REPORTAJ//Obezitatea la țară. Despre alimentația „corectă”, direct de la gura cuptorașului

Sursa Foto: Sănătate INFO//Elena Covalenco

Violeta Colesnic/Gloria Călugăreanu

12 august, 2019, 18:51

Vizualizări: 9745

În plină vară, focul arde molcom în cuptorașul din șură. Alături stau clădiți, grămadă, câțiva snopi de bețe de răsărită și un scăunel micuț pe care șede „fochistul” moș Pavel. Ia câte un băț de răsărită, îl prinde cu mâinile de ambele capete, îl trântește tare de genunchi și-l rupe în două. Împinge cu grijă jăratecul din gura cuptorașului, apoi pune bețele pe foc, uitându-se cum flăcările învăluite plita improvizată.

Nu-și ia ochii de la gura cuptorașului, pierzându-se în gânduri și fără să o observe pe soția lui, mătușa Nadea, care trece pe lângă el ba cu o sită, ba cu un borcan cu jumări, ba cu o pestelcă în care are vreo 5 ouă. Cuplul trăiește la Gașpar, în raionul Edineț.

- Pavlușa, scrob mănânci?

- Mănânc, Naghiuța…

- Să pun mai multe jumeruțe, Pavlușa?

- Pune, Naghiuța…

Statisticile naționale arată că la oraș numărul oamenilor obezi este mai mare decât cel de la sate. S-ar părea că ar trebui să fie invers, pentru că la sate se mănâncă multă carne, multă pâine, mult prăjit, se mănâncă mult în general. Acolo temele despre nutriție, alimentație corectă sau slăbit sunt aproape ca despre cosmos. Oamenii nu cântăresc și nici nu calculează caloriile, iar sala lor de sport e pe deal la prășit sau trebăluind toată ziua prin ogradă. Oamenii de la țară spun că mănâncă sănătos și mult. Sănătos înseamnă pentru ei să mănânci ce ai în curtea ta, adică natural, pentru că produsele de la magazin sunt scumpe și rar cine și le poate permite. O zi fără cartofi, plăcinte sau carne, e considerată o zi în care „în casă nu e de mâncare”. Ca să ai energie pentru a munci în câmp, trebuie să mănânci sățios, crede tanti Claudia, o femeie de vreo 60 de ani și ea din Gașpar, raionul Edineț, care, spre fericirea ei, nu are probleme cu greutatea corpului.

„Să număr kaloriile? Da ce-s acestea?...” ne întreabă nedumerită tanti Claudia. „Când vin de la deal obosită și lihnită de foame nu mai număr nimic. Mănânc repede ce găsesc și fug să aduc vaca de la deal și să dau la orătănii. Asta tineretul îi cu dietele și cu figura, da noi mâncăm ce avem și cât vrem. Nu avem lăcată la gură și nici „împușcați în gât” nu suntem, așa că bem câte o sutișoară de grame la masă, pentru apetit. Slava Domnului, și de lucru avem, și apetit avem”.

Termenii „ponderal”, „supraponderal” sau „obez”, tanti Claudia nu i-a putut explica. Mi-a spus că ei folosesc termeni mai simpli, mai puțin pretențioși și care nu au nume de boală, ci, mai degrabă, de stare. „Dacă omul are olecuță de grăsime pe șale și oleacă de pântece, spunem că îi durduliu. Dacă pântecele îi cam mare și nu-și vede vârful caloșilor, înseamnă că îi grăsuț. Dar deam dacă are pântece mare, fund mare și merge legănat ca o rață, deam acela-i burduhos”, ne-a explicat tanti Claudia și s-a dus în drumul ei.

Știți că obezitatea este, de fapt, boală?, am întrebat-o pe tanti Nadea, care tocmai terminase scrobul.

„Noi ne îngrășăm, pentru că suntem bătrâni. Iaca eu chiar am observat că mănânc mai mult de când am început să îmbătrânesc. Poate, pentru că beau prea multă apă?... Lucrez toată ziua în soare, cu sapa, la pământ. Eu aș slăbi, dar fără pâine nu pot să mănânc. Fără pâinică mor. Dacă aș fi slabă, aș lucra mult mai ușor și m-aș mișca mai repede. Mă dor tare picioarele, pentru că toată ziua, car cu mine 100 și ceva de kile. Îi greu să car așa greutate, dar ce să fac? Îs kilogramele mele și le port cu mine. Iaca tensiunea mi-i mărită. Totuși, eu nu mă consider bolnavă, chiar dacă oleacă îs grăsuță”, explică femeia.

