Moldova alcoolică. Oamenii se îneacă în tărie, vin și bere, apoi mor pe drumuri, pentru că Guvernul așa a decis

Sursa Foto: Adevărul

Irina Papuc

18 octombrie, 2019, 12:38

Vizualizări: 6654

În Republica Moldova cel puțin o persoană ajunge în sistemul medical în fiecare zi cu psihoză alcoolică. De fapt, în fiecare an peste 580 de persoane ajung la medic într-o stare atât de degradată. O dată la trei zile o persoană moare în Moldova cu encefalopatie alcoolică, cea mai gravă formă de degradare a creierului din cauza abuzului de alcool.

Acestea sunt printre cele mai grave diagnostice cauzate de alcoolism cronic, netratat, însă numărul celor care sunt luați la evidență cu alcoolism este dramatic – 3.000 de persoane noi sunt înregistrate cu această dependență, fatală de multe ori, iar acesta este numărul celor care ajung în cele din urmă la medic, nu și numărul celor care suferă în realitate de patima alcoolului, dar nu-și înțeleg starea și nu se adresează după ajutor. Autoritățile, cu instrumente legale și practice la mână, au eșuat să facă ceva.

Datele statistice arată că anul trecut au fost înregistrați cu alcoolism 3.056 de moldoveni. Deși aproape neînsemnată, cifra este în creștere față de 2017. În total, în Republica Moldova sunt înregistrați cu alcoolism 46.170 de moldoveni. Din nou, cifra este în creștere față de 2017. Aceleași date ale Ministerului Sănătății arată că în 2018 a fost în creștere numărul femeilor luate în evidență cu alcoolism – 7.300. Și în acest caz vorbim despre o sporire a numărului de cazuri, cu 150 față de 2017.

„Alcoolul este cel de-al treilea factor de risc pentru povara bolilor în țară și 10% din decese au fost cauzate de consumul produselor alcoolice, înregistrând un nivel de două ori mai mare decât media globală. Aproximativ 56% dintre decesele cauzate de ciroza hepatică, 9% dintre decesele cauzate de cancer, 25% dintre decesele cauzate de bolile cardiovasculare și 51% dintre leziunile intenționate și leziunile neintenționate sunt atribuibile consumului de alcool. Fiecare al zecelea copil cu vârsta de 11 ani, fiecare al patrulea copil cu vârsta de 13 ani, 44% dintre copiii cu vârsta de 15 ani și 59% dintre tinerii cu vârsta de 17 ani au fost în stare de ebrietate cel puțin o dată pe parcursul vieții lor. Aproape jumătate - 46% - dintre elevii din clasele a 8-a și a 9-a pot obține ușor sau foarte ușor cel puțin o băutură alcoolică. Elevii din centrele urbane mari (58%) pot obține produse alcoolice mai ușor decât cei din zonele urbane mici (49%) și zonele rurale (42%)”, constată experți ai Organizației Mondiale într-un studiu realizat cu privire la situația alcoolului în Republica Moldova, publicat în acest an?

O cercetare privind consumul de alcool şi alte droguri (ESPAD, 2015) printre adolescenții de 15-16 ani (clasele 9-10), arată că 50% dintre elevii din clasele a 8-a a 9-a au consumat alcool în ultimele 30 de zile de dinaintea intervievării, 7,7% dintre ei au suferit o intoxicație „până la starea în care au mers clătinându-se, nu au mai putut vorbi clar, au vomitat sau nu și-au mai amintit ce s-a întâmplat”.

Conform Global status report on alcohol and health, ediția 2018, Moldova a înregistrat un consum anual de 15,2 litri alcool pur/locuitor la vârsta de 15+ ani, din care bărbaților le revine 25,2 litri alcool pur/locuitor, iar femeilor - 6,1 litri alcool pur/locuitor. Datele mai arată că incidenţa prin alcoolism cronic este în descreştere dacă analizăm ultimii 10 ani, prevalenţa prin alcoolism cronic este constant înaltă, fiind de 3 ori mai mare față de media europeană.

Când alcoolul are efecte letale

Anul trecut au murit 136 de persoane care au dezvoltat encefalopatie alcoolică, mai mult decât în 2017, când au fost înregistrate 124 de decese. În același timp, 88 de persoane au decedat după ce s-au intoxicat cu alcool.

