Valentina Buliga: „COVID19 ne-a lăsat fără jumătate de miliard de lei în doar două luni de pandemie”

Sursa Foto: Elena Covalenco//Sănătate INFO

Elena Cioina

24 iunie, 2020, 16:48

Vizualizări: 6962

Într-un singur an Compania Națională de Asigurări în Medicină a avut patru directori. Managerii au venit și s-au dus odată cu schimbarea Guvernelor. Instituția este una de interes pentru forțele politice, pentru că gestionează practic toți banii din Sănătate. Fondurile cresc în fiecare an, depășind în 2020 - 8,4 miliarde de lei.

Deși gestionează bani publici, acumulați din contribuțiile la polița medicală, oameni nu știu în mare parte cât de corect sunt împărțiți și gestionați. Criza de transparență financiară poate fi calificată problema ei principală și deși nu poate fi justificată, noul director al CNAM, Valentina Buliga, a încercat să ne ofere o serie de explicații. Printre altele, am întrebat-o și câți bani am cheltuit și mai cheltuim pentru tratamentul pacienților cu COVID19 și de ce fondul în care sunt prevăzuți bani pentru prevenirea, profilaxia și promovarea sănătății este unul dintre cele mai subțiri, deși ar trebui să fie invers. Valentina Buliga a făcut o serie de promisiuni legate de transprența și accesul populației la serviciile medicale, pe care noi le vom aștepta să se producă.

Doamna Buliga, din curiozitate vreau să vă întreb dacă ați acceptat această funcție, pentru că ați vrut-o sau din cauză că a fost o înțelegere între partidul din care faceți parte și PSRM?

Eu nu știu de înțelegeri. Am acceptat propunerea domnului prim-ministru și a colegilor din Guvern care m-au votat în această funcție. Era imposibil să stau așa neimplicată, într-un fel. Experiența pe care o am, consider că e foarte bună și benefică pentru această instituție. Voi depune maxim efort ca să îndreptățesc încrederea pe care mi-a oferit-o Guvernul, poate și colegii care au participat la discuții. Dar eu nu am participat la discuții și nu știu de această împărțire.

Dumneavoastră aveți, totuși, mai multă expertiză în domeniul farmaceutic, al medicamentului. Nu ați fi preferat să mergeți la Agenția Medicamentului?

Aici mi-a venit propunerea, aici mi s-a oferit această încredere și aici am acceptat. În plus, domeniul sănătății nu mi-e străin, pentru că am fost 4 ani președintele Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie. Și CNAM are o componentă importantă care ține de activitatea farmaceutică și a medicamentului. Sper că acele cunoștințe, acele cercetări, pe care le-am făcut să mă ajute și aici. Îmi propun să organizăm în așa fel activitatea, încât să sporească accesul persoanelor asigurate la medicamente, ca banii destinați Programului special „medicamente compensate” să fie utilizați eficient, iar securitatea farmaceutică a persoanelor asigurate să fie una pe potriva așteptărilor cetățenilor și a medicilor.

Ce sarcini v-ați propus să realizați pe perioada mandatului? V-ați făcut un plan pe săptămâni, pe luni, reieșind din conjunctura în care suntem?

Desigur sarcinile CNAM sunt enorme. În primul rând, trebuie contractate servicii medicale pentru cetățenii Republicii Moldova, care sunt persoane asigurate și merită să primească aceste servicii la timpul potrivit și în volumul prevăzut de Programul unic de asigurări medicale. E adevărat că această situație ne-a schimbat cumva ritmul și planurile, inclusiv al companiei, al ministerului, al Guvernului. Nimeni nu a fost pregătit de o astfel de situație, dar ne-am mobilizat și astăzi finanțarea instituțiilor medicale, care este una dintre principalele funcții ale CNAM, este realizată la timp, ritmic și, în mare parte, acoperă nevoile și necesitățile instituțiilor medicale, care prestează servicii, inclusiv cele legate de pandemie.

Când spuneți în mare parte, există, anumite deficiențe de finanțare?

