Poliția a pornit o urmărire penală în cazul copilului de 12 ani, care a decedat la IMC la câteva zile de la internare. Părinții spun că n-au semnat niciun acord informat pentru tratamentul administrat
Irina Papuc
06 septembrie, 2018, 17:38
Vizualizări: 13427
O expertiză medico-legală ar urma să scoată la iveală cauza morții lui Marius Botnaru, copilul de doar 12 ani bolnav de pancreatită acută și care a ajuns la Institutul Mamei și Copilului, în urma unei crize. Între timp, părinții spun că nu sunt mulțumiți de felul cum este gestionat cazul lor și vor să atragă atenția că medicii ar fi încercat să ascundă documentația medicală în ceea ce privește tratamentul administrat în secția de reanimare.
Până o reacție oficială va veni din partea autorităților, părinții mai spun
că nu au fost informați și nu știu nici acum ce medicamente i s-au administrat
copilului, iar acorduri informate nu au semnat.
Marin Botnaru, tatăl lui Marius încă este în șoc. În timpul discuțiilor își
aduce detalii noi despre cele 6 zile, cu pauze, în care Marius s-a aflat la
Institutul Mamei și Copilului.
23 august
La fel cum a declarat anterior, tatăl copilului spune că Marius a mâncat
cartofi pai, i-a stat rău și a vomitat. Marius ar fi avut pancreatită cronică
și avea astfel de crize de la 1 an, spune mama băiatului. „Prima criză a fost
la un an și câteva luni. Eram la un eveniment. Soțul i-a dat să guste icre
roșii. Atunci am stat cu el în spital. Crizele au mai urmat, puteau să se
repete în câteva luni. De când ne-am mutat în Germania era bine. Ultima criză a
fost în luna februarie, dar s-a rezolvat fără să fie nevoie de internare și
medicamente”, spune Ludmila, mama copilului.
Părinții au avut pe 23 august o înțelegere neformală cu profesorul Ion
Mihu, șeful secției de gastrologie de la IMC, unde copilul a mai fost tratat și
anterior. Pacientul nu a fost internat oficial, iar o fișă de internare lipsea.
Marius era lăsat în secție pe timpul perfuziilor. Mama asista la proces, apoi
ambii părăseau secția până a doua zi. Copilului i s-au administrat perfuzii
timp de trei zile. În ultima zi starea lui s-a agravat.
În cele trei zile s-a luat o singură analiză de urină privind nivelul acetonei. Valorile se încadrau în limitele normale.
Potrivit Protocolului Clinic Național „Pancreatita acută la copil” crizele se gestionează numai în staționar, nu la nivelul asistenței medicale primare și nici la nivel de ambulatoriu. În cazul pancreatitei cronice cu episod de acutizare se procedează la fel.
25 spre 26 august
„Nu mi-au spus ce îi administrau, dar eu vedeam - 200 ml de glucoză, 500 ml de soluție Ringher și 200 ml soluție
fiziologică. Sâmbătă a vomitat verde. Era slăbit, nu putea sta la baie pe
picioarele lui. Ion Mihu a plecat din secție, în România, și au rămas numai
asistentele medicale. Am atenționat-o pe o asistentă că vomită și nu are putere
în piciorușe. Ea a spus că nu au ce-i face, căci medicul nu este pe loc și nici
document de internare nu există. Mihu mi-a spus să-i dau jumate de pastilă de
Diazepam, de liniștire”, continuă mama băiatului. Diazepamul se administrează,
conform prospectului, în cazuri de anxietate, mai multe sindroame, spasme, epilepsie
sau ca pre-medicație înaintea unor intervenții chirurgicale și generează
dependență după un timp îndelungat de administrare.
Totuși, copilul a fost trimis acasă. Părinții spun că a refuzat să mănânce,
a băut doar puțin ceai. I s-a dat o jumătate de pastilă de Diazepam, apoi a
adormit. La 3.00 dimineața copilul a început să vomite din nou. Spunea că-și
vede mama dublu. Tatăl l-a luat în brațe și l-a adus la spital.
Greu de înțeles, însă părinții spun că tocmai peste patru ore (!) de când
s-au administrat după ajutor, copilul a fost acceptat în secția de reanimare
pediatrică. Copilul nu era primit în reanimare pentru că nu avea fișa de
internare, care ar fi trebuit întocmită la secția de gastrologie, astfel că
medicii spuneau pe rând că nu știu ce să facă cu el.
