Dialog tematic despre realizarea drepturilor lucrătoarelor sexului. Răspunsurile autorităților

Sursa Foto: Sănătate INFO

Vitalie Dogaru

18 decembrie, 2023, 10:47

Vizualizări: 1697

Reprezentanți guvernamentali și ai societății civile au discutat despre realizarea drepturilor lucrătoarelor sexului în Republica Moldova. Evenimentul a avut loc de Ziua Internațională de eliminare a violenței împotriva lucrătorilor sexuali marcată în data de 17 decembrie. Evenimentul a fost organizat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, UNAIDS și UNFPA Moldova.

Subiectul legat de drepturile lucrătorilor sexuali nu este o noutate pentru Republica Moldova. Acum trei ani, Comitetul pentru Eliminarea Discriminării împotriva Femeilor s-a arătat îngrijorarat de practicile de criminalizare a lucrătorilor sexuali și de absența programelor de ieșire din mediul prostituției în Republica Moldova. Guvernul a primit mai multe recomandări pentru fortificarea drepturilor lucrătoarelor sexului comercial, iar societatea civilă s-a angjat să contribuie la senzibilizarea populației pe marginea problemelor cu care se confruntă acest grup.

Ce au reușit să pună în practică autoritățile Republicii Moldova pentru fortificarea drepturilor lucrătoarelor sexului comercial și care mai sunt restanțele în eliminarea discriminării și asistenței sociale pentru lucrătoarele sexului?

„Ministerul pledează pentru descurajarea acestei activități fără a le considera drept o infracțiune”

Felicia Bechtoldt, secretară de stat, Ministerul Muncii și Protecției Sociale

„Astăzi în Republica Moldova sunt mai multe servicii sociale pentru persoanele care practică sexul comercial de la formarea profesională, de elaborarea unui plan individualizat pentru angajare în câmpul muncii, servicii de ghidare în carieră, stagiu profesional oferit de ANOFM. Ceea ce lipsesc astăzi sunt mecanismele de referire și asistență a lucrătoarelor sexului către aceste servicii.

Noi la MMPS considerăm că acordarea serviciilor sexuale trebuie descurajata prin acțiuni concrete și politici pentru că multe persoane ajung să presteze servicii sexuale contra plată se află în situații dificile din punct de vedere economic și nu doar. Intervențiile noastră trebuie să fie complexe, în care sistemele educației, sănătății, asistenței sociale, organele de forță, autoritățile publice locale să-și unească eforturile pentru a ajunge la un mecanism comun de prevenire, referire și asistență.

Prin intermediul domeniul de asistență socială, noi nu deținem o statistică socială câte lucrătoare ale sexului beneficiază de anumite servicii sau presații sociale, dar acestea se regăsesc în alte categorii diverse care beneficiază de ajutoare. Astăzi există mai multe platforme de ajutoarea a persoanelor cu HIV, din familiile nevoiașe, asistență a victimelor violenței în familie, traficului de ființe umane și altele.

Avem o stigmatizare mare și o toleranță mică față de lucrătoarele sexului comercial și ele evită să vină la autoritățile publice pentru ajutor. Este nevoie de un mecanism complex care să includă conlucrarea inter sistemică. Să existe acorduri între cel de asistență socială, sănătate și poliției pentru că ei sunt cei care dețin date despre lucrătoarele sexului comercial și prestatorii de servicii specializate și organizațiile neguvernamentale care prestează astfel de servicii. Acest acord va stabili clar procesul de informare despre oportunitățile existente, mecanismul de referire și conlucrarea dintre aceste sisteme.

Ministerul pledează pentru descurajarea acestei activități fără a le considera drept o infracțiune. Eu nu cred că există vreo țară în lume care a rezolvat această problemă, dar există țări care au făcut progrese mari în descurajarea acestei activități. Este greu să eliminăm acest fenomen, dar îl putem reduce.