Nu există deficiențe de finanțare, există deficiențe de adresabilitate a pacienților la servicii care au fost stopate din cauza COVID19. Fiecare instituție medicală a avut planificate activități, care nu aveau în calcul pandemia COVID19.

Vă referiți la intervențiile planice...

Absolut, la intervențiile planice, chiar la serviciile de înaltă performanță. Oricum s-a schimbat designul serviciilor prestate și adresabilitatea. Știu cazuri când pacienții pur și simplu nu se duc la medic, deoarece nu au siguranța că undeva în drum sau într-o instituție pot contacta acest virus.

Doamna Buliga, eu mi-am propus în acest interviu, să vorbim, în mare parte despre transparența acestei instituții. Pe partea aceasta a baricadei, noi vedem CNAM-ul o instituție netransparentă din toate punctele de vedere și la nivel informațional și mai ales, la nivel financiar. Este o instituție care publică foarte superficial informații despre modul în care repartizează banii în sănătate instituțiilor medicale și la fel de superficial cheltuie acești bani. Vreau să vă întreb ce vă propuneți DVS să schimbați din acest punct de vedere?

Știu că și pe Dumneavoastră, dar și pe cetățenii Moldovei vă frământă și vă interesează cum se repartizează acele 8 miliarde de lei, care formează fondurile de asigurări în medicină și care sunt gestionate de către CNAM, care este calitatea acestor procese, cât de transparenți suntem noi și instituțiile medico-sanitare cu cheltuirea banilor publici.

Trebuie să recunosc că nu am uitat acea dezbatere, pe care am avut-o pe platforma Comisiei protecție socială, sănătate și familie, când s-au introdus și anumite modificări în cadrul legislativ, astfel încât CNAM să devină o instituție mai transparentă, să publice acele contracte de prestări servicii cu instituțiile medicale, ca să se cunoască calitatea serviciilor, capacitatea fondurilor, mișcarea banilor. Trebuie să recunosc că la această etapă undeva aveți dreptate.

CNAM încă nu este o instituție așa cum ne-am fi dorit noi, cu informații plasate pe site-ul companiei a indicatorilor care vorbesc despre accesul la servicii, despre costurile anumitor servicii, despre trasabilitatea banilor la moment și planificat în fiecare lună și an. De aceea, când am venit aici mi-am stabilit trei mari angajamente pe care doresc să le realizez - ca CNAM să devină o instituție deschisă, transparentă, o instituție în care cetățenii Republicii Moldova au încredere că banii lor sunt gestionați corect, că prioritățile companiei sunt stabilite, la fel, în funcție de nevoile lor.

Lucrăm acum intens asupra unui nou mecanism de publicare a contractelor semnate cu instituțiile medicale. Nu cred că este foarte relevant și nici informativ pentru cetățeanul simplu să publicăm doar valoarea și perioada contractului cu o instituție medicală.

De aceea, noi acum am creat în cadrul companiei un grup de specialiști, ca să vedem ce date, cifre trebuie oferite pe site-ul nostru publicului larg, presei sau centrului de e-guvernare, să furnizăm date vorbitoare despre bani și despre servicii. Cred că vom reuși. Cum și în cât timp, depinde de cât de harnici și mobilizați vom fi noi.

V-ați propus niște termene, o lună, două, trei, pentru că revenind la situația pe care o avem, toate lucrurile sunt relative. Termenii sunt importanți...

Absolut. Trebuia lucrul acesta să-l avem ieri, dar reieșind din situația că noi suntem în regim de alertă, ne concentrăm în fiecare zi pe contractarea instituțiilor, facem transferuri, monitorizăm dacă banii sunt folosiți pentru salarizare, echipamente, medicamente. Știți că una dintre funcțiile companiei este și monitorizarea corectă și eficientă a banilor în conformitate cu numărul de servicii, cu calitatea serviciilor.

Eu cred că în două luni, CNAM-ul se va schimba la față. În primul rând site-ul companiei. Noi trebuie să avem o campanie activă, nu să reacționăm doar la ce scrie presa despre noi, dar și noi să furnizăm presei informații prin care mass-media să înțeleagă ce se întâmplă în acest sistem. Care sunt serviciile, care sunt dificultățile, nu este exclus că vom avea dificultăți.