„La ora 4.00 eram la internare. De acolo ne-au trimis în secția de
gastrologie. Acolo nici nu era medic de serviciu, nici sora care i-a administrat
ziua perfuzia. Ei ne-au trimis înapoi la reanimare, de acolo ne-au trimis
înapoi, că nu aveam acea fișă de internare. A venit un chirurg și ne-a palpat,
ca să excludă patologia chirurgicală. Le-am spus să facă ceva odată că moare
copilul. Ne-a dat voie în reanimare după schimbarea turelor, când a venit la
lucru alt medic”.
26 august
În reanimare copilului i s-au administrat din nou perfuzii. I s-au făcut
mai multe investigații, inclusiv tomografii. Au fost verificate inima,
pancreasul, creierul, iar după spusele medicilor, erau bine. Nu existau motive
de îngrijorare. Totuși, părinții spun că au observat că Marius nu mai putea
urina. I s-a pus un cateter, iar toată urina se colecta într-o pungă. Volumul
urinei a scăzut de la 1 litru 800 ml la 600 ml, apoi la 100 ml. Părinții spun
că au încercat să ceară explicații. Au mai cerut, de asemenea, să oprească
perfuziile, întrucât corpul copilului începea să arate ca un balon. Perfuziile
nu au fost oprite însă. La câteva ore de la internarea în reanimare copilul a
intrat în comă.
27 – 28 august
Abia a doua zi, după ce a fost organizat un consiliu s-a dispus recoltarea
mai multor analize de biochimie la un laborator privat din Chișinău și la unul
din București. Rezultatele au fost obținute pe 28 august, adică la două zile de
la aflarea în comă, și confirmau că rinichii au cedat, dar nivelul de amoniac
depășea norma de aproape 20 de ori, semn de afectare severă a ficatului. După
consultarea investigațiilor, părinților li s-a spus că toate organele au cedat,
unul după altul, iar șanse de supraviețuire nu mai există. Și totuși, copilul a
continuat să fie perfuzat.
„I-am întrebat de ce îi picură atâta soluții, dacă organele au cedat. Îi
administrau prin patru locuri – la piciorușe și la mâini. Mi-au spus că să-i
țină inima în viață. Plângeam de milă, îi puneau gheață la ceafă și la rinichi,
chipurile să dezbată febra. Nici nu ne dădea voie să intrăm la el. Intram cu
insistență numai și fotografiam tot ce puteam”.
Până să i se oprească inima lui Marius, medicii i-au întrebat pe părinți
dacă copilul nu este cumva autist și dacă nu suferă de vreo boală genetică.
„Fără să se facă vreo investigație ni s-a spus că Marius are o boală genetică foarte rară și că șansele acestor copii sunt limitate și chiar dacă ar fi supraviețuit acum, oricum murea pe la 25 de ani. Un genetician ne-a spus că trebuie să trimitem analizele la București pentru a infirma sau confirma boala”, își aduce aminte mama lui Marius.
29 august
În noaptea dintre 28 și 29 august Marius a decedat. Motivul oficial – stop
cardiac. Copilul făcuse hemoragie externă. Înainte de deces, medicii l-au
conectat la hemodializă. Marin Botnaru susține că atunci când experții de la
Centrul de Medicină Legală au solicitat toate actele, Ana Oglindă, șefa secției
de reanimare pediatrică, ar fi încercat să pună câteva hârtii în dulap.
Incidentul este confirmat deocamdată doar de fratele acestuia, care a fost
prezent și la momentul realizării expertizei medico-legale, după ce rudele au
insistat asupra acestui fapt. Documentația privind tratamentul administrat și
cartela medicală a copilului se află acum la poliție. Părinții însă se tem că
investigația va fi făcută de ochii lumii.
„Noi am depus o plângere la Procuratura din sectorul Botanica, chiar în dimineața când a decedat Marius. Atunci însă era zi de odihnă și nu avea cine înregistra cererea. După înmormântare am sunat să aflu ce se întâmplă cu plângerea mea și mi s-a spus că a fost deschisă urmărire penală, în baza articolului 213 din Codul Penal, iar cazul transmis Inspectoratului de Poliție. Polițiștii însă au luat declarații numai de la mamă. Mai mult nimic. Ne-au spus să așteptăm, că o să ne cheme ei, când va trebui să dăm alte declarații”.