Moș Pavel, „fochistul” are peste 70 de ani și îi place să mănânce „bunișor”, cum zice el. Cât nevasta lui răstoarnă mămăliga pe masă și aduce tigaia plină cu scrob și cu jumări, el aduce din beci o sticluță cu rachiu și o pune la colțul mesei.

„La noi așa-i: dimineața când m-am sculat, baba nu vrea, da eu …la ora 7, 7.30… mie mi-i a mânca. Vedem ce a rămas de cu seară. Dacă nu-i, facem ceva. La ora 12.00 iar mi-i a mânca. Baba iar face ceva. Seara iar mi-i a mânca. Pe la 18.00-19.00 iar mâncăm”, povestește moșul, turnând rachiu în niște păhărele minuscule.

„De 52 de ani suntem împreună. Dacă moare moșul înaintea mea, am zis că toată viața nu mai fac mâncare. M-am săturat să fac mâncare, iaca așa!”, promite tanti Nadea dând cu mână peste cap, râzând. Ca să vă imaginați, la ai ei vreo 60 de ani, tanti Nadea cântărește mai mult de 100 de kilograme.

Bucătăria în care tanti Nadea face mâncare are vreo 100 de ani. Cămara, cum îi spune ea, este atât de micuță, încât atunci când intră trebuie să plece un pic capul. Chiar și ferestuica este ca un ochi de ciclop aburit. Nu știe ce înseamnă o bucătărie modernă, dar spune că nici nu prea are nevoie. O gospodină bună, știe să gătească în orice condiții și orice își dorește. Iar la cuptoraș, mâncarea e chiar mai gustoasă, crede femeia.

Pentru că ceaunele și cratițele sunt expuse la foc direct în timpul gătirii, fundurile li se afumă și se umplu de funingine. Cu toate acestea, vesela este roasă până la strălucire. Dacă se gătește în ele în fiecare zi, fundul ceaunelor nu se roade și atunci ceaunul este împărțit în două zone: fundul negru de funingine și, partea curată, frecată până la strălucire.

Despre faptul că obezitatea provoacă o serie de boli, oamenii de la țară știu mai puțin. Obezitatea este egal cu tensiunea înaltă și respirația dificilă. Diabetul, bolile cardiovasculare, afecțiunile oaselor și chiar cancerul sunt cauzate, în opinia multora dintre ei, de alte circumstanțe.

Pentru a menține greutatea normală a corpului, medicii recomandă 3 mese pe zi și 2 gustări. Totul însă e individual și pe lângă faptul că e important ce produse mănânci, contează și cum le combini.

„În fiecare dimineață, pe la ora 7, mâncăm câte două felii mari de pâine cu dulceață cu o cană cu ceai. Apoi pe la amiază mai mâncăm mămăliguță cu scrumbie și multă ceapă prăjită sau macaroane cu sos din carne și smântână. Deja seara putem să mai mâncăm niște plăcinte sau răcituri. Mâncăm cartofele piure, borșușor. Mazărea tare îmi place”, se destănuie tanti Nadea.

Tanti Nadea nu știe că obezitatea în Moldova este un fenomen din ce în ce mai greu de controlat și este pe cale de a deveni epidemie. Între 20%-25% dintre oameni sunt supraponderali sau obezi, potrivit statisticilor. Din 10 persoane doar două fac mișcare, arată aceleași date. Cele internaționale sunt și mai pesimiste:

· Obezitatea la nivel mondial s-a triplat considerabil, începând cu anul 1975.

· În 2016, peste 2 miliarde de adulți și tineri cu vârsta peste 18 ani, erau supraponderali, iar dintre aceștia peste 650 de milioane erau obezi.

· În anul 2025, dacă nu se vor lua anumite măsuri de prevenire a obezității, aproximativ 50% din populația lumii va fi obeză.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, un copil din patru este supraponderal sau obez. Majoritatea nu își mai petrece timpul liber afară cu prietenii alergând, sărind cu coarda sau făcând altfel de mișcare. Din nefericire, copiii obezi sunt adesea jigniți, intimidați, discriminați, excluși de către colegi din viața socială. Și mai grav este că foarte puțini dintre aceștia au puterea să riposteze.

Ce provoacă obezitatea și excesul de greutate?