Legea privind asigurarea obligatorie de asistență medicală prevede foarte clar că CNAM-ul trebuie să publice, cel puțin, aceste contracte, cu anexele sale, timp de 5 zile de la semnarea contractelor. Suntem în luna iunie și pe site-ul instituției este o singură listă cu valoarea totală a contractelor. De ce nu sunt publicate?

Trebuie să recunosc că am examinat și posibilitățile noastre tehnice. O componentă foarte importantă a noastră este sistemul informațional al companiei. Noi trebuie să generăm date, să facem interacțiune între date, să scanăm aceste contracte ca să le publicăm. Acum în direcția noastră de tehnologii ale informației avem funcții vacante. Practic, volumul mare de muncă pe care îl realizează colaboratorii companiei astăzi încă nu ne permite ca să fim în timp cu toate sarcinile care stau în fața noastră, pentru că trebuie să avem contracte, trebuie să avem acorduri adiționale, să monitorizăm, să vedem statutul persoanelor, trebuie să ... Eu am zis că pur și simplu, ne oprim, pentru că o anexă a contractelor care au fost încheiată în ultima zi a lunii decembrie nu o să schimbe starea de lucruri. Trebuie să ne gândim care este formatul și cum facem ca această informație să fie publică și să răspundă așteptărilor tuturor.

Rămânând la capitolul transparență. Sănătate INFO a trimis de nenumărate ori solicitări de informații privind deciziile și stenogramele Consiliului de administrație al CNAM. Nu am obținut niciodată aceste informații până acum. Vreau să vă întreb pe Dvs, dacă odată venită în funcție veți face publice aceste lucruri, mai ales că pe masa deputaților este și un proiect de lege care prevede transparență maximă și în cazul deciziilor Consiliului...

Niciodată nu am avut în activitatea mea intenția ca aceste dezbateri, discuții pe teme care vizează activitatea entității sau instituției unde am lucrat să fie ascunsă de ochii publicului. Noi o să le publicăm. Atunci când vom avea designul nou al site-ului CNAM, atât pe pagina oficială, cât și pe pagina de Facebook a CNAM. Poate nu în totalitate, dar extrase din procesele verbale, din deciziile care vor fi luate de Consiliul de administrație ale CNAM o să le vedeți.

Acum o lună CNAM-ul anunța că a reușit să economisească în ultimii 5 ani, peste 500 de milioane de lei. Cum a fost posibil să se economisească și din ce fonduri au rămas acești bani?

Nu cred că voi face o analiză sau o trimitere la activitatea fostei conduceri a CNAM, dar informația vă voi prezenta, exact cum ați solicitat-o, deoarece colegii mei, au pregătit această informație. Este vorba despre soldul companiei, despre sumele cumulative care s-au format pe parcursul acestor ani, exact pe programele speciale, care nu s-a reușit să fie realizate din diferite motive, că s-au întârziat cu procurările centralizate, că nu au fost estimate inițial. Sunt mai multe motive, eu nu vreau să mă întorc la ele.

Eu răspund de activitatea Companiei din ziua de 21 mai, când am fost numită director general. În rest, fiecare și-a avut stilul lui, responsabilitatea sa. Cifrele, aveți dreptate, sunt ale noastre, ale companiei, sunt cifre care trebuie să fie publice. O să primiți informația și o veți analiza.

Covid-19 este o problemă foarte dureroasă pentru noi acum, mai ales că se cheltuie și bani, care nu erau prevăzuți pentru aceasta. Respectiv și aici CNAM trebuie să dea dovadă de maximă transparență. Spuneți-ne cât costă o zi de spitalizare pentru tratamentul unui pacient cu Covid-19, în funcție de gravitatea bolii?

