Scandalul judecății dintre doctori și Ministerul Sănătății - statul nu știe cât cheltuie pentru studiile unui doctor, sumele cerute în judecată sunt „estimative”
redactor
26 iulie, 2017, 21:04
Vizualizări: 9948
Ministerul Sănătății a confirmat astăzi că a dat în judecată 103 tineri specialiști din promoția anului trecut, deoarece au refuzat să muncească în instituțiile în care au fost repartizați. Acționarea tinerilor în instanță a început din luna mai, însă abia acum autoritatea anunță despre aceste demersuri, sub presiunea opiniei publice. Deși face trimitere la o hotărâre din 2003, este pentru prima dată când Ministerul Sănătății a ales să meargă pe cale judiciară.
Autor: Parascovia Rogate
Ministerul Sănătății a confirmat astăzi că a dat în judecată 103 tineri specialiști din promoția anului trecut, deoarece au refuzat să muncească în instituțiile în care au fost repartizați. Acționarea tinerilor în instanță a început din luna mai, însă abia acum autoritatea anunță despre aceste demersuri, sub presiunea opiniei publice. Deși face trimitere la o hotărâre din 2003, este pentru prima dată când Ministerul Sănătății a ales să meargă pe cale judiciară.
În apărarea sa, Ministerul Sănătății argumentează că a acționat conform recomandărilor Curții de Conturi din 2014 și anume să pună aplicare pârghiile disponibile pentru a recupera banii de la rezidenții care au refuzat să se angajeze în instituțiile în care au fost repartizați. Alte explicații lipsesc cu desăvârșire - care sunt prevederile legale exacte în baza cărora s-au făcut demersurile în judecată sau câți bani trebuie să restituie fiecare medic rezident care și-a făcut studiile pe banii statului, care sunt specializările acestor tineri, etc. Ministerul s-a limitat în a preciza că statul a cheltuit pentru instruire „sume considerabile”.
Cel puțin conform unei citații publicată de un doctor, Ministerul Sănătății, în numele statului, cere să-i fie restituiți 235 de mii de lei.
Aparent legale și logice, demersurile Ministerului Sănătății par să omită un detaliu foarte important – cât exact cheltuie statul cu un medic rezident? Răspunsul se pare că nimeni nu-l are. De ce? Pentru că nu există acum metodologii clare care le-ar permite autorităților să calculeze suma exactă pe care au suportat-o pentru rezidenții diferitor specialități. Or, pentru un chirurg, medic de familie, ginecolog-obstetrician etc – cheltuielile sunt diferite.
În plin scandal, responsabilii din cadrul USMF „Nicolae Testemițanu” recunosc că Ministerul Sănătății operează cu sume „aproximative”.
„Suma este una estimativă. Ea depinde de mai mulți factori: de facultatea și specialitatea aleasă, câți ani se învață, ce burse au beneficiat rezidenții, ce salariu au primit, etc. O metodologie concretă de calcul a acestor cheltuieli, deocamdată, nu există, dar nu e corect să se atribuie o sumă medie pentru toate specialitățile. Ea trebuie individualizată. Este nevoie să se calculeze pentru fiecare tânăr specialist în parte”, a declarat pentru Sănătate INFO Emil Ceban, prorector pentru activitate clinică în cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.
De lipsa unei metodologii de calcul per student ne atenționa acum trei luni și Olga Cernețchi, prorectorul pentru asigurarea calităţii şi integrării în învăţământ al USMF „Nicolae Testemițanu”.
„Cu mare regret, metodologia de calcul per student nu este încă stabilită. Problema este complexă. Studiile nu se realizează individual, ci în grupe. În plus, există cheltuielile aferente - traiul în cămin, bursa etc. Cum ar fi corect – să le includem și pe acestea în cheltuieli sau nu? Pe parcursul unui an, studentul poate fi la studii bugetare, apoi să treacă la studii prin contract în anul IV, iar peste un an să plece - cum să calculăm suma pe care el trebuie să o recupereze?”, a explicat Olga Cernețchi, în cadrul unei ședințe a Curții de Conturi pe marginea acestui subiect. La acea ședință, Curtea a criticat autoritățile să a gestionat prost 1 milion de euro, anume din cauza faptului că nu poate recupera banii investiți în tinerii doctori care la un moment dat abandonează studiile sau care nu se mai angajează în sistem.
