De câte ori CNAM „s-a băgat” în buzunarele moldovenilor. Unde ajung banii pe care îi plătim pentru poliță
redactor
03 decembrie, 2015, 18:07
Vizualizări: 9692
Cu fiecare an care trece polița medicală devine din ce în ce mai scumpă, bani în fondurile de asigurări sunt tot mai mulți, dar în mod paradoxal avem în continuare finanțare proastă în sănătate, doctorii sunt plătiți în continuare mai puțin decât minimul pe economie, tehnica medicală este veche, iar medicamentele lipsesc din spitale. Se pare că zeci de milioane de lei de la CNAM au ajuns în contul unor companii pentru servicii care erau plătite deja.
Autor: Irina Papuc
Cu fiecare an care trece polița medicală devine din ce în ce mai scumpă, bani în fondurile de asigurări sunt tot mai mulți, dar în mod paradoxal avem în continuare finanțare proastă în sănătate, doctorii sunt plătiți în continuare mai puțin decât minimul pe economie, tehnica medicală este veche, iar medicamentele lipsesc din spitale. Se pare că zeci de milioane de lei de la CNAM au ajuns în contul unor companii pentru servicii care erau plătite deja, iar alte sume impresionante de bani au fost împărțite în stânga și în dreapta pentru servicii care au fost pur și simplu „preluate”, contrar legii, de la alte instituții care trebuiau să se ocupe de ele. Mai mult, în urma unor decizii suspecte, banii plătiți de noi pentru polițe, au ajuns sub formă de depozite la bănci comerciale, de unde, desigur, puteau fi obținute dobânzi.
Prin două modificări legislative în anul 2007 și 2010 CNAM a format două fonduri noi în structura sa – cel de profilaxie și cel de dezvoltare și modernizare al prestatorilor publici de servicii medicale.
În ultimii cinci ani aceste fonduri au crescut de peste zece ori. Interesant este că acestea continuau să crească chiar dacă CNAM nu avea capacitatea să utilizeze integral aceste sume de bani. De exemplu, fondul măsurilor de profilaxie (de prevenire a riscurilor de îmbolnăvire) a constituit 36,8 milioane de lei, însă din acești bani au fost folosiți doar 27 de milioane, 9 fiind în plus. Fondul de rezervă a fost aprobat în mărime de 60 de milioane, pe când au fost folosite doar 3 milioane. Un alt exemplu – fondul de dezvoltare a fost aprobat în mărime 218 milioane, însă au fost folosite 189 de milioane. Și aceștia au fost repartizați cu încălcarea normelor legale. Aceasta este una din constatările Curții de Conturi care se conține în fiecare raport din 2011 încoace. Interesant este că acest fond a crescut de la 14 milioane în 2010 la 189 de milioane în 2014, adică de 13 ori. Într-un raport al său din 2013 Curtea de Conturi a atras atenția la faptul că CNAM stabilește sume prea mari pentru anumite servicii, fără să aibă capacitatea să le folosească. De exemplu pe parcursul a doi ani CNAM stabilea mărimea fondului de profilaxie de peste 100 de milioane de lei când, de fapt, reușea să utilizeze aproximativ 42 la sută din toată suma.
Se pare că a existat o adevărată știință în spatele acestor repartizări - dobânzile din depozite. Într-un răspuns oficial pentru Sănătate INFO CNAM a confirmat că banii depuși la Unibank erau din fondul de rezervă și cel de profilaxie.
„Potrivit legislației CNAM are dreptul să investească în hârtii de valoare de stat și depozite bancare. În perioada 2010 – 2015 au fost plasate la depozit mijloace bănești temporar disponibile din soldul fondului măsurilor de profilaxie și fondul de rezervă al AOAM”, se indică scrisoare expediată redacției noastre.
Ieri, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu, a declarat că CNAM deținea la Unibank 350 de milioane de lei, în condițiile în care suma totală de care dispunea CNAM era de aproximativ 4 miliarde, iar scopul principal al CNAM, conform statutului său, este de a cumpăra servicii de la instituțiile medicale. Acestea, la rândul lor, s-au plâns de ani buni de subfinanțare.
Plătim de două ori pentru același serviciu
În raportul său de activitate în 2014 CNAM precizează că a cheltuit 3,5 milioane de lei din fondul de profilaxie pentru servicii de screening – 5.560 de femei examinate pentru prevenirea cancerului la sân, 5.173 de persoane examinate pentru depistarea proceselor ce provoacă boli cardiovasculare, 3.816 femei, examinate pentru prevenirea cancerului de col uterin și doar 275 de bărbați examinați pentru prevenirea cancerului la sân. Conform raportului Curții de Conturi nouă companii au câștigat tendere pentru a efectua aceste screening-uri.