Costurile diferă de la 2 mii la 5-6 mii de lei pe zi, în funcție de gravitatea pacientului. Tratamentul unui pacient intubat, care are nevoie de medicament de generația a patra, antiviral sau antibiotic, are un preț, un pacient care este în stare medie - un alt preț. Costurile variază de la pacient la pacient, în funcție de maladiile concomitente pe care le are, de starea lui, de etapele pe care le-a trecut. În aceste costuri sunt incluse absolut toate necesitățile, inclusiv echipamentul cadrelor medicale și multe altele. Noi suntem în proces de analiză a acestor costuri și cu siguranță le vom face publice.

În acest caz, înțeleg că multe spitale au nevoie de bani suplimentari, ca să trateze pacienții cu Covid. După ce criterii le finanțați?

După ce a fost modificată legea FAOAM, care ne permite finanțare diferită față de criteriile și principiile pe care le-am avut până acum, am elaborat principii de contractare și de finanțare noi, care au fost transmise ministerului și care trebuie aprobate prin ordinul comun dintre directorul general al CNAM și Ministerul Sănătății. Este la etapa de semnare. Finanțăm în avans 80 la sută dintre toate cheltuielile planificate conform contractului, plus facturile care sunt prezentate de instituțiile cu profil Covid19.

Legea ne permite ca în cazul în care instituțiile nu și-au onorat angajamentele contractuale, din diferite motive, oricum este finanțată întreținerea ei, se oferă salariu personalului. Nu se finanțează doar ceea ce nu s-a consumat, utilizat. Noi vrem să păstrăm cadrele medicale, instituțiile, ca să-și onoreze obligațiile. Ulterior, făcând această analiză, vom vedea cum facem mai departe.

Adică banii care sunt preconizați pentru intervenții planice, acum sunt utilizați pentru Covid19?

Nu, instituțiile care au statut Covid19 sunt finanțate în măsura necesităților depline. În baza facturilor prezentate, cazurilor confirmate și necesarului de medicamente și consumabile necesare. Eu vorbesc despre unele instituții care nu au profil Covid19, însă din cauza lui nu și-au onorat toate obligațiile de prestare a serviciilor medicale față de pacienți. Nu au realizat operații planice, spre exemplu.

Noi însă vom acoperi necesitățile pe care le au pentru întreținerea personalului medical, pentru întreținerea instituției, cheltuielile, cu excepția celor care nu au fost consumate, dacă instituția nu a făcut operații, nu a consumat medicamente necesare pentru aceste intervenții. Este un mecanism pentru a susține instituțiile, pentru a nu pierde personalul medical, care și așa este puțin.

Va fi însă o lecție pentru noi, ca să vedem cum putem modifica mecanismul de finanțare ca să nu avem instituții care nu au fost finanțate, să nu avem medici care au muncit și nu au primit salariile în conformitate cu cadrul legal. De aceea aceasta este o soluție în acest moment.

Până acum nu aveți o analiză a situației? Câte intervenții planice nu s-au făcut din cauza Covid-19?

Pentru primele cinci luni ale anului 2020, conform contractelor încheiate cu instituțiile medico-sanitare, au fost planificate 7.287 de operații în cadrul programelor speciale. Dintre acestea, în perioada ianuarie-mai au fost realizate 4.570 de intervenții.

Doamna Buliga, iarăși, este important să știm dacă CNAM s-a sesizat și verifică informațiile apărute pe rețelele de socializare, precum că în unele instituții medicale sau unii medici le-ar propune bani rudelor pacienților decedați ca în certificatul de deces să fie scris că a murit din cauza COVID19?

Desigur, de asta se ocupă Direcția de monitorizare din cadrul CNAM. Ea este responsabilă de controlul și monitorizarea tuturor cazurilor tratate. Avem suficiente instrumente ca să vedem trasabilitatea pacientului, de la internarea lui până la tratament sau plecarea din instituție. Sunt toate protocoalele, procesele noastre, date confirmate, vom vedea. Nu cred că există așa ceva. Nu aș vrea să cred că în instituțiile noastre medicale sunt astfel de încălcări sau abateri sau intenționat să se facă anumite lucruri.