Encefalopatia alcoolică, altfel spus sindromul Wernicke, apare în special la persoanele care suferă de alcoolism și de malnutriție. Aceasta afectează creierul prin apariția unor leziuni. Persoanele afectate de sindromul Wernicke pot fi ușor observate, datorită la trei caracteristici – nu-și pot controla mișcările, iar mersul este asemenea unei persoane aflată în stare avansată de ebrietate, mușchii ochilor sunt atrofiați și au pierderi de memorie pe termen scurt. Specialiștii spun că un bolnav de sindromul Wernicke nu-și va reveni în totalitate niciodată, din cauza leziunilor pe creier, provocate de alcool. Importat este că persoanele alcoolice se mai confruntă cu o altă problemă gravă – sindromul Korsakoff, care este provocat de atrofia cerebrală. O caracteristică a acestui sindrom este că oamenii mint foarte des.

Problema Republicii Moldova – nimeni nu interzice nimic

Datele publicate în raportul OMS arată că mai mult de jumătate dintre moldoveni – adică 57 la sută – consumă vin, 25 – tărie, iar 16 la sută – bere. Și totuși, alcoolul este ușor accesibil, chiar și pentru copii. Se întâmplă din cauza că legile conțin reglementări incomplete sau inadecvate. Prețurile scăzute la alcool, publicitatea permisivă și accesul nerestricționat la bere, vin și produse vinicole își fac văzut efectul prin victime. Autoritățile însă nu mișcă un deget să schimbe lucrurile.

Un program național consumat, dar inutil

În politicile sale, Ministerul Sănătății s-a condus, din 2012, de un Program național pentru controlul alcoolului, pentru anii 2012-2020. Acești opt ani s-au consumat fără ca să fie dezvoltate politici care să încurajeze oamenii să nu mai bea fără măsură. Obiectivele îndrăznețe au rămas doar scrise pe hârtie. Iată câteva rezultate indicate în Programul național, pe care Guvernul era obligat să le atingă:

• legislaţie naţională referitor la consumul de alcool pe deplin armonizată cu legislaţia UE şi recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii

• reducerea cu 5% a numărului de persoane afectate de alcoolism cronic şi psihoze alcoolice, dereglări psihice, tulburări mintale şi de comportament legate de consumul de alcool

• reducerea cu 10% a morbidităţii şi mortalităţii premature prin boli hepatice (inclusiv ciroze hepatice), cardiovasculare, cerebrovasculare

• sistem funcţional de supraveghere de stat pentru monitorizarea consumului de alcool, a tendinţelor privind afecţiunile legate de consumul de alcool şi a fondurilor de promovare a sănătăţii creat;

• decesele şi traumatismele cauzate de accidentele legate de conducerea mijloacelor de transport în stare de ebrietate reduse cu 40%;

• prevalenţa consumului nociv de alcool printre adulţi cu 2% anual în perioada 2012-2020 redusă;

• 60% a populaţiei cu risc de dependenţă de alcool identificate precoce sunt cuprinse în programele de consiliere;

• accesibilitatea redusă la produsele de alcool pentru generaţia în creştere (copii, adolescenţi) şi conducătorii auto;

• publicitatea la băuturile alcoolice totalmente interzisă;

• 50% copii şi tineri nu sînt expuşi politicilor de marketing şi reclamă a băuturilor alcoolice.

Printre obiective se mai enumerau:

• Transpunerea în practică a programelor de identificare timpurie şi consiliere de scurtă durată de către furnizorii de asistenţă medico-sanitară primară prin cuprinderea populaţiei expuse riscului periculos sau dăunător al consumului de alcool, precum şi a programelor de identificare timpurie şi consiliere de scurtă durată: 30% în 2014 şi 60% către 2020

• Crearea serviciilor de consiliere şi de asistenţă necesară care să contribuie la reducerea consumului nociv de alcool, la renunţare şi la tratament, inclusiv a centrelor de consiliere privind prevenirea şi reducerea consumului nociv de alcool

• Punerea în aplicare a interdicţiilor privind comercializarea producţiei alcoolice de la 21-00 pînă la 8-00