Prezentă la ședință, viceministra Sănătății Liliana Iașan s-a arătat atunci deranjată de fraza „management neconform” și a solicitat Curții de Conturi să o schimbe, ca să „nu sune atât de dur și de delapidant”. Ea a dat atunci asigurări că statul va veni cu „soluții de reținere a cadrelor în sistem”.
Ignoră propriile strategii
Ministerul Sănătății a ales, se pare, calea cea mai ușoară – judecata, creând astfel un val de critici dure din partea tinerilor doctori, neglijând însă propriile strategii care ar fi putut schimba imaginea sistemului medical în ochii tinerilor specialiști.
„Această problemă poate fi rezolvată numai prin crearea condițiilor de muncă, prin mărirea salariilor, a burselor studenților și rezidenților, prin atragerea tinerilor specialiști la locul de muncă”, mai consideră Emil Ceban.
În scrisoarea de chemare în judecată, Ministerul Sănătății face referire la Contractul de angajare și instruire, pe care rezidenții l-au semnat odată ce au aplicat la studii. Conform acestuia, rezidenții se angajau ca odată cu finalizarea studiilor vor activa timp de trei ani conform repartizării Ministrului Sănătății. Din varii motive, mulți dintre aceștia nu și-ar fi îndeplinit obligațiile contractuale și au plecat să activeze în instituțiile medicale publice, unde s-au simțit mai avantajați.
Problema este complexă – tinerii care au studiat pe banii statului sunt obligați să activeze acolo unde este nevoie de ei. Semnând un astfel de contract, aceștia au acceptat condițiile impuse. Doar rezidenții cu note excelente au dreptul să aleagă instituția în care să activeze mai departe, conform prevederilor contractului-tip semnat între Universitate și student.
Pe de altă parte, Ministerul Sănătății și-a încălcat propriile documente aprobate, evitând la nesfârșit transformarea sistemului medical din unul derizoriu în unul competitiv. Din 2011 autoritățile au lungit „epopeea resurselor umane”, când au irosit peste 30 de mii de dolari pentru o strategie numai bună de aruncat la gunoi. O altă încercare s-a făcut în 2014, însă și aceea fără succes. O ultimă strategie aprobată în 2016 prevede planuri grandioase, însă deocamdată doar pe hârtie. Dezvoltarea infrastructurii, finanțarea adecvată a sistemului sănătății, majorarea salariilor, motivarea tinerilor să rămână în sistem prin diverse stimulente au rămas examene la care autoritățile au picat.
Conform unui studiu elaborat în 2014, cu suportul OMS, statul cheltuiește pentru studiile unui medic de familie 300 de mii de lei și 400 de mii de lei pentru un viitor chirurg. Autorii studiului au menţionat că a fost aleasă „ o estimare mai conservativă, axată pe cheltuielile suportate direct de sistemul de sănătate din Republica Moldova în pregătirea medicilor, asistenților medicali şi altor cadre medicale cu studii medii de specialitate”. „Deoarece instituţiile de învăţământ medical din Republica Moldova încă nu dispun de sisteme independente de contabilizare a costurilor, costul mediu al pregătirii a fost estimat în baza informaţiei ce ţine de contabilizarea numerarului, introducându-se corectări pentru a oferi o estimare fiabilă a consumului de resurse”, se mai precizează în raport. Fiind publicat în premieră, raportul a scos la iveală probleme grave din sistem – statul investește sume enorme, despre care nu trebuie să uităm că sunt bani publici, din proasta înțelegere a planificării resurselor umane și menținerea acestora în sistem.
█ Articole relaționate:
Sistemul medical din Moldova îmbătrânește. Trei din zece medici sunt pensionari
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
26 aprilie, 2018, 13:53
26 aprilie, 2016, 10:27
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Tânăr medic la țară: „Trebuie să fac focul, să tai lemne, tr ...
22 noiembrie, 2023, 15:49
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,42 %