Noi avem standarde de tratament. Instrumentele de control ale companiei, exclud astfel de abordări. Nu știu cât de ingenios trebuie să fii... Nu știu, eu nici nu-mi imaginez că se poate face așa ceva. Din câte cunosc, toți indicatorii, toate instrumentele de monitorizare și de control ale Companiei permit să fie depistate astfel de cazuri, dacă ele sunt. În astfel de situații, cazurile nu sunt, pur și simplu, validate și din istorie cunosc că au mai fost cazuri nevalidate de către companie. Dar vom vedea.

Dacă veți constata că, totuși, există astfel de cazuri, ce veți întreprinde?

Sunt instrumente legale de sancțiune. Instituțiile o să se descurce din propriile lor resurse. Dacă un caz nu va fi validat și confirmat, el nu va fi finanțat de către CNAM. În această perioadă majoritatea cadrelor medicale au dat dovadă de maximă responsabilitate.

Da, sistemul în întregime nu a fost pregătit de o astfel de pandemie, de o astfel de criză. În mare parte au făcut față situației, au aplicat acele protocoale și instrumente de tratament a COVID19. În comparație cu alte țări, numărul de cazuri tratate în Moldova vorbește despre capacitatea sistemului nostru de sănătate.

Câți bani au fost cheltuiți până acum pentru prevenirea și tratamentul Covid19, de la începutul pandemiei. Ați făcut o evaluare? Câți bani s-au oferit suplimentar, anume pentru pandemie?

Practic, lunar oferim instituțiilor medicale plata în avans. 100% din plată primește deja de două luni Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească. Serviciile acestei instituții sunt cele mai solicitate.

Aproximativ 500-600 de milioane de lei pe lună se cheltuie pentru finanțarea celor aproximativ 50 de instituții care au profil COVID19.

S-au cheltuit bani suplimentari din FAOAM decât s-a planificat până în luna iunie? Ați făcut un calcul?

Toate instituțiile, inclusiv Centrul Covid19 de la Moldexpo, primesc bani suplimentar de la CNAM, decât cei programați. Pot să vă spun că suma totală transferată de CNAM în perioada martie-aprilie instituţiilor medico-sanitare spitaliceşti desemnate pentru tratarea pacienţilor cu noul coronavirus este de peste 510 milioane de lei. Acești bani au fost alocaţi pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin atât de tratamentul pacienților cu COVID-19, cât și de cheltuielile de personal, alimentație, întreţinerea instituţiilor medicale, etc. Această sumă include și cele aproape 21 de milioane de lei destinați acoperirii suplimentului de 100% la salariul de funcţie al personalului medical antrenat în lupta contra COVID-19.

De asemenea, noi am oferit 36 de milioane de lei din fondurile noastre de profilaxie, de dezvoltare și cel de rezervă, pentru a procura teste la începutul acestei pandemii, măști, mănuși, viziere.

Există riscul să înregistrăm un deficit de resurse financiare din Fondul Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală până la sfârșitul anului din cauza COVID19?

La această etapă noi ne descurcăm cu veniturile noastre proprii. În cele 5 luni ale anului 2020, avem acumulate aproape 3 miliarde de lei. Nu avem probleme, am modificat legea și știți că deficitul prognozat va fi de 232 de milioane, care va fi acoperit din contul soldului de anul trecut, care sperăm să ne ajungă până la sfârșitul anului. Soldul la începutul anului era de peste 500 de milioane de lei. Avem unele rezerve. Totodată, așteptăm ca și bugetul de stat să își onoreze obligațiile față de noi, față de cele 1 milion 600 de mii de asigurați din contul statului. Sperăm să ieșim.

Înțeleg că soldul de 500 de milioane de lei, până în acest moment, nu a fost atins...

Nu. El se află în rezervă. Noi ne isprăvim cu veniturile noastre proprii la această etapă.

V-ați gândit din ce alte fonduri vor fi realocați bani, având în vedere că deja înregistrăm o creștere a numărului cazurilor de Covid19? Epidemiologii spun că suntem într-o situație critică, din păcate. Respectiv, probabil și CNAM ar trebui să se gândească de unde ia bani, dacă înregistrăm mai multe cazuri decât s-a estimat...

Sperăm ca cele 36 de milioane de lei, care au fost cheltuiți pentru teste, să ne fie întorși înapoi, printr-un proiect al Băncii Mondiale, astfel încât să restabilim fondurile din care s-au luat.