• Punerea în aplicare a interdicţiilor comprehensive pentru publicitate, stimulării vânzării, promovării băuturilor alcoolice şi brandurilor lor prin Internet, pod-casting, mesajele-SMS şi sponsorizare în favoarea băuturilor alcoolice

• Interzicerea a orice fel de publicitate a băuturilor alcoolice, inclusiv a berii

• Instituirea unei linii fierbinţi gratuite pentru populaţie privind prevenirea şi reducerea consumului de alcool

Ne mai despart doar două luni de anul 2020. Ministerul Sănătății nu a făcut public vreun raport de implementare intermediară a Programului național, de unde să se înțeleagă clar care dintre acțiuni au fost realizate și care nu.

De altfel, cele mai importante legi care reglementează comercializarea, publicitatea și consumul de alcool fie au fost amendate cu schimbări fără impact, fie au rămas la fel de ineficiente.

Conform unei note de evidențe pentru politici „Informarea amendamentelor la legislația privind controlul alcoolului direcționate spre reducerea consumului nociv de alcool în Republica Moldova”, realizată de experți OMS din Republica Moldova, autoritățile au câteva probleme de bază cu legislația: alcoolul este prea accesibil pentru oricine, chiar și pentru copii, iar publicitatea ascunsă și sponsorizarea transformă tinerii în victime ale alcoolului. De altfel, și vânzarea non-stop, a vinului și berii în unitățile de vânzare cu amănuntul este o măsură permisivă foarte periculoasă.

„Evidențele arată că consumul de alcool este determinat direct de volumul de alcool comercializat; nivele mai mari de alcool comercializat sunt asociate cu nivele mai mari de mortalitate și morbiditate cauzate de consumul de alcool. De asemenea, publicitatea băuturilor alcoolice rămâne a fi o problemă, deoarece reglementările curente interzic doar publicitatea directă a băuturilor alcoolice, publicitatea directă și indirectă destinată minorilor, publicitatea în instituțiile pentru copii, instituțiile de învățământ și cele medicale. Nu există nicio lege comprehensivă care să interzică publicitatea alcoolului. În pofida abundenței de date care demonstrează cost-eficacitatea politicilor de stabilire a prețurilor întru reducerea consumului de alcool, acest fapt nu a fost transpus în politici publice eficace privind controlul alcoolului în Republica Moldova”. Cu alte cuvinte, avem alcool ieftin și aproape deloc restricții la publicitate.

Codul audiovizualului și Legea cu privire la publicitate conțin prevederi vagi, iar pe alocuri chiar hilare în ceea ce privește restricțiile de promovare a băuturilor.

De exemplu, articolul 19 din Legea cu privire la publicitate interzice materialele promoționale care:

• să creeze impresia că consumul de alcool contribuie la obţinerea de succese în plan personal, social, sportiv sau la ameliorarea stării fizice ori psihice;

• să discrediteze abţinerea de la consumul de alcool, să conţină informaţii despre calităţile terapeutice pozitive ale alcoolului şi să prezinte conţinutul înalt al acestuia în diverse produse drept o valoare deosebită.

De altfel, între orele 7.00 și 22.00 este interzisă publicitatea directă, ceea ce înseamnă că se interzice „prezentarea procesului de a bea produsul alcoolic”, nu și prezentarea produsului în sine.

Prevederile din Codul Audiovizualului par și ele o disonanță cognitivă. Sunt interzise acțiuni foarte grave, fără ca să genereze ca și efect scontat descurajarea consumului de alcool. Așadar, publicitatea la alcool nu trebuie:

• să sugereze că prin consumul de alcool se pot obţine performanţe sociale ori sexuale;

• să sugereze că alcoolul are calităţi terapeutice sau că acesta este stimulent, sedativ sau mijloc de rezolvare a problemelor personale;

• să nu încurajeze consumul exagerat de alcool şi să nu pună într-o lumină negativă consumul moderat de alcool;

• să nu accentueze exagerat conţinutul de alcool al băuturilor.

Alimentul care ne îmbată

În 2017, printr-un proiect de lege al unui deputat, vinul a devenit produs alimentar, iar restricțiile de comercializare și publicitate – eliminate. S-a făcut pentru a promova „sectorul vitivinicol”.

