Nicolae Furtună a fost, cu o pauză, director interimar al ANSP, după plecarea din funcție a Elenei Palanciuc, la scurt timp după reformarea ANSP. Palanciuc a plecat de la conducerea noii agenții după scandalul salarizării specialiștilor în Sănătate Publică care a escaladat după ce ex-ministra Silvia Radu promitea după investirea sa că toată lumea își va primi salariile, indiferent de situație. Elena Palanciuc a explicat atunci că domeniul funcționează prost din cauza optimizărilor făcute și a concedierii unui număr mare de specialiști: a fost nevoie să fie detașați contabili de la alte spitale pentru calculele salariale. La scurt timp după ce a explicat situația de facto din domeniu, Elena Palanciuc a anunțat că pleacă din funcție, fără să spună explicit dacă ministrul i-a cerut sau nu acest lucru.

Nicolae Furtună este unul dintre „veteranii” acestui domeniu. El a deținut funcția de vicedirector până la reformarea fostului Centru Național de Sănătate Publică. 

Împreună cu Furtună la concurs au mai participat Ion Șalaru, șeful Direcției prevenirea și controlul bolilor netrasmisibile și Mihail Pîslă, fost director al Centrului de Sănătate Publică, acum expert al Organizației Mondiale a Sănătății în urgențe de sănătate.

Săptămâna tecută, într-un interviu pentru Sănătate INFO, Nicolae Furtună spunea că a depus dosarul pentru această funcție, fiind îndemnat de colegi, dar și pentru că și-ar dori să finalizeze o serie de proiecte începute. 

Mandatul lui Nicolae Furtună nu este tocmai unul ușor. Acesta a preluat conducerea instituției într-un moment în care Agenția are nevoie de o serie de schimbări interne, pentru a putea deveni funcțională sută la sută. Acum, în componența ei sunt structuri improprii, care ar trebui desprinse, spun specialiștii. 

În plus, acesta își începe mandatul pe fundalul unei situații tensionate pentru sănătatea publică la nivel mondial - apariția unui nou tip de coronavirus în China și răspândirea acestuia deja în mai multe țări. Deși în Moldova nu a fost depistat sau supectat vreun caz, alerta e maximă inclusiv aici.

Potrivit planului de activitate al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale până la sfârșitul anului ar trebui să fie operate o serie de modificări în structura instituției, iar una dintre provocări ține de funcționalitatea Inspectoratului Sanitar de Stat. Chiar Nicolae Furtună spunea că acest serviciu, responsabil de controlul de stat în sănătate, este asigurat cu cadre doar pe jumătate, iar pe de-asupra nici nu are un regulament care ar reglementa activitatea lui.

Nicolae Furtună va trebui să se evidențieze acum nu doar prin capacitatea de a gestiona Agenția Națională pentru Sănătate Publică, dar și prin viziunile sale de dezvoltare a domeniului sănătății publice. De acest lucru va depinde inclusiv cum va rămâne în memoria celor care muncesc în acest domeniu în Republica Moldova. 

Ceva mai devreme, tot într-un interviu pentru Sănătate INFO, ministra Sănătății, Viorica Dumbrăveanu spunea că dintre cele 5 domenii care i-au fost atribuite Agenției, cel mai problematic, potrivit unei evaluări realizată de un expert al OMS, este domeniul de acreditare. „Laboratoarele centrelor de sănătate teritoriale nu pot fi acreditate din cauza acestui conflict de interese, pentru că acreditarea (n.r. Agenția Națională de Acreditare în domeniul Sănătății și Asistenței Sociale) este parte componentă a ANSP)”, explica ministra.

Un alt domeniu problematic ține de controlului de stat, care de asemenea, se află în componența ANSP, iar experții cred că acesta ar trebui să fie o entitate separată.

Partea proastă, lăsa să se înțeleagă ministra, e că deși reforma Serviciului de Stat de Supraveghere a Sănătății Publice a început în 2016, încă nu există o viziune clară cum anume trebuie reorganizat ANSP.

„Vrem foarte mult ca și managerul acestei instituții să participe în acest proces și trebuie să aibă un cuvânt de spus în procesul de consultări”, a precizat atunci ministra.

Vom preciza că deși condițiile concursului au fost destul de superifciale (n.r. puteau participa inclusiv cei care au doar 4 ani de experiență în domeniu și se cereau doar studii superioare în medicină), la concursul pentru ocuparea acestei funcții au depus dosarele doar trei candidați, iar doi dintre ei au aplicat și pentru funcția de director adjunct.