Aveți o înțelegere cu Banca Mondială? De ce ar trebui Banca Mondială să îi reîntoarcă?

Pentru că sunt mai multe proiecte de suport pentru Republica Moldova pentru a combate această pandemie. Urmează să avem o discuție cu doamna ministru pe această temă. Nu am văzut încă proiectul. Din câte am înțeles, așa a fost o înțelegere inițială, atunci când Ministerul va avea nevoie de un suport din partea unor parteneri de dezvoltare, banii vor fi reîntorși Companiei. Sper că așa va fi, dar eu nu am văzut încă acest document.

Acești bani pe care îi oferă Banca Mondială sistemului de sănătate vor veni drept ajutor, credit?

Nu, este vorba despre un grant.

Spuneți-ne pentru ce sunt cheltuiți cei mai mulți bani în pandemia Covid19? Pentru ce fel de servicii?

Pot să vă spun că această analiză o vom putea face abia după ce vom avea rapoartele prezentate de instituții. Atunci vom ști mai bine structura cheltuielilor pentru consumabile, echipamente. Le vom face publice. Atunci vom putea ști cu adevărat cât ne-a costat un caz tratat, în diferite instituții. Se vor putea face și comparații, cât de eficient au fost organizate achizițiile de către instituții și atunci vom putea spune cu siguranță pentru ce anume s-au cheltuit cei mai mulți bani în COVID19. Acum este prematur.

Un proiect de hotărâre de Guvern spune că noi vom avea o codificare specială pentru Covid-19, și prețul pe care îl plătim pentru această pandemie, devine mai clar, cel puțin pentru testele real-time. Prețul unui test este 1.862 de lei. Vreți să ne spuneți cum a fost calculată această sumă sau cine a calculat-o.

Ministerul Sănătății calculează tarifele, noi am avizat propunerile de modificare a Programului unic și de introducere a anumitor investigații legate de această maladie. S-a luat prețul diferitor teste din diferite țări, metodologia de calcul a fost efectuată de Ministerul Sănătății, dar din ceea ce cunosc eu, orice investigație costă scump, orice test, chiar și tratamentul este unul costisitor.

Doamna Buliga, probabil, ați văzut că și în Moldova, oamenii, în număr foarte mare nu cred în existența acestui virus. Astfel, nu respectă recomandările specialiștilor. Acum banii care s-au alocat pe teste s-au luat din fondul din care, de fapt, trebuie să se facă această educație sanitară, iar în Moldova asta e o problemă. Nu e cazul să schimbați accentele în distribuirea banilor în fonduri?

Sănătatea omului este direct legată de sistemul de sănătate undeva în jur la 20%. În rest este legată de mediul în care trăim, de comportamentul și responsabilitatea noastră, de viciile pe care le avem. Să spunem astăzi că doar sistemul de sănătate poartă vina pentru povara inculturii sanitare, nu ar fi corect. Eu cred și sper foarte mult că această perioadă pandemică va fi o lecție foarte bună pentru noi. Noi am trăit diferite perioade pandemice, dar, inclusiv eu, nu am învățat că trebuie să fim maxim vigilenți și să avem responsabilitate socială comună.

Dacă eu știu că sunt o sursă de infecție pentru cineva, trebuie să mă gândesc, că poate nu e cazul să ies din casă. Lucrurile acestea nu se rezolvă într-o lună sau două. Asta începe de la grădiniță, școală, instituție, loc de muncă, societate, stradă. Citesc des „Covidul o să ne schimbe”. Dă doamne să ne schimbe ca să învățăm să trăim responsabil, cu grijă de sănătate, fără vicii. Pe de altă parte, noi, banii pe care i-am luat pentru procurarea măștilor, vizierelor, i-am luat, totuși, de la profilaxie...

Pe de altă parte, noi, banii pe care i-am luat pentru procurarea măștilor, vizierelor, i-am luat, totuși, de la profilaxie...

Nu doar, și din fondul de dezvoltare.