Industria face legi, cot la cot cu autoritățile

„Industria alcoolului a fost implicată în luarea deciziilor ce țin de politicile cu privire la alcool, în special cele ce țin de reglementarea disponibilității și accesibilității financiare a băuturilor alcoolice. Berea este scutită de reglementările cu privire la producerea și circulația alcoolului etilic și produselor alcoolice (articolul 3 alin. (2) din Legea nr. 1100-XIV din 30 iunie 2000) care permite comercializarea alcoolului în punctele de vânzare cu amănuntul fără restricții în Republica Moldova. Vinurile și produsele vinicole dețin același statut (articolele 2 alin. (1) și 3 alin. (1) din Legea nr. 1100-XIV din 30 iunie 2000). În Republica Moldova, industria alcoolului participă activ la ședințele grupului de lucru pentru reglementarea activității de întreprinzător, discutând pe marginea analizei impactului de reglementare ce rezultă din politicile privind controlul alcoolului. Evidențele internaționale au concluzionat că industria nu trebuie să fie implicată în procesul de luare a deciziilor, în special a celor privind măsurile de control, deoarece ar putea afecta deciziile în favoarea sa”, mai precizează autorii cercetării de la OMS privind amendarea legislației cu scopul de a reduce consumul nociv de alcool în Republica Moldova.

Soluțiile sunt la îndemână de mai bine de un deceniu

Experții OMS au propus autorităților din Sănătate mai multe soluții, pornind de la analiza unor metadate și impactul celor mai bune măsuri de a reduce cu adevărat consumul nociv de alcool, dar și de a reduce accidentele și actele de violență. Există date suficiente care arată cât de bine pot funcționa fiecare dintre ele. Cele mai importante soluții ar fi:

• Restricționarea orelor de comercializare a băuturilor alcoolice, în special a berii și vinului, cât și a produselor alcoolice obținute din struguri.

• Interzicerea comercializării produselor alcoolice într-o zi din săptămână (sâmbătă sau duminică)

• Interzicerea expresă a publicității la alcool, nu doar a publicității directe, care descriu procesul consumului de alcool. Reglementarea voluntară (a producătorilor) duce la eșuarea Guvernelor de a-și proteja cetățenii.

• Schimbarea politicilor de prețuri, inclusiv prin introducerea unui preț minim per unitate (sub nivelul căruia să nu poată fi comercializat), soluție care ar putea descuraja consumatorii înrăiți de alcool și care ar putea fi o soluție alternativă bună la accizarea alcoolului, în special a celui ieftin.

În 2010, OMS a publicat Strategia Globală pentru reducerea consecințelor negative ale consumului de alcool – un document complex care conține idei de practici ce trebuie implementate pentru o luptă reușită cu alcoolismul. Acestea puteau fi o sursă de inspirație și pentru autoritățile de la noi, dacă lupta cu tăria era cu adevărat o prioritate. Strategia conținea următoarele recomandări:

1. Mărirea taxelor la alcool sau introducerea prețului minim la alcool

2. Limitarea vânzării produselor de alcool, fie că sunt soft sau hard, în funcție de zile și ore

3. Interzicerea companiilor producătoare de alcool să finanțeze evenimente publice

4. Interzicerea promoțiilor tip „două la preț de una”

5. Asigurarea facilităților fiscale magazinelor care comercializează doar produse alimentare nealcoolice

6. Asigurarea serviciilor medicale imediate persoanelor aflate în stare de intoxicație alcoolică

7. Realizarea campaniilor de informare, în care să fie explicate riscurile consumului de băuturi contrafăcute.

Apel public al Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” pentru susținerea proiectului de Lege pentru Controlul Tutunului: „Este un pas crucial pentru sănătatea tinerilor”

Spitalele din Republica Moldova au fost dotate cu dispozitive medicale de peste jumătate de miliard de lei în ultimii 6 ani

Dispozitivele medicale, un tărâm gri cu profituri de milioane. Statul nu poate verifica cât de corect funcționează acestea și dacă pot răni pacienții. Ministerul Sănătății propune o nouă lege

Tag: alcool guvern lege vin bere tarie

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.