Lupta cu corupția din Sănătate: cum autoritățile au mimat timp de 2 ani o luptă inexistentă cu corupția din sistem

Sursa Foto: Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

Irina Papuc

27 iulie, 2020, 20:43

Vizualizări: 4333

Din 2018, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, alături de alte numeroase instituții din domeniu, și-au asumat obligația de a întreprinde numeroase acțiuni care să ducă la transparența sistemului de sănătate și eliminarea corupției. Setul de acțiuni a fost definit clar printr-un plan, aprobat prin Hotărâre de Guvern, ce se va încheia la sfârșitul acestui an.

Majoritatea instituțiilor încă mimează transparența și raportează informații vagi, incomplete și chiar irelevante în raport cu ceea ce li se cere. Din ultimul raport publicat, care vizează primul trimestru din 2020, deducem că nu există corupție în sistemul de sănătate, nu există influențe necorespunzătoare, mită sau favoritism, iar instituțiile nu tăinuiesc informații financiare.

Acesta este al cincilea raport de evaluare a acțiunilor întreprinse pentru implementarea Planului sectorial anticorupție în domeniul sănătății și asigurării obligatorii de asistență medicală. Ministerul Sănătății este obligat să raporteze de patru ori pe an ce acțiuni a îndeplinit. Un an și jumătate s-a scurs pe rapoarte completate din obligație, fără o reală schimbare.

De ce a fost nevoie de un plan de sectorial anticorupție în domeniul sănătății și asigurării obligatorii de asistență medicală

Atunci când a fost aprobat de Guvern, problemele stringente din sistemul Sănătății erau vociferate clar, corupția luând „diferite forme”. Iată câteva dintre acestea:

- Lipsa transparenței sau transparență redusă. Se constantă o transparență redusă a deciziilor și documentelor emise, precum și în gestionarea finanțelor și activității economice a instituțiilor medicale; lipsa transparenței în stabilirea costurilor serviciilor medicale. În cadrul fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, procesul de contractare a prestatorilor de servicii medicale și farmaceutice nu este pe deplin transparent.

- Informațiile publice referitoare la procedura de autorizare a medicamentelor sunt foarte modeste și nestructurate, informațiile publice despre ședințele și deciziile Comisiei Medicamentului (agenda și procesele-verbale) lipsesc, iar declarațiile conflictelor de interese ale membrilor Comisiei Medicamentului nu sunt publicate.

- Procesul de contractare a prestatorilor de servicii medicale de către Compania Națională de Asigurări în Medicină nu este pe deplin transparent. Procedurile și mecanismele de contractare pentru unele tipuri de asistență medicală nu se axează pe rezultatele activității prestatorului de servicii medicale, raportare a serviciilor medicale și protecția drepturilor persoanelor asigurate. Informația plasată pe pagina web oficială a CNAM privind contractarea prestatorilor și a serviciilor medicale este incompletă și nu este ușor de identificat.

- Lipsa unui sistem de monitorizare a integrității instituțiilor și angajaților sistemului sănătății.

- Procesul de evaluare și acreditare a instituțiilor medicale pare a fi de multe ori superficial și cu posibile condiții favorizante pentru realizarea unor plăți informale.

- Nu se respectă principiul angajării în bază de merit și integritate profesională. Angajările în anumite funcții, în special în posturi de conducere, se realizează după criteriu politic (apartenență de partid). În același timp, apartenența de partid înseamnă plată de cotizații și contribuții, ceea ce condiționează direct ocuparea unui post managerial. Este prezent nepotismul la angajare și promovare.

- În domeniul farmaceutic nu sunt clare normele legale ce reglementează relațiile dintre lucrătorii medicali și reprezentanți companiilor farmaceutice.

- Nu este reglementată noțiunea de cadouri și mulțumiri în contextul actului medical. Salariile modeste din sistemul de sănătate condiționează obișnuința lucrătorilor medicali de a primi „mulțumiri” pentru serviciile oferite în mod particular.

- Gradul scăzut de echitate și transparență în procedura de selecție a persoanelor pentru tratamente costisitoare. Includerea în liste de așteptare a pacienților pentru intervenții costisitoare.

- Managerii limitează accesul medicilor la medicamente și consumabile, motivând lipsa sau cantitatea insuficientă a acestora. Respectiv, se manifestă riscuri pentru achiziționarea bunurilor din contul pacienților.

Unde au dispărut toate aceste probleme?

Începând cu primul raport și până la cel de-al cincilea aceste probleme nu mai sunt recunoscute ca atare sau sunt tratate superficial.