Organizația Mondială a Sănătății spune că una dintre cauzele fundamentale este dezechilibrul energetic între caloriile consumate și caloriile cheltuite. Pe plan mondial, oamenii consumă alimente cu un conținut ridicat de grăsimi și în același timp sunt lipsiți de activitate fizică. Urbanizarea și dezvoltarea infrastructurii transporturilor, precum și diverse forme de muncă sedentară, toate, în consecință duc spre obezitate.

Revenind în satele Moldovei, tanti Lilia, o femeie din satul vecin, Frasin, căreia vara îi place să gătească în cuptorul de-afară, ne explică ce crede ea despre consecințele unei alimentații incorecte și de ce o femeie cu ceva kilograme pe șolduri și burtă este considerată frumoasă și sănătoasă. Totul se întâmpla în timp ce l-a trimis repede pe soțul ei în beci după un borcan cu compot.

„La țară, o femeie frumoasă și sănătoasă este considerată cea care are ceva kilograme pe șolduri și obraji „puhavi”, e de părere femeia.

Reporter: Când pregătiți mâncarea, vă ghidați de niște reguli, țineți cont de recomandările nutriționiștilor sau ale medicilor? Vă plac bucatele fierte, coapte sau prăjite?

„Noi foarte rar mâncăm carne prăjită. Pentru că avem probleme cu dinții, fierbem carnea. E mai moale și așa o putem mânca. Este mai bine să mănânci sănătos, dar câteodată mâncăm și ce este. Cine vrea să slăbească, dimineața mănâncă chișleag cu hrișcă. Eu mă consider un pic…grasă, dar nu mă consider bolnavă. Mie îmi pare ca așa trebuie sa fiu”, explică tanti Lilia.

Tanti Lilia ne mai spune că nu cumpără carne „umflată cu hormoni”. Ea mănâncă doar carne de pui și iepuri crescuți acasă. Deși e curioasă ce i-ar spune un nutriționist despre alimentația ei, niciunul nu a ajuns în satul ei de baștină. Așa că atunci când gătește, cel mai mare ghid la gătit e intuiția și tradiția. Cu medicul din sat, reușește să schimbe doar câteva vorbe, dar ele nicidecum nu sunt legate de alimentație sănătoasă sau obezitate.

Tanti Dina cântărește vreo 45 de kilograme. E cumva contrar legii „unei femei frumoase”. Mărturisește că poate mânca slănină în fiecare zi. Oricum nu va adăuga în kilograme. „Așa e feleșagul”.

Ne spune din mers că: „Nu avem noi timp să ne gândim la obezitate și la recomandările nutriționiștilor. Aduceți-i pe acei grași la noi și să vezi cum obțin rezultate în timp record. Să vină la prășit, în soare, să transpire natural, nu în sălile de sport, unde le suflă condiționerul în ceafă și li-i răcoare”.

În torba pe care o poartă la deal, tanti Dina își bagă în fiecare zi pâine, o bucată de slănină, niște ceapă și roșii. La țară, sala de sport nu e lux, e un vis. Poate nici vis nu e, pentru că oamenii nu au văzut-o niciodată.

Crâmpeie din Strategia Națională de Sănătate Publică 2014-2020

Printre principalele constatări: Modul sedentar de viață este caracteristic pentru mai bine de 59% din populația cu vârsta mai mare de 15 ani.

Nutriția este un domeniu relativ nou pentru Moldova, astfel că la nivel național, în acești șase ani, țara și-a propus să dezvolte un plan de acțiuni cu privire la alimente și nutriție, dar și un sistem de supraveghere nutrițională.

Totodată, în Republica Moldova activităţile de promovare a sănătăţii, de informare şi mobilizare a comunităţilor pentru acţiuni de sănătate se află la etape incipiente de dezvoltare.

Potrivit planului de acțiuni 2018-2020 privind implementarea programului, statul și-a propus să pună pe roate 9 obiective. Printre acestea, să asigure gratuit cu fructe și legume copiii din instituțiile de învățământ, precum și să dezvolte un sistem durabil de supraveghere, monitorizare și evaluare a sănătății nutriționale, să determine statutul nutrițional al populației, inclusiv obiceiurile de consum alimentar. Deocamdată, niciunul dintre aceste obiective nu a fost realizat.

Moldova, în topul țărilor din fosta URSS cu cele mai multe decese cardio-vasculare, provocate de alimentația incorectă

Tag: obezitate, alimentație, nutriție

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.