Interviu cu Bogdan Ivănescu, președintele Asociației Române a Băncilor Acreditate de Celule Stem: „Aproape 10.000 de mămici aleg anual recoltarea de celule stem la naștere”
PasPortal Administrator
25 noiembrie, 2013, 15:57
Vizualizări: 2244
În jur de 10.000 de mămici din România din 200.000 aleg anual recoltarea celulelor stem la naștere, susține președintele Asociației Române a Băncilor Acreditate de Celule Stem (ARBACS), Bogdan Ivănescu.
Redactor: Sorina Bujarov
În jur de 10.000 de mămici din România din 200.000 aleg anual recoltarea celulelor stem la naștere, susține președintele Asociației Române a Băncilor Acreditate de Celule Stem (ARBACS), Bogdan Ivănescu. Ca antreprenor, el este de părere că pe piața românească de celule stem vor rămâne 5-6 bănci, din 17 câte sunt acum. „Este o chestiune de bun simț și de logică elementară atâta vreme cât într-o piață de 80 milioane de persoane sunt 4 bănci, iar într-una de 20 de milioane 17 bănci să te gândești că numărul acestora va scădea”, a explicat șeful ARBACS jurnaliștilor de la agerpres.ro.
De cât timp activați în medicină și când a intervenit domeniul celulelor stem în aria dumneavoastră de interes?
La 5 ani este prima dată când am formulat cu tărie că aș vrea să devin medic și tot atunci am primit de la părinții mei o trusă din plastic de instrumente medicale cu care să mă prezint la grădiniță. După care se pare că am rămas statornic în această idee și la începutul anului 2000, în 2003 dacă nu mă înșel, am terminat Facultatea de medicină și am luat-o pe această cale medicală. În ceea ce privește domeniul acesta al recoltării de celule stem practic activez în el din 2009.
În ce măsură există interes în România pentru serviciile oferite de băncile de celule stem? Câți viitori părinți apelează anual la aceste servicii?
Noi suntem încântați de pacientul român. Asociația Română a Băncilor Acreditate de Celule Stem, care reprezintă probabil trei sferturi, 75% din piață în acest domeniu, are o experiență foarte bună din această perspectivă și anume cam 5% dintre viitoarele mămici aleg să recolteze celule stem la naștere. Dacă ne uităm un pic la media europeană, care este între 1,5 și 2,5% și o comparăm cu acest 5%, chiar 6%, ca să nu mai vorbesc de 8% cât am cunoscut în 2009, putem spune că această procedură medicală este bine cunoscută în România și publicul român, viitoarele mămici, au îmbrățișat această idee cu tărie în sensul în care din 200.000 de nașteri anuale, să spunem așa o cifră cumva rotundă, aproape 10.000 de mămici recoltează celule stem la naștere în România.
Care este portretul persoanei care apelează la astfel de servicii?
Cel mai adesea vorbim despre cuplurile care se află între 25 și 40 de ani, educate, cu o putere financiară medie și care au, probabil ține de educația de acasă sau modul în care s-au autoeducat, o grijă și o atenție mai mare pentru viitor. Doresc să se asigure pentru viitor.
Cum se desfășoară, în linii mari, procesul de recoltare de celule stem din punctul de vedere al pacientului?
În primul rând pacientul vine și întreabă de ce să recolteze celule stem. După ce are discuția cu noi și înțelege cât de importante sunt acestea pentru viitorul copilului și al familiei, dacă este cazul, alege o companie cu care să semneze un contract de recoltare și de stocare a celulelor stem. După ce a ales această companie și a făcut demersurile legale, primește trusa de recoltare, iar cu aceasta se prezintă la spital. Are loc nașterea, se taie cordonul ombilical din partea copilului, să spunem așa, copilul este preluat de către personalul medical, iar din cordonul ombilical se recoltează în câteva zeci de secunde, un minut, două, sângele cordonului ombilical în care se află prețioasele celule stem hematopoietice, iar în situația în care se optează pentru recoltare și de celule stem care se găsesc în țesutul cordonului ombilical, se taie o bucată de cordon ombilical care se introduce într-o trusă de recoltare a acestuia, iar acest ansamblu, punga de sânge plină, cel mai adesea, plus țesutul de cordon ombilical sunt livrate în banca pe care a ales-o mămica sau părinții cu ajutorul unui curier autorizat pentru transportul de probe biologice umane.
Se face în România transportul?
Depinde ce bancă alege. Există bănci în România, există bănci, evident, în Europa, iar în situația în care părintele alege o bancă românească transportul se face până la bancă în aceleași condiții, tot curier autorizat. În situația în care vorbim de o bancă din afară, același curier sau altă companie, depinde, fiecare bancă alege să lucreze cu una sau mai multe companii autorizate, va face această livrare. Termenii de tranzit garantați prin contract, cel puțin în cazul unora dintre băncile membre ARBACS, sunt de până în 24 de ore. Adică nu face mai mult de 24 de ore proba din momentul în care este în avion până în bancă.
Aproximativ câte persoane dintre cele cărora li s-au recoltat celule stem în România au și apelat, ulterior, la ele pentru rezolvarea unei anumite probleme de sănătate?