Elementul care lipsește
Cel mai important element, fișa de internare a copilului unde sunt incluse
datele despre tratamentul administrat, lipsește. Marin Botnaru și soția
acestuia spun că după ce au reușit să intre în posesia hârtiilor pe care
medicii și-ar fi dorit să le ascundă le-au fotografiat, apoi au trebuit să le
predea Poliției. Ce scrie în ele, soții spun că vor încerca să afle de la un
specialist despre care știu sigur că nu este coruptibil, până atunci preferă să
nu facă publice documentele medicale. Ei spun că nu pot desluși ce au scris
medicii în ele, dar că nu au semnat niciun acord informat pentru niciun
tratament administrat copilului. Soții cred că unul din preparate, administrat
fără a fi siguri de reacțiile adverse, a provocat toxicitate, iar prin
perfuziile excesive s-ar fi încercat „eliminarea” urmelor preparatului. Cert
este că acest lucru nu poate fi verificat acum.
Ce este leucinoza sau
boala siropului de arțar
Așa cum medicii i-au explicat lui Marin Botnaru, rezultatele venite de la
București arătau că Marius avea leucinoză. Boala este genetică și, cu adevărat,
gravă dacă nu se indică tratament și dietă adecvată. De altfel, există trei
tipuri de bază de leucinoză – clasică, intermediară și intermitentă. Mai există
două forme – receptivă la tiamină și E3 deficitară. Prima, forma clasică, este cea mai gravă și
manifestă după cinci zile de la naștere. Ultima, este forma asimptomatică –
copilul nu are semne de dereglări fizice sau mentale, la fel ca în primele
cazuri. Totuși, o criză puternică se poate declanșa în cazul în care organismul
suferă un șoc puternic – ca de exemplu o infecție.
Niciuna din sursele de specialitate consultate nu confirmă că un pacient cu
leucinoză va deceda în primele două decenii ale vieții. Din contra, gestionată
bine, nu se face diferențiere dintre șansele la viață a unui om cu și fără
leucinoză.
MSUD (Maple Syrup Urine Disease, n.r- denumire dată de mirosul specific al urinei sau altfel spus leucinoza) poate fi tratabilă dacă este gestionată corespunzător, dar adesea persoanele cu această boală sunt împovărate cu dificultatea de a urma o dietă atât de strictă, încât nu pot mânca carne sau produse lactate. Persoanele cu această tulburare pot să ajungă la maturitate, cu toate acestea, oamenii sau sugarii cu MSUD sever pot analiza să investească într-un transplant de ficat sau pentru dializă frecventă pentru a elimina o parte din acumularea de proteine în corpul lor.
Speranța medie de viață a unei persoane cu MSUD moderat este normală în comparație cu o persoană fără această tulburare, dacă este tratată corespunzător. Totuși, nou-născuții diagnosticați cu această boală mor de obicei, în primele săptămâni după naștere.
O dietă controlată care trebuie începută imediat după diagnostic este principalul obiectiv al tratamentului pentru MSUD. Leucina, izoleucina și valina sunt aminoacizi care trebuie extrem de bine controlați atunci când sunt admiși în dietă.
Crizele agresive de decompensare metabolică pot fi gestionate cu administrarea de perfuzii intravenoase cu glucoză, dar și insulină. În cazuri rare este necesară dializa sau hemodializa peritoneală. Au existat cazuri reușite de sarcină la paciente cu leucizonă. Surse: SMUD Help și Medscape.
Problema este că până la 12 ani nimeni nu le-a spus părinților că Marius ar putea avea o astfel de boală.
Poziția medicilor
Potrivit purtătorului de cuvânt de la IMC, Maxim Cazacu, există două
comisii interne, care examinează circumstanțele cazului. Ministerul Sănătății,
Muncii și Protecției Sociale urmează să facă public un raport până pe 14 sau 15
septembrie.
Ana Oglindă, șefa secției de reanimare pediatrică, acuzată de părinți de
malpraxis, este în concediu. Ea a răspuns la apelurile noastre succint. Susține
că nu a încercat să ascunde date medicale. Medicul spune că la Poliție se află
toate datele. „Fișele medicale sunt electronice și nu pot fi modificate”, a mai
spus ea.
Natalia Stati, ofițer de presă la Inspectoratul General de Poliție confirmă
că a fost declanșată o urmărire penală, în baza articolului 213 din Codul
Penal: „Încălcarea din neglijenţă a regulilor şi metodelor de
acordare a asistenţei medicale”.
Tag: marius botnaru deces pancreatita imc
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
22 noiembrie, 2016, 14:12
22 noiembrie, 2023, 15:49
22 noiembrie, 2016, 13:12
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
(P) Cum să creezi o masă elegantă pentru orice ocazie: sfatu ...
20 septembrie, 2024, 16:46
Justiția tocmai a „ucis” un medic. Decriminalizați malpraxis ...
08 noiembrie, 2024, 21:01
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,50 %