Asigurarea accesului la informație

Acest indicator a fost necesar, pentru că numeroase instituții din domeniul sănătății pur și simplu nu publicau rapoarte și informații financiare. Lucrurile nu s-au schimbat decât foarte puțin. Astăzi, Ministerul Sănătății raportează că doar patru instituții îndeplinesc în totalitate indicatorii prevăzuți în planul de acțiuni. Multe instituții medicale, în mare parte raionale, nici nu dispun de pagini web. Respectiv, autoritățile sugerează că o soluție ar fi solicitarea informațiilor prin „cutia de scrisori și reclamații”. De asemenea, se consideră acceptabilă soluția de a cere informații financiare fizic de la administrația spitalului, or indicatorii din planul de acțiuni prevăd clar instituirea paginilor web, unde să se regăsească informații de interes public, accesibile publicului.

În plus, transparența este percepută diferit. De exemplu, CNAM nu publică nici astăzi deciziile Consiliului de Administrație, iar numeroase spitale nu publică rapoartele încheiate cu CNAM pentru prestarea serviciilor medicale. Aceeași problemă se atestă în foarte multe instituții medicale private. Sănătate INFO a scris de mai multe ori despre acest subiect. (link AICI și AICI) Procesul de contractare a rămas la fel de netransparent și rigid, ceea ce, au recunoscut chiar și autoritățile, împinge instituțiile medicale către ilegalități, numai pentru a-și acoperi găurile financiare.

Transparență în alocarea resurselor pentru tratamente costisitoare

În acest aspect, există o lipsă totală de transparență. Ceea ce au reușit unele instituții să facă este să publice pe paginile lor web doar numărul pacienților care ar fi beneficiat de tratamente costisitoare. Doar atât. Planul de acțiuni însă prevede expres patru indicatori de progres:

1. Criteriile și grila de punctaj aplicate în procesul de selecție a persoanelor pentru tratamente costisitoare, aprobate de o comisie/comitet de etică;

2. Procedura cu privire la înscrierea în listele de așteptare pentru intervenții costisitoare, inclusiv modalitatea de gestionare a acestora și criteriile de selecție a pacienților publicate pe paginile web oficiale a instituțiilor publice;

3. Listele pacienților din listele de așteptare distribuiți după instituțiile medicale prestatoare de servicii

costisitoare contractate de către Compania Națională de Asigurări în Medicină;

4. Raport anual cu privire la selectarea persoanelor pentru servicii costisitoare, criteriile și

grila de punctaj aplicate în procesul de selecție elaborat și publicat pe pagina web oficială a instituției publice.

MSMPS raportează că procedura de înscriere în listele de așteptare se face în baza Regulamentului cu privire la modul de organizare a tratamentului în cadrul Programelor speciale aprobat prin Ordinul MSMPS nr.710 din 07.06.19, document care nu se regăsește pe site-ul instituției, la categoria „Legislație”. Instituțiile argumentează că listele cu pacienții aflați în așteptare pentru o intervenție scumpă nu pot fi făcute publice, din motiv că sunt date cu caracter personal, încălcând astfel prevederile planului de acțiuni. De altfel, problema listelor de așteptare pentru intervenții costisitoare a fost abordată și de Curtea de Conturi în rapoartele sale de audit de mai multe ori, dar situația nu s-a schimbat. Mai mult, s-a înrăutățit. Potrivit raportului Curții pentru anul 2019, publicat recent, în listele de așteptare erau 32.000 de persoane. De exemplu, pentru o intervenție de protezare a genunchiului oamenii trebuie să aștepte 9 ani. Chiar și așa, din cauza unor interminabile contestanții depuse la CAPCS pentru organizarea licitațiilor de procurare a consumabilelor, anul trecut nu au fost realizate peste 1.400 de intervenții chirurgicale costisitoare, deși erau prevăzute și bani existau pentru realizarea lor. Auditorii au mai constatat că lista nu este actualizată, acest lucru fiind pus în seama ANSP, deși îi este o atribuție absolut improprie. Din cauza acestor neclarități, zeci de persoane identificate în timpul auditului au spus că și-au făcut operațiile în instituții private, pe cont propriu, iar unele au decedat deja (detalii AICI).Deși, în fața auditorilor autoritățile au recunoscut că există blocaje serioase și că se lucrează la transferul responsabilității ANSP de a gestiona lista către CNAM, în raportul de îndeplinire a indicatorilor, autoritatea s-a rezumat la faptul că „se întocmesc rapoarte de realizare a serviciilor costisitoare”, pe când acest nu este de departe indicatorul cerut.

