De ce Moldova are nevoie de Unități Stroke și când acestea vor fi deschise
Silvia Rotaru
18 septembrie, 2019, 17:09
Vizualizări: 5401
Până în anul 2030 accidentele vasculare cerebrale vor constitui a doua cauză de deces în Republica Moldova, ceea ce necesită implementarea unui program de acțiuni pentru combaterea acestora, spun specialiștii. Este nevoie de crearea unei rețele stroke care să cuprindă toată țara – 10 astfel de unități, unde pacienții ar putea ajunge în cel mult două ore și ar putea beneficia de asistența medicală necesară în cazul unui AVC.
Pentru deschiderea unei astfel de rețele este nevoie de aproximativ 30 de milioane de euro.
Moldova
se află în primele zece locuri în lume privind incidența AVC. Statisticile
negative nu țin doar de nivelul economic al țării, ci și de sistemul sanitar,
în care nu se acordă suficientă atenție pacienților cu AVC și în care nu se
pune accentul pe prevenția primară și secundară. AVC –ul reprezintă a doua
cauză de apariție a demenței, cea mai frecventă fiind epilepsia, dar și
depresia. AVC - ul este și cauza principală de handicap a populației adulte, 33
la sută dintre pacienții cu AVC sunt de vârstă aptă de muncă. Mortalitatea prin
AVC este de trei-patru ori mai mare în Moldova decât în UE. Toate aceste date
îngrijorătoare ne vorbesc despre necesitatea creării unui plan de control și
combatere a AVC, spun specialiștii.
„Suntem
la finalizarea unui program național în ceea ce privește combaterea AVC, dar
asta necesită o susținere integrală și o înțelegere. Astăzi se știe că AVC-ul
poate fi tratat, dar sunt strategii speciale, timpul înseamnă creier. AVC este
o urgență, ceea ce presupune o integrare a eforturilor pentru a obține o
asistență imediată. Cu cât mai repede intervenim, cu atât efectul este mai bun.
Nimeni nu este protejat de un AVC. Maladia este o tragedie pentru pacienții din
Republica Moldova. Ei decedează acasă, pentru că aceasta este calitatea
asistenței medicale în țară. Deci, este un sistem care trebuie reformat”
explică academicianul Stanislav Groppa.
Specialiștii
propun crearea unui plan național privind acțiuni prioritare de prevenire și
control al AVC, având ca scop elaborarea componentelor de bază a sistemului
Național de management.
„Sistemul de Sănătate pentru AVC va coordona și va promova accesul pacienților la întreaga gamă de activități și servicii asociate cu prevenția, tratamentul și reabilitarea”, susține coordonatorul elaborării programului național de AVC Stanislav Groppa.
La
modul practic, autoritățile își doresc crearea a 10-12 Unități de AVC primare
care vor acorda asistență medicală necesară pentru pacienți. Unitățile vor fi create astfel ca pacienții să poată ajunge cu
serviciul de urgență în cel mult 2 ore. Printre spitalele unde se vor crea
aceste unități se numără, Spitalul Raional Edineț, care va acorda asistența
medicală necesară pentru raioanele Briceni, Ocnița, Dondușeni, Râșcani.
Spitalul
Raional Soroca – Florești, Drochia, Camenca.
Spitalul
Raional Bălți – Telenești, Glodeni, Sângerei.
Spitalul
Raional Ungheni – Călărași, Nisporeni
Spitalul
Raional Orhei – Șoldănești, Rezina.
Municipiul
Chișinău – Criuleni, Hâncești, Strășeni.
Spitalul
Raional Comrat – UTA Găgăuzia,
Basarabeasca.
Spitalul
Raional Cahul – Leova, Căușeni, Ștefan Vodă, Cimișlia.
„Evident în Chișinău odată ce populația este mai mare, ar trebui să avem cel puțin 3-4 centre primare. Celelalte să fie amplasate în fostele spitale județene. Soroca, Bălți, Edineț, Ungheni, Orhei, Cahul, Comrat. Centrele ar trebui să asigure 7 zile din 7, 24 din 24 de ore servicii a echipelor multidisciplinare. Aici se va regăsi un medic urgentist, neurolog instruit în gestionarea bolilor cerebrovasculare- AVC, un imagist cu cunoștințe practice în diagnosticarea diferențiată prin tomografie computerizată a accidentului vascular cerebral, tehnicieni pentru tomografia computerizată, dar și o asistentă medicală, care să asigure injectarea trombolizei atunci când se decide că pacientul are un AVC ischemic”, explică Mihai Ciocanu, directorul Institutului de Medicină Urgentă.