Sistemul de ocupare a forței de muncă deja dispune de soluții, dar pentru asta este nevoie de o platformă de comunicare și cooperare pentru ca să ajutăm lucrătoarele sexului să-și formeze o altă cale în viață. Un alt sector este și abilitarea economică a femeilor care le poate îndrepta spre o activitate antreprenorială. Pornind de la experiența mea din afara țării, pot spune că în Statele Unite ale Americii sunt implicate în această asistență persoane care au reușit să iasă din prestarea serviciilor sexuale. Acum ele au rolul de model pentru lucrătoarele sexului și le ajută conform unui plan individual și această practică s-a dovedit a fi foarte bună. Noi avem nevoie de astfel de exemple pentru a arăta că se poarte și altfel”.

„Răspunsul statului ar trebui să fie corespunzător și proporțional acestor provocări”

Inna Chiriliuc, ofițeră principală a Direcției politici în domeniul ordinii și securității publice, combaterea criminalității a MAI

„În ultimii cinci ani se atestă o creștere a numărului de procese verbale documentate pentru prestarea de servicii sexuale prin prisma Codului Contravențional. Acesta se explica prin complexitatea fenomenelor sociale care au avut loc în ultimii doi ani cum ar fi pandemia și războiul din Ucraina care le fac pe unele persoane să preia comportamente periculoase și sancționate de lege.

Atunci când vorbim despre dezincriminarea serviciilor sexuale este foarte important să ne gândim ce efecte va produce aceasta reieșind din nivelul de dezvoltare pe care îl are acum societatea noastră. Multe dintre femei ajung să presteze servicii sexuale din cauza sărăciei, lipsei de educație și a unui loc de muncă. Răspunsul statului ar trebui să fie corespunzător și proporțional acestor provocări.

Este foarte important să facem o diferență între litera legii și condițiile care determină anumite necesități sau circumstanțe. Nu de fiecare dată putem vorbi de libera alegere și ca stat ar trebuie să lucrăm anume asupra acestor aspecte. Să iradiem anumite cauze și totodată să lucrăm asupra cererii ca atunci când vom decriminalizarea serviciilor sexuale să nu fim înțeleși greșit de către oameni că vrem să încurajăm astfel prestarea acestora.

Polițiștii care lucrează cu aceste categorii de persoane dispun de informații care le permit să le direcționeze către anumite servicii sociale. Dar de multe ori acestea refuză ajutorul din cauza stigmei, discriminării sau a lipsei de servicii care să răspundă în acel moment la nevoile lor”.

„Bunele practici nu țin doar de contracarare, dar și de asistenţă pentru lucrătorele sexului”

Sergiu Russu, procuror șef al secției combatere trafic de ființe umane a Procuraturii Generale

„Persoanele care practică prostituția riscă să ajungă în plasa traficanților și a proxeneților. Țările de destinație ale victimelor traficului de ființe umane în scop de exploatare sexuală comercială sunt cele în care această activitate este legalizată, spre exemplu Italia, Germania sau Grecia.

Prestarea serviciilor sexuale este legalizată în 21 de state membre ale Uniunii Europene, adică în 77 la sută din toate statele UE. În 22 de țări, printre care Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Țările de Jos, activitatea este reglementată. O persoană care lucrează într-un așa numit magazin sexual din Grecia deservește până la 50 de clienți într-o zi și este plătită cu câte cinci euro pentru fiecare.

Iar celelalte state cum ar fi Italia, Luxemburg, Malta sau Polonia lasă în umbră această activitate fără o apreciere juridică, ceea ce creează mai multe riscuri. Statul nu pedepsește, ceea ce înseamnă că nici nu interzice.

Practicarea prostituției este interzisă în șase state ale Uniunii Europene, ceea ce constituie 22 de procente din statele membre. Dintre acestea, în unele state este pedepsită practicarea prostituției, iar în altele este pedepsit doar clientul. Ultimul model este numit și nordic, deoarece este întâlnit în Franța, Suedia, Irlanda.