Corect, dar o bună parte din profilaxie. Credeți că putem schimba comportamentul oamenilor, când nici ceea ce avem nu investim în promovarea sănătății?

Eu cred că noi acești bani îi vom întoarce înapoi în fondul de profilaxie. Toate acțiunile care trebuie să fie dedicate informării, cunoașterii, măsurilor de profilaxie, trebuie să fie realizate. Eu nu voi permite să economisim nici din fondul de profilaxie, nici din alte fonduri.

Venind în această funcție mi-am propus următoarele - la Institutul Oncologic nu trebuie să fie rânduri, la IMC nu trebuie să fie niciun copil care să-și procure medicamente și la IMU nu trebuie să existe situații că nu-i pot acorda pacientului serviciul necesar. Sunt trei instituții, pe care mi le-am pus ca prioritate că trebuie să fie asigurate, dotate și toate serviciile să fie oferite la timp, pentru că așa putem salva vieți omenești.

În general, sănătatea nu trebuie să fie declarativă. Trebuie să folosim eficient banii, să fie organizeze în așa fel procesul de achiziții în sănătate, încât să fie excluse monopolurile, concurența neloială, interesele. Să fim maxim transparenți, corect organizați, ca pacientul să primească medicamente de calitate și sigure și servicii la timp. Vă asigur că atât timp cât voi avea posibilitate să fiu în fruntea acestei instituții, așa ne vom organiza activitatea.

Pentru cât timp credeți că ați venit în această funcție, având în vedere situația politică instabilă din țară?

Sunt pregătită să muncesc atâta timp cât mi se va oferi această șansă. Am spus-o și o voi repeta, miniștrii și deputații sunt persoane politice, dar majoritatea instituțiilor trebuie să fie depolitizate, să fie organizate concursuri și atunci când cineva nu își onorează atribuțiile, încalcă legea, să fie eliberat din funcție și să fie sancționat pentru încălcările făcute. Atâta timp cât mi se va permite, voi munci.

Ce v-ar determina să plecați, dacă situația din politică va fi incertă în continuare?

Atunci când voi vedea că în ceea ce cred - transparență, corectitudine, onestitate, eficiență - nu le pot realiza, atunci voi pleca.

Ce v-ați propus în planul Dvs de activități să schimbați de urgență în activitatea CNAM?

În primul rând, vreau să vă spun că noi avem o strategie de dezvoltare a companiei care expiră. Îmi doresc ca CNAM să devină cu adevărat cea care își onorează misiunile și obiectivele, ca instituție care are misiunea să protejeze financiar persoanele asigurate în cazul unei boli.

Îmi doresc ca sistemul informațional să fie bun, să interacționeze sistemele între ele, să văd fluxul de persoane asigurate, de prestatori de servicii, de indicatori de performanță, de medicamente compensate, de persoane asigurate, de trasabilitate a lor în instituțiile medicale.

Toate aceste microsisteme pe care le avem, vreau să le văd funcționale, să comunice între ele. Este un flux enorm de informații pe care trebuie să-l putem gestiona și controla.

Al treilea lucru, care mi-l doresc este ca instituția să devină deschisă, prietenoasă, transparentă, corectă și încrederea în ea să crească. Sper să reușesc să fac aceste lucruri împreună cu echipa pe care o am.

Doamna Buliga, vă mulțumesc pentru interviu.

Acest material apare cu sprijinul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova. Informațiile prezentate în această publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Fundației.

Ion Dodon, director CNAM: „Cel mai mult vreau ca pacientul să fie consultat mai bine de către medic, să aibă un acces mai bun la medicamente și să nu stea pe sub ușile instituțiilor medicale”

Ion Dodon, director al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină: „Contractarea instituțiilor medicale e un punct vulnerabil. E ușor să comiți acte de corupție, dar nu le voi tolera”

Viorel Furdui: „Primarii nu sunt direct responsabili de domeniul sănătății. Nu e competența lor. Așa e legea. Ei vor să se implice, dar sistemul e creat așa, încât îi pedepsește pe cei cu inițiativă”

Tag: transprență, bani, COVID19, CNAM

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.