Dacă este să ne uităm la nivel mondial transplantul cu celule stem la copii s-au făcut mai mult de 20.000, ceea ce este o cifră uriașă dat fiind tinerețea acestui domeniu medical. Transplantul cu celule stem recoltate la naștere cunoaște 25 de ani. În 1988 s-a făcut primul transplant cu celule stem recoltate la naștere pentru un pacient cu anemie Fanconi, care acum este bine-mersi, are și el copil, lucrează în domeniul cercetării celulelor stem. Este un domeniu foarte tânăr, de aceea, din fericire, aș putea spune, copiii cărora li s-au recoltat celule stem la naștere nu au apucat să se îmbolnăvească sau, să spunem, nu prea mulți. Cel puțin în România, din fericire, niciunul dintre copiii care au probe în bănci nu s-au îmbolnăvit de una dintre cele 80 de boli care sunt tratabile cu celule stem. Dacă ne uităm la bolile care sunt tratabile cu celule stem — leucemii, limfoame — putem spune foarte clar că avem o evoluție a acestor boli în 'cocoașă de cămilă', anume în jurul vârstei de 5 ani sau mai încolo, este așa un vârf de incidență, după care pe la 55 de ani. Dacă ne gândim că în România recoltarea de celule stem se face de 6-7 ani și că, evident, s-a început cu un pacient și abia acum ajungem la volume foarte mari de pacienți încă nu avem masa critică din care să răsară un pacient care să aibă nevoie de transplant cu celule stem recoltate la naștere, mă refer aici la un pacient român. În schimb există pacienți români, chiar avem un caz în cadrul ARBACS, care a fost tratat cu celule stem recoltate la naștere pentru o afecțiune neurologică. Aceasta s-a făcut la Duke University în Statele Unite. Pacientul merge bine din ceea ce cunoaștem și așteptăm rapoartele medicale să confirme că este un succes.
Când credeți că o să se atingă masa critică în România?
Probabil că în doi ani. Când zic masă critică mă refer la următorul aspect: primii doi-trei ani de recoltări de celule stem au fost cu puține probe, puțini pacienți. În 2006, 2007, chiar și 2008 eram chiar în zorii recoltării de celule stem în România și evident numărul de probe care au fost stocate în acei primi ani nu a fost foarte mare, am putea spune că în mod puternic, și nu neapărat serios, dar accelerat a început recoltarea de celule stem în România cam în anul 2008-2009, atunci nu că s-a maturat piața, dar a ajuns la un nivel de înțelegere și de răspândire a informației suficient cât să ajungem până la 8% din nașteri să fie însoțite de recoltări de celule stem. De aceea, dacă ne uităm la 2008-2009, putem spune că după 2014-2015 ar fi șanse sau neșanse, depinde cum privim acest aspect, să apară un pacient care să aibă nevoie de transplant cu celule stem recoltate la naștere în România.
Dacă piața se maturează, nu considerați că vor intra jucători noi pe acest segment?
În momentul de față în România sunt, se pare, 17 bănci sau reprezentanțe ale unor bănci de celule stem. Dacă ne uităm la o țară vestică mare, nu o să dau acum nume, în care avem vreo 80 milioane de locuitori, și ne uităm că acolo sunt 4 bănci de celule stem, iar în România cu 20 de milioane locuitori avem 17 bănci, putem spune că aici, ceea ce ziceam mai devreme că în acest moment nu este neapărat cel mai profitabil business din lume, a avea o bancă de celule stem se datorează și acestui fapt. Eu acum din perspectiva mea strictă de antreprenor și proprietar de business pot spune că este o ofertă mult mai mare sau prea mare față de cerințele și nevoile reale ale pieței, ceea ce înseamnă, cum orice economist ar putea spune sau s-ar putea aștepta, la o scădere a numărului de bănci care activează în piață. Probabil că se va stabiliza această piață undeva între 5-6 bănci de celule stem. (...) Aici devine vital rolul ARBACS, de informare a viitorilor părinți asupra băncilor, condițiilor, metodelor prin care se face promovarea, recoltarea, procesarea și stocarea de celule stem de sânge placentar pentru că poți să te gândești și îți dorești ca proba de celule stem pe care ai recoltat-o la naștere să se afle în bancă și să fie la dispoziția ta, fie că este vorba de o bancă din România sau una din Europa, dar se află la dispoziția ta, să se respecte contractele, și acea bancă să continue să existe.
Care este diferența dintre băncile acreditate și cele neacreditate?
Din punct de vedere al acreditării, în mod legal toate băncile care activează în România trebuie să fie acreditate. Au existat situații în care s-a folosit existența acestei acreditări pentru a promova și alte produse care nu sunt acreditate. Aici fac referire la situații precum recoltarea de celule stem din dinții de lapte care este o activitate neautorizată în România de către Agenția Națională a Transplantului sau recoltarea, separarea și stocarea în măsura în care aceasta se poate, aceasta este o chestiune de dubiu din ceea ce cunosc eu personal, a celulelor stem endoteliale, fapt sau procedură care nu este descrisă și prin urmare nici autorizată tot de către Agenția Națională a Transplantului, iar atunci recoltarea de celule stem din dinții de lapte sau această afirmată separare și stocare de celule stem endoteliale sunt două produse care sunt promovate în piață de către anumite companii care nu sunt autorizate și, prin urmare, sunt ilegale.
După agerpres.ro
Categoria: Interviuri
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
26 aprilie, 2018, 13:53
26 aprilie, 2016, 10:27
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Tânăr medic la țară: „Trebuie să fac focul, să tai lemne, tr ...
22 noiembrie, 2023, 15:49
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,42 %