste cheltuieli.

De cealaltă parte, statul prin Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) compensează cu 1,4 miliarde de lei în 2026 cheltuielile pentru medicamente și dispozitive. Pentru comparație, farmaciile au vândut medicamente de 5,4 miliarde de lei în 2025, iar bugetul compensatelor pentru acel an a depășit 1,2 miliarde de lei. Dacă ar fi să facem un calcul, pentru fiecare leu pus de sistemul de asigurări în medicamentele din ambulatoriu, pacienții plătesc din propriul buzunar de câteva ori mai mult.

Ce nu poate schimba liberalizarea prețurilor

Republica Moldova rămâne o piață mică și, implicit, neatractivă pentru producătorii de medicamente. Datele AMDM arată că în primele nouă luni ale acestui an, valoarea medicamentelor importate și a celor produse local pentru piața internă a ajuns la 211,17 milioane de euro. Dar 92,9% din valoarea pieței farmaceutice o reprezintă medicamentele importate. Producătorilor autohtoni le revine doar 7,1%. Aceasta înseamnă că avem o piață aproape complet dependentă de producătorii și furnizorii externi.

Cercetările arată că reformele din sectorul farmaceutic nu produc întotdeauna rezultatele urmărite. Unul dintre riscurile documentate este concentrarea pieței în mâinile unui număr restrâns de companii, adică apariția unui oligopol. Norvegia și Islanda s-au confruntat cu acest fenomen după ce au liberalizat regulile privind proprietatea farmaciilor. Suedia, după o reformă similară în 2009, a confirmat caracteristicile unei piețe de oligopol. Republica Moldova are deja o piață destul de concentrată, dacă ne uităm la structura celor mai mari importatori și distribuitori de medicamente. Deși unii indicatori, precum volumul pieței, capacitatea de cumpărare, nu pot fi schimbați, autoritățile ar trebui să trateze cu atenție subiectul liberalizării prețurilor, până când toate implicațiile unei asemenea reforme devin clare. În esență, Guvernul a pus corect degetul pe rana pieței farmaceutice, dar când să caute soluțiile, pare că a „pus degetul” pe liberalizare și a întors privirea în altă direcție.

Vești bune pentru pacienți. Noi medicamente compensate pentru diabet, tensiune și afecțiuni cardiovasculare

Cum își asigură UE securitatea farmaceutică față de dominația Chinei și ce face Republica Moldova

Noi medicamente împotriva cancerului de prostată și hepatitei C, autorizate în R. Moldova

Tag: medicamente OTC dereglementare liberalizare

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.