Costurile
pentru deschiderea unei astfel de unități AVC este de aproximativ 3 milioane de
euro.
„
În unitate avem nevoie de o tomografie computerizată – 700 de mii de euro, o
ultrasonografie Doppler – 150 de mii de euro, paturi – 7,8, care trebuie să fie
dotate cu monitorizare cardiovasculară, iar jumătate dintre ele să fie dotate
cu mașini de respirație artificială. Numai paturile în terapie intensivă cât
costă. Deci, avem un milion, un milion
și jumătate numai pentru dotări. Jumătate de milion va fi direcționată la
pregătirea echipei. Se presupune că atunci când vom avea aceste centre de
stroke ele se vor face în structura regionalizată a spitalelor. Spitalul
regional va întruni niște specialități suplimentare la cele care există
astăzi”, explică Mihai Ciocanu.
Pe
lângă cele 10 unități stroke primare este necesară crearea a 2-3 centre
comprehensive de AVC. Aceste centre vor fi dotate și cu un angiograf care va
face posibilă trombextracția pentru pacienții cu AVC. Un astfel de centru deja
funcționează în cadrul Institutului de Medicină Urgentă.
„Unitățile de AVC cum este cel de la IMU costă mai mult, deoarece include și chirurgia endovasculară. Angiograful propriu-zis costă un milion de euro, infrastructura pentru amplasarea acestui aparat iarăși costă un milion de euro. Deci, pentru deschiderea unui astfel de centru ar fi necesar în jur de 4-5 milioane de euro. Astfel de centre ar trebui să fie cel puțin 3. Unul, două în Chișinău și unul la sud și unul la nord”, menționează Mihai Ciocanu.
Centrele
comprehensive pe lângă chirurgia endovasculară se vor ocupa și de cercetare,
coordonarea și elaborarea de politici și recomandări, asistență metodologică,
formarea profesională a specialiștilor, asistența în strategia de tratament
prin telemedicină, asigurarea evidenței pacienților cu AVC prin intermediul
Registrului Național.
Registru Național de AVC va fi un sistem organizat pentru colectarea, stocarea, preluarea, analiza și diseminarea informațiilor la pacienții care au suferit un AVC.
„În
5 ani de zile vom putea avea o rețea bună de centre. Trebuie să începem cu
formarea centrelor mari, la Bălți, Cahul, poate Orhei sau Hâncești și după asta
să trecem la cele mici. În primi doi ani, de făcut aceste 3 centre și în
ceilalți ani de făcut încă 7 centre. Există rezerve interne care ar putea fi
realocate pentru aceste centre cu atât mai mult că nu se va face într-un an, ci
în 6. Dacă împărțim suma, am avea nevoie cam de 6 milioane de euro pe an”,
explică Mihai Ciocanu.
Cele 3 unități de Stroke deja existente în țară, Institutul de Medicină Urgentă, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie și Spitalul Nr 3. „Sfânta Treime” pot acoperi în acest moment doar 15 la sută dintre pacienții care suferă un AVC. Cum incidența privind accidentul vascular cerebral a crescut din anul 1995 de la 48 de procente la 10 mii de locuitori, în anul 2018 am ajuns la 220 de procente la 10 mii de locuitori, dar și numărul pacienților luați la evidență după ce au suportat un AVC a crescut de la 21 de mii în anul 1995 la 78 de mii în anul 2018, este nevoie ca autoritățile să întreprindă măsuri urgente.
Printre
factorii care duc cel mai des la apariția unui AVC în rândul populației
Republicii Moldova este obezitatea abdominală, urmată de dislepidemii,
obezitate și hipertensiune arterială.
Prezentarea Programului Național de prevenție și control al accidentelor vasculare cerebrale pentru anii 2020-2030 a fost făcută în cadrul Conferinței Naționalei cu genericul „Acțiuni prioritare în politicile de combatere a accidentului vascular cerebral în Republica Moldova”, desfășurată astăzi la Chișinău.
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
O femeie risca să moară după ce a încercat să trateze cancer ...
22 aprilie, 2024, 11:39
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
AstraZeneca retrage vaccinul anti-Covid. Compania a recunosc ...
08 mai, 2024, 11:27
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,44 %