Evidența intrărilor financiare în instituțiile în care se realizează studii clinice

Este unul dintre domeniile cu totală lipsă de transparență, care implică atât aspecte etice, cât și de corupție. Conform planului de acțiuni, până acum trebuia să existe o procedură de înregistrare și evidență, la nivel de autoritate centrală, a contractelor dintre agenția de realizare a studiului clinic și instituțiile unde se realizează studii clinice și de monitorizare a plăților în contul spitalului. În final, ar fi trebuit să avem acces la rapoarte anuale de evaluare a intrărilor financiare în instituțiile medicale.

Acum, studiile clinice sunt autorizate de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, iar cele mai multe studii se realizează, evident, în instituțiile terțiare unde se face știință și unde există posibilități mai performante de tratare a pacienților, cu excepția celor de bioechivalență. Nicio instituție nu a îndeplinit indicatorii ceruți. Doar Institutul de Neurologie și Neurochirurgie a anunțat că ar ține o evidență a acestor studii, dar ea este raportată direct MSMPS. În aceste condiții, studiile clinice se realizează în lipsă de transparență care ne-ar ajuta să înțelegem ce fel de sume sunt la mijloc, cum sunt plătite și pentru ce anume. Amintim că în 2014, CNA anunța o urmărire penală pe numele ex-directorului SCR Sergiu Popa, pentru că ar fi primit sume nejustificate pentru studii clinice. În cele din urmă, vinovăția lui Popa nu a fost demonstrată, iar compania implicată continuă să realizeze studii clinice în Republica Moldova.

Asigurarea respectării regimului cadourilor

Deși, autoritățile erau obligate să facă publice pe site-urile lor Registre de evidență a cadourilor, acest indicator este îndeplinit parțial. De exemplu, Ministerul Sănătății ne asigură că există un astfel de raport. Angajații ar fi primit pe parcursul anului trecut 3 cadouri. După o scurtă cercetare, constatăm că un astfel de raport într-adevăr există, dar cadourile indicate sunt din anul 2017. (AICI) Toate cadourile ar reprezenta niște calendare anticorupție, făcute de agenți ai CNA. Mai mult, toate calendarele ar fi fost restituite. Mai multe instituții medicale au raportat că dețin un registru al cadourilor, dar nu indică unde sunt. Unele instituții le-au și publicat pe site-urile lor și deducem că medici simpli au primit, în mare parte, flori, ciocolate și pixuri. (detalii AICI) Toate cadourile ar fi fost restituite. CNAM susține că niciun angajat nu a primit anul trecut niciun cadou.

Diminuarea riscului de corupere a persoanelor implicate în procesul de autorizare a medicamentelor

Domeniul medicamentelor în Republica Moldova rămâne netransparent în esență, deși mici îmbunătățiri au fost realizate. Potrivit Planului anticorupție aprobat, autoritățile erau obligate să facă publice rapoartele de evaluare a dosarelor pentru autorizarea medicamentelor, precum și declarațiile conflictelor de interese și CV-urile membrilor Comisiei Medicamentului și a experților externi implicați în evaluarea dosarelor pentru medicamentele solicitate spre autorizare. Până în acest moment AMDM a făcut publică lista membrilor Comisiei Medicamentului și regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei, ceea ce până acum lipsea. (detalii AICI) Mai mult, fostele guvernări susțineau că dacă s-ar cunoaște numele membrilor Comisiei, atunci ar fi supuși riscului de a fi coruptibili. CV-urile și declarațiile de interese ale acestora nu sunt publicate, deși Agenția Medicamentului susținea încă acum 8 luni că lucrează la acest aspect și că acest lucru se va întâmpla curând. Totuși, AMDM spune franc că nu va publica dosarele de evaluare a medicamentelor pe motiv că „legea cu permite”, încălcând astfel prevederile planului sectorial de acțiuni.

Amintim că Planul sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul sănătății și asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anii 2018-2020 a fost aprobat prin hotărâre de Guvern în septembrie 2018 și a intrat în vigoare peste o lună. Documentul este vast și conține o serie de acțiuni pe care Ministerul Sănătății, CNAM, ANSP, Agenția Medicamentului și alte instituții cu roluri-cheie în domeniul sănătății sunt obligate să le îndeplinească pentru a face domeniul mai transparent, cu riscuri zero de corupție și să îmbunătățească accesul oamenilor la informații sensibile, financiare. Autoritățile se justifică cu argumentul că „lupta cu corupția este un proces de lungă durată”, precum și că nu există suficient personal. De asemenea, amintim că Centrul Național Anticorupție a anunțat la începutul acestui an că domeniul Sănătății este cel mai corupt, după MAI. (detalii AICI)

Acest material apare cu sprijinul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova. Informațiile prezentate în această publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Fundației.

Tag: Plan sectorial anticoruptie MSMPS

Categoria: Banii tăi în sănătate

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.