În pofida vulnerabilității lor particulare, nevoile lor specifice sunt continuu ignorate de către autorități, ele fiind nevoite să se confrunte cu obstacole sistematice în atingerea drepturilor lor fundamentale, inclusiv dreptul de sănătate și reproducere, dreptul la tratament decent și dreptul la justiție.Un raport privind situația acestor femei a fost transmis către Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW). Documentul a fost realizat prin efortul comun al Uniunii pentru Prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor și Asociația Promo-Lex. 

Prostituția: pedepse disproporționate

Potrivit autorilor raportului, articol 89 din Codul Contravențional al Republicii Moldova a fost modificată la 9 decembrie 2018. Articolul include acum definiția prostituției, precum și un element nou privind pedepsirea beneficiarului care a „achiziționat” servicii sexuale plătite. Paradoxal este totuși că femeilor care practică sexul comercial li se aplică amenzi mai mari (maxim 1.800 lei) decât celor care plătesc pentru astfel de servicii (maxim 1.500 lei). Este important de menționat că practicarea sexului comercial este ilegală în Republica Moldova. Pentru comparație, în alte state legea interzice achiziționarea serviciilor sexuale, dar legea nu pedepsește lucrătorii sexuali, ci clienții lor. Acest lucru se datorează faptului că nu este rezonabil să pedepsești persoanele care oferă servicii sexuale, ci, dimpotrivă, ar trebui să fie ajutate să renunțe la acest mod de viață. Autorii documentului atenționează că autoritățile au înțeles greșit ce au de făcut și au mărit amenzile pentru lucrătoarele sexului comercial, justficând astfel „descurajarea practicării acestei ilegalități”. Fiind un subiect atât de sensibil, responsabilii ar fi trebuit mai întâi să se întrebe cine sunt lucrătoarele sexului comercial în Republica Moldova și ce le-a determinat să ajungă pe stradă.

„Când vorbim despre lucrători sexuali, este esențial să stabilim în primul rând unii dintre factorii care duc la începutul acestei activități. În cea mai mare parte aceste femei și-au început activitatea destul de devreme, înainte de a avea autonomie financiară. Cei trei factori generali care conduc la începerea activității sexului comercial sunt abandonul școlar, presiunea generată de sărăcie și o situație familială dificilă”, notează autorii.

Astfel, conform statisticilor oficiale, fiecare al cincilea tânăr între 18 și 24 de ani a părăsit școala mai devreme, în special cei din mediul rural, reprezentând 19,4% în 2017. Aproximativ 3 din 10 tineri sunt angajați, iar 6 din 10 sunt inactivi. Fiecare al treilea tânăr cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani nu lucrează sau nu studiază. Aproape o treime din populația tânără cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani (29,3%) nu este inclusă în procesul de învățământ și nici în ocuparea forței de muncă.

„Din 2013 până în zilele noastre, nu există un sistem centralizat de colectare a datelor statistice dezagregate privind situația acestor grupuri de femei defavorizate. Din păcate, statul nu colectează date statistice, dar, de asemenea, nu dezagregă datele în funcție de mai mulți indicatori pentru a avea o imagine mai clară asupra situației grupurilor de femei defavorizate și a ceea ce trebuie făcut pentru a îmbunătăți viața acestui grup și pentru a-și apăra drepturile”, se menționează în raport. De altfel, autoritățile nu s-au îngrijit să adune date concludente privind femeile consumatoare de droguri și lucrătoare ale sexului comercial pentru a înțelege care este situația, care le sunt nevoile și ce poate fi făcut pentru a le încuraja să renunțe la modul lor de viață și reintegra în comunități.

O strategie care s-a consumat și din care femeile au lipsit oricum

Republica Moldova nu are o strategie națională în domeniul prevenirii și combaterii consumului și traficului ilicit de droguri. Strategia națională antidrog pentru perioada 2011-2018 a expirat, iar un nou document de politică nu a fost încă aprobat. Prima strategie națională anti-drog s-a încheiat în 2018 fără multe rezultate. Mai mult, vechea strategie a trecut cu vederea problemele femeilor și nu conțineau activități specifice axate pe îmbunătățirea calității vieții acestora. 

Decriminalizarea consumului de droguri, un test constant eșuat

Legile din Republica Moldova prevăd pedepse, inclusiv închisoare, pentru cantități infime de droguri deținute de consumatori asupra lor, ceea ce alimentează violența împotriva femeilor care consumă droguri. 

„Femeile care consumă droguri sunt supuse sistematic la abuzuri morale și uneori fizice din partea celor care aplică legea. Prevederile actuale califică femeile din start ca și infractoare, nu ca și persoane care au nevoie de servicii de sănătate, sociale și de integrare”, se menționează în raport. Autorii precizează că este în creștere rata recunoașterea vinovăției – de la 79,2% la  85% - ceea ce sugerează posibile constrângeri aplicate persoanelor aflate în arest.

„În marea majoritate a cazurilor (94%), instanțele condamnă acuzatul. Rata de condamnare este strâns legată de specificul cazurilor de trafic de droguri ilegale, de problemele legislative și practice care le privesc și, ulterior, de recunoașterea vinovăției în majoritatea cazurilor. Nu a fost identificat niciun caz de achitare. Instanțele nu aplică practic sancțiuni care să ofere sprijin și reabilitare, ceea ce relevă existența unor practici punitive în ceea ce privește consumatorii de droguri, fiind mai puțin orientate către sprijinul și corectarea acestora”.

Servicii de sănătate inexistente, de facto

Autorii raportului menționează că deși nu există bariere legale în accesarea serviciilor de sănătate, dificultățile pornesc de la discriminarea femeilor care consumă droguri și care practică sexul comercial, dar și de la faptul că aceste femei nu dispun de o asigurare medicală. În lipsa unei asigurări, care poate fi obținută dacă persoana este angajată oficial (sau procurarea în sumă fixă), barierele în accesarea unor serviciile medicale devin tot mai multe. De asemenea, în multe cazuri aceste femei nu se mai află în localitățile unde au viza de reședință, ceea ce complică interacțiunea cu medicul de familie. 

De asemenea, nu există servicii de sănătate maternă și infantilă specifice lucrătorilor sexului comercial și copiilor acestora. „În Moldova nu există un singur centru public sau municipal de reabilitare care să ofere programe care să satisfacă nevoile femeilor consumatoare de droguri. De exemplu, nu există un astfel de centru care să permită femeilor să participe la un program de reabilitare împreună cu copiii lor. Mai mult decât atât, dependența de droguri este considerată un motiv legitim pentru încetarea drepturilor părintești. Astfel, accesul femeilor la tratament și reabilitare este împiedicat de eșecul autorităților de a asigura servicii corespunzătoare nevoilor acestor persoane”. 

Raportul conține numeroase recomandări pentru autorități pentru a soluționa problemele menționate, dar și altele care se regăsesc în document. Potrivit Promo-Lex, la 20 februarie va avea loc audierea oficială a Guvernului Republicii Moldova privind măsurile pe care le-a luat pentru a asigura implementarea prevederilor Convenţiei. Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) a intrat în vigoare în 1981 în toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite. Republica Moldova a ratificat Convenţia în 1994. Raportul complet poate fi citit (AICI).