Covid a prins lumea fără apă de băut, WC-uri curate și săpun în școli. În 2019, 462 de milioane de copii din întreaga lume n-au avut unde să-și spele mâinile la școală sau n-au avut apă deloc
Irina Papuc
14 august, 2020, 16:30
Vizualizări: 9477
Până în luna iunie a acestui an 191 de țări din întreaga lume și-au închis instituțiile de invățământ pentru a opri extinderea Covid-19. Astfel, 1,57 miliarde de elevi și studenți au fost afectați, fiindu-le restricționat dreptul la educație, întrucât digitalizarea nu le oferă soluția învățării de la distanță decât pentru foarte puțini copii.
Acum, lumea întreagă este în așteptarea deciziilor autorităților de a redeschide școlile. Pentru multe țări însă va fi o decizie extrem de grea, pentru că până acum numeroase state n-au reușit să dezvolte școli sigure. Din contra, milioane de copii n-au avut până la pandemie acces la apă de băut, la WC-uri separate pentru băieți și fete, neaglomerate și curate. De asemenea, milioane de copii n-au avut elementar apă de băut.
Un raport comun al OMS și UNICEF arată că în 2019, numai 69 la sută din școlile din întreaga lume aveau acces la apă potabilă. În 2019, 15% dintre școlile din întreaga lume mai aveau nici un serviciu de apă potabilă, ceea ce înseamnă că au folosit o sursă nesigură sau n-au avut apă deloc. La nivel global, anul trecut 289 de milioane de copii nu au avut acces la servicii de bază de apă potabilă. Peste jumătate dintre ei (164 milioane) erau din Africa sub-sahariană, iar un sfert sunt din Etiopia (32 de milioane), Nigeria (24 de milioane) și Republica Democrată Congo (18 milioane). Câte 23 de milioane de elevi erau din Pakistan și India.
Salubritate
Tot în 2019, numai 63 la sută din școli aveau servicii de bază de salubritate. În Africa subsahariană și Oceania, mai puțin de jumătate din școli au avut un serviciu de salubritate de bază, comparativ cu două din trei școli din Asia Centrală și de Sud, trei din patru școli din America Latină și Caraibe și patru din cinci școli din Africa de Nord și Asia de Vest. Europa și Nordul Americii, precum și Australia și Noua Zeelandă au obținut deja acces universal (> 99%).
De asemenea, în 2019, 18% din școlile din întreaga lume au avut servicii limitate de salubrizare, care au afectat 331 de milioane de elevi. Mai mult de un sfert din școlile din Africa sub-Sahariană, una din cinci școli din Asia Centrală și de Sud și aproape o treime din școlile din țările cele mai slab dezvoltate au avut un serviciu de salubrizare limitat.
În 2019, aproape una din cinci școli din întreaga lume (19%) încă nu aveau niciun serviciu de salubritate, fie aveau instalații de salubrizare indeacvate, fie nu aveau deloc. Aceasta înseamnă că 367 de milioane de copii nu au avut niciun serviciu de salubritate în școala lor în 2019. Din acest total, 145 de milioane se aflau în Asia de Est și de Sud-Est, cea mai mare parte în China (106 milioane). Aproape o treime se aflau în Africa sub-sahariană (107 milioane) și un sfert în Asia Centrală și de Sud (89 milioane). Aceste trei regiuni reprezintă mai mult de 90% din populația școlară globală fără servicii de salubrizare în școlile lor.
În același timp, recomandările pentru prevenirea și controlul COVID-19 în școli evidențiază importanța furnizării de toalete suficiente pentru studenți și personal și asigurarea că acestea sunt ușor accesibile, bine întreținute și păstrate curate.
Îmbunătățirea igienei
Tot anul trecut, aproximativ 462 de milioane de copii din întreaga lume nu au avut posibilitatea să-și spele mâinile la școală sau n-au avut apă deloc. 57% din școlile din întreaga lume au avut un serviciu de igienă de bază, dar acoperirea a variat foarte mult între regiuni. Australia și Noua Zeelandă au obținut deja o acoperire universală (> 99%), în timp ce Europa și America de Nord au reușit până acum o acoperire de 98%.
În 2019, 19% dintre școli ofereau servicii limitate de igienă, ceea ce înseamnă că asigurau acces la instalații de spălare a mâinilor cu apă, dar fără săpun, afectând astfel 355 milioane de elevi la nivel global.
Protocoale pentru funcționarea în siguranță a școlilor în timpul COVID-19 recomandă asigurarea stațiilor de spălare a mâinilor lângă toalete, lângă locurile de joacă și cantină, precum și lângă săli de clasă și la intrările și ieșirile din școală. În multe țări, acest lucru va fi fi o provocare majoră.
Același raport arată că școlile secundare au condiții mai bune și acoperire mai mare decât școlile primare. La nivel global, 74% au avut servicii de apă de bază, 71% aveau salubritate de bază și 58% a avut servicii de igienă de bază, comparativ cu 66%, 60% respectiv 57% din școlile primare. Regional, acoperirea a variat mult, iar disparitățile dintre instituțiile primare și secundare au fost în general mai mari pentru apă și canalizare decât pentru igienă.
În iunie 2020,OMS) și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) au lansat inițiativa „Igiena mâinilor pentru toți”, care își propune să promoveze cultura igienei, ca răspuns la pandemia COVID-19. Guvernele care doresc să controleze răspândirea COVID-19 trebuie să echilibreze riscurile pentru sănătatea publică cu impactul social și economic al măsurilor de izolare. Școlile din întreaga lume au fost închise pentru a reduce transmiterea virusului, dar dacă școlile vor rămâne închise pentru perioade mai îndelungate, atunci ne vom confrunta cu efecte negative asupra siguranței, educației și bunăstării copiilor. Guvernele trebuie să găsească soluