Tăcerea medicilor. De ce administrațiile spitalelor ascund cazurile de abuz asupra propriilor angajați

Sursa Foto: captură video//RFERL

Adrian Ianovici

21 martie, 2019, 11:48

Vizualizări: 5394

„Nu am reușit să îi pun manșeta, să îi măsor tensiunea, el s-a năpustit asupra mea și a început să mă lovească și în față, și de păr m-a tras și în piept, am văzut după aceea că și pieptul meu era vânăt și mâna era vânătă.

A țâșnit mult sânge, eu țipam. Îmi vine foarte greu să vorbesc. Când am văzut lacul de sânge, am fugit din mâinile lui în cabinetul de proceduri”.

Femeia, care a dorit să-și păstreze anonimatul a povestit pentru emisiunea Pur și Simplu de la Radio Europa Liberă că muncește de zeci de ani într-o instituție medicală. Ne-a rugat să nu-i dezvăluim identitatea de frica unor reacții din partea colegilor de breaslă – despre cazurile de abuz în instituțiile medicale nu se obișnuiește să se vorbească. Medicul a fost agresat de un pacient cu tulburări mintale, despre care spune că nu era supravegheat suficient de instituțiile statului. Înainte să o atace, pacientul a amenințat-o de mai multe ori, iar femeia a încercat să caute ajutor la șefi.

„Eu i-am spus că am un pacient agresiv care nu vrea să elibereze biroul. De fapt, șeful era foarte ocupat și mai vorbea și la telefon”, a mai spus medicul agresat.

Când femeia s-a întors în biroul său, bărbatul s-a năpustit asupra ei. „El a început brusc, dădea peste tot. Când m-am rupt din mâinile lui, toți pacienții au alergat”.

Serghei Brânzei este un alt medic agresat la locul de muncă. „La ora trei dimineața am auzit pași în coridor, am ieșit din camera comună. În coridor era un pacient înarmat cu o țeavă metalică. Mi-a aplicat o lovitură în zona genitală, după asta nu mai țin minte nimic. Mi-am revenit în camera de proceduri, unde medicii încercau să-mi oprească hemoragia din multiplele răni în regiunea capului și din buza spartă”.

În urma incidentului, Serghei Brânzei a rămas invalid. „Mi-au fost provocate daune mari. În următorul an am vizitat de două ori secția de epileptologie. Mi-au fost mărite dozele de preparate prescrise, iar acum sunt nevoit să iau medicamente permanent”, a continuat să povestească bărbatul.

După tratament, Serghei a revenit la lucru. Spune că a primit o primă de 3000 de lei, din care a plătit și taxe. Abia peste câteva luni a aflat că, în caz de accident la locul de muncă, poate pretinde la o sumă mult mai mare, care constă dintr-un salariu mediu pe economie pentru fiecare procent din capacitatea de muncă pierdută. În cazul lui, suma ar fi de 250.000 de lei. Administrația spitalului la care era angajat nu recunoaște însă că e vorba de un accident la locul de muncă.

„La cazul înregistrat în Dispensarul Republican a fost determinat de o comisie care a făcut o anchetă în acest caz ca un atac criminal, fiindcă pacienții se vede că a fost o înțelegere între ei, erau în doi și au atacat medicul, au atacat cadrul medical aplicându-i leziuni corporale, din care cauză personalul a suferit”, a explicat Mihail Oprea, directorul Dispensarului Republican de Narcologie.

Cu alte cuvinte, instituția nu își asumă responsabilitatea pentru incident, iar acum se judecă cu medicul care afirmă că a fost agresat la locul de muncă și are dreptul la anumite compensații după ce a rămas invalid.

„Este legea Republicii Moldova și este hotărârea respectivă care determină clar ce este accident de muncă și ce este atac criminal și i-a provocat aceste… Eu nu recunosc și nu aș vrea să mă expun asupra acestui caz, fiindcă merge ancheta și nu am nici drept să-mi expun părerea”, a mai explicat Mihail Oprea.

Nu este singurul caz când administrația unui spital merge în instanță împotriva propriului angajat. Anul trecut, Ala Valenga, un alt doctor agresat, a obținut câștig de cauză în prima instanță împotriva Spitalului Municipal nr. 1 din Chişinău, instituție care, la fel, refuză să califice cazul drept accident la locul de muncă. Atunci, Valenga a povestit că abuzurile împotriva medicilor au loc cu regularitate, dar sunt trecute sub tăcere chiar de victime.

„Nici nu atingeți colegii, nici nu atingeți administrația. V-am spus… mi-au rămas vreo doi ani… Nu vreau să se uite, nu vreau să mă simt în colectiv străină. Eu am activat anii ăștia și nu vreau să îi ating”.

„Trebuie să înțelegeți că un medic care lucrează în secția mea nu face mulți bani. Salariul meu, până să ies la pensie, era de 5000 de lei. Plus niște compensații modeste pentru turele de noapte. Aceeași situație e și la alții. Nimeni nu vrea să-și piardă locul de muncă pentru că lupta cu administrația e lucru greu”, a mai spus Serghei Brânzei.

Datele oficiale arată că doar 2 cazuri de abuz fizic împotriva medicilor, la locul de muncă, au fost înregistrate anul trecut. Aceste cifre însă nu sunt reprezentative, spun specialiștii de la Inspecția Muncii.

„Nu, nu. Unii nu comunică – asta este obligația angajatorului. Alții, chiar specialiștii, nu vor să pună în situație conducerea întreprinderii și nu comunică”, afirmă Victor Țurcan, șef de direcție la Inspectoratul de Stat al Muncii.

De cele mai multe ori, povestește Victor Țurcan, angajatorul face tot ce îi stă în puteri pentru a nu declara un accident la locul de muncă. „Persoanele care au suferit nu cunosc legislația și în loc să primească o sumă, după un anumit calcul, sunt duși în eroare tot cu sume mari de bani, dar care nu corespund calculelor prevăzute de legislație. Persoanele care sunt într-o stare financiară dificilă acceptă și aceste sume care nu corespund legislației”, a adăugat șeful direcției.

De ce se depune atâta efort pentru a mușamaliza asemenea cazuri? Un motiv ar fi faptul că, în asemenea situații, banii vin din bugetul instituției, și nu din bugetul de stat sau de la un asigurator, cum se întâmplă în alte state.

„Așa bani nu doar la noi, dar și în alte instituții medicale nu există, dar vreau să spun că asemenea cazuri nu ar trebui să se întâmple”, a menționat Mihail Oprea, directorul Dispensarului Republican de Narcologie.

În același timp, protecția angajaților e responsabilitatea directă a oricărui angajator.

„Angajatorul este obligat să evalueze factorii de risc ai propriei instituții. Deoarece aceeași instituție medicală, în Chișinău este o incintă, o stare, sunt o serie de factori de risc, o amplasare și structură, în altă parte e altă structură. Deci angajatorul este obligat conform legii să evalueze toți factorii de risc la care sunt supuși lucrătorii”, afirmă Victor Țurcanu, șef de direcție la Inspectoratul de Stat al Muncii.

„Personalul a fost instruit suplimentar la această temă, a fost instalat butonul de alarmă și s-a încheiat contract cu o firmă de securitate care în momentul în care apare un semnal din secție intervine în mod de urgență”, spune Mihai Oprea.

„Doar acum, după cazul meu, a fost instalat un buton de alertă. Însă din momentul când apeși butonul și până apare grupul de intervenție trec aproximativ 15-20 de minute. În acest timp, vă dați seama, un doctor poate fi nu doar lovit, dar și omorât”, a menționat medicul agresat Serghei Brânzei.

În majoritatea instituțiilor medicale însă nu există nici măcar un sistem elementar de securitate.

„Apelăm la administrație, apelăm la 112, asta e… unde să mai apelăm noi dacă sunt cazuri excepționale?

-Dar până vine 112…

-Păi iată până vine 112, aceste probleme nu le putem rezolva noi și nici măcar administrația noastră cât e de mică nu poate”, spune medicul agresat care a vrut să-și păstreze anonimatul.

Anul trecut, la inițiativa sindicatelor din medicină, Parlamentul a adoptat un proiect de lege ce prevede sancționarea contravențională pentru fapte de ultragiere sau vătămare corporală a medicilor. Despre măsuri care ar preveni aceste cazuri se vorbește mai puțin.

„Eu cred că anume cu modificarea codului contravențional situația s-a schimbat. Noi în ultimul timp avem tot mai puține cazuri chiar și de atârnare neomenească față de medic.

-Știți cumva dacă au fost oameni condamnați pe articolul acesta?

-Încă nu. Nu”, a spus în încheiere Ion Cucu, consilier principal pe probleme privind relațiile de muncă la Sindicatul „Sănătatea”.

Salvatorii unui sistem obosit. Fiecare al treilea medic din sectorul public de sănătate este pensionar

Studenții de la medicină vor putea monitoriza în timp real cum izbucnesc bolile infecțioase, epidemiile și pandemiile

Reforma medicinii primare se amână din nou

Tag: medici agresați, instituții medicale, securitate

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.