De altfel, compania a plătit astfel de două ori pentru același serviciu, pentru că pentru depistarea unor boli se plătește deja suplimentar, prin intermediul indicatorilor de performanță. Aceștia sunt indicatori stabiliți pentru medicii de familie. Cu alte cuvinte, dacă îndeplinesc mai multe sarcini primesc și bani în plus pentru aceasta. Normele metodologice de aplicare a programului unic de asigurare obligatorie a asistenței medicale pentru 2015 prevede următorii indicatori de performanță:
1) numărul persoanelor cu hipertensiune arterială care se află la evidenţă şi primesc tratament antihipertensiv
2) numărul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 40 şi 65 ani, fără complicaţii cardiovasculare (infarct miocardic, ACV) cărora li s-a apreciat indicele SCORE.
3) numărul femeilor de vârsta 25 – 61 ani care au efectuat o dată la 3 ani testul citologic Babeş – Papanicolau
4) numărul femeilor, depistate cu patologie în baza testului citologic Babeş - Papanicolau, care au fost referite şi investigate prin colposcopie/consultate de către medicul oncolog-ginecolog din Institutul Oncologic.
5) numărul femeilor peste 18 ani şi din grupul de risc care au fost examinate anual prin palparea glandei mamare şi au fost instruite în efectuarea autocontrolului.
Cu alte cuvinte, medicii de familie deja trebuiau să ia în vizor persoanele care riscă să dezvolte maladii cardiovasculare și oncologice și chiar mai mult – să se asigure că aceștia își iau tratamentul. Pentru acești indicatori CNAM a prevăzut bani suplimentari – 15 la sută din suma contractată pentru asistența medicală primară, care a constituit în acest an 1 miliard 580 de mii de lei.
De altfel, specialiștii spun că CNAM nici nu trebuie să se ocupe de profilaxie, întrucât legislația nu-i atribuie astfel de obligații. Acestea ar trebui să fie, de fapt, responsabilitățile Centrului Național de Sănătate Publică. Respectiv, banii ar trebui să fie alocați lor. Însă miza ar fi mare.
„Opinia mea este că CNAM și-a întrecut atribuțiile, supraestimându-și obligațiunile. Explic de ce. Statutul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină aprobat prin Hotărârea de Guvern Nr. 156 din 11.02.2002 nu face nicio referire la faptul că în responsabilitatea acestei instituții s-ar include și promovarea modului sănătos de viață, organizarea campaniilor de informare și alte activități profilactice, în care ea s-a antrenat cu mult zel. Obiectivul său de bază este organizarea, desfăşurarea şi dirijarea procesului de asigurare obligatorie de asistenţă medicală”, explică Ala Nemerenco, expert în politici de sănătate și șef al Clinicii de Asistență Medicală Primară.
„Prin acest fond de profilaxie creat nu foarte mulți ani în urmă, Compania de fapt și-a asumat sarcini străine, a dublat activitățile CNSP și a instituțiilor de medicină primară din țară, care a dus la cheltuirea ineficientă a banului public. Nicăieri în lume așa gen de activități nu fac parte din spectrul responsabilităților agențiilor de asigurări medicale de tip obligatoriu. Dacă am face o analiză profundă cum se utilizează în general în Republica Moldova banul public, am găsi încă câteva bugete naționale cheltuite ineficient. Întrebarea mea este dacă se face din necunoștință de cauză sau din prea bună cunoștință?”, se întreabă Nemerenco.
În același timp, în obligațiile CNSP intră promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate; organizarea, monitorizarea si evaluarea măsurilor de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate, planificarea măsurilor şi elaborarea materialelor instructive şi metodice în problemele de educaţie pentru sănătate, propagarea modului sănătos de viaţă; folosirea cât mai amplă a mijloacelor de informare în masă în educaţia pentru sănătate a populaţiei. Spre deosebire de CNAM însă bugetul Serviciul Supravegherii Sănătății Publice este redus cu fiecare an. De exemplu în 2013 au fost alocate 185 de milioane, în 2014 s-au alocat 175 de milioane, iar anul trecut ministrul Finanțelor propunerea reducerea finanțării acestui serviciu cu 60 de milioane de lei.
N-am fost scutiți de bani nici după dispariția din Unibank a celor 115 milioane de lei, deoarece banii au fost recuperați numai după ce Guvernul a alocat două credite de urgență, în valoare de 14 miliarde de lei. Potrivit lui Dorin Drăguțanu guvernatorul BNM, după ce a pierdut banii CNAM a acționat instituția în judecată pentru că n-ar fi plătit și dobânzile.
█ Articole relaționate:
Cum a fost furată CNAM. Mircea Buga știa că bagă banii într-o bancă falimentară
Shor avea dreptate. Dovada că banii CNAM au fost furați odată cu jaful miliardului
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,42 %