Este important să pregătim societatea civilă pentru o astfel de modificare, dar și mai important este să pregătim instituțiile statului pentru schimbare. Este nevoie ca acestea să fie gata de protecția muncii, de evidența și asigurarea medicală, de perceperea și achitarea impozitelor. Toate instituțiile trebuie să poată prelua aceste activități, după care să se decidă la nivel de asigurarea a drepturilor persoanelor care practică această activitate ce se întâmplă cu acea normă incriminatorie ce ține practicarea prostituției. Pornind de la această descriere, eu cred că cel mai adaptat și corect model este modelul nordic care luptă cu cererea pentru a reduce oferta”.

„Relația unor cadre medicale cu pacienții nu ține de anumite prejudecăți, ci de cei șapte ani de-acasă”

Iurie Climașevschi, Coordonator Program național HIV

„Programul HIV este focusat astăzi nu doar pe servicii prevenirea și contracararea riscurilor legate de HIV, dar și pe drepturile purtătorilor de HIV, reabilitare, acordare de suport juridic și alte servicii. Astăzi sunt diferite servicii pentru lucrătoarele sexului, pornind de la cele de contracepție, de testare a diferitor maladii și tratamente gratuite.

Problemele care țin de comunicare și comportamentul unor cadre medicale cu pacienții nu țin doar de anumite prejudecăți, ci mai degrabă de cei șapte ani de-acasă ai lucrătorului medical. El va vorbi fără respect cu toți beneficiarii de asistență medicală și nu doar în funcție de pacienții care s-au adresat după ajutor. Riscul apariției discriminării în timpul acordării de servicii este mai mare în cadrul altor categorii de beneficiari în comparație cu lucrătoarele sexului. Printre cei mai vulnerabili sunt consumatorii de droguri pentru că ei pot fi depistați la un control de rutină. În rândurile lucrătoarelor sexului aceasta identificare este mai grea dacă nu chiar imposibilă.

Simpla creare a centrelor sociale nu va duce la dispariția prostituției care a fost, este și va fi indiferent de pedepsele la nivel de societate. Important este ca orice femeie care vrea să renunțe la acordarea serviciilor sexuale să aibă alternative și servicii care să o ajute pentru a-și schimba statutul. Ideea de la egal la egal este extraordinară și ar fi bine ca foste lucrătoare sexuale să preia asistența socială a colegilor de altă dată”.

„Punem accent pe comunicarea lucrătorilor medicali cu femeile pentru a nu admite revictimizarea”

Dorina Savoschin, șefa serviciului sănătatea mamei și copilului, Ministerul Sănătății

„Astăzi există mai multe servicii pentru prestatoarele de servicii sexuale dezvoltate cu ajutorul partenerilor de dezvoltare. Acestea fac parte din proiecte dedicate victimelor violenței sexuale și altor categorii care au avut de suferit în urma abuzurilor de orice fel. Am pus un accent deosebit și pe comunicarea lucrătorilor medicali cu victimele pentru a nu admite revictimizarea acestora, astfel ca serviciile să fie prietenoase și centrate pe nevoile beneficiarei conform Codului de etică al lucrătorilor medicali și farmaciștilor.

Doar 24 la sută din lucrătoarele sexului sunt pe lista medicului de familie. Este nevoie de o mai bună informare a acestor femei pentru a ridica obstacolele din calea acestora către medicul de familie și de aici la alte servicii de care au nevoie. Astăzi serviciile medicale sunt accesibile prin intermediul mai multor centre și programe”.

Contactul sexual întrerupt, cea mai utilizată metodă printre cuplurile de moldoveni care se tem de contraceptive

Scurgere de date medicale la un laborator din Moldova: Rezultatele analizelor a mii de pacienți, disponibile pe site

De ce a plecat un secretar de stat de la Ministerul Sănătăţii

Tag: sex comercial, lucrătoare ale sexului, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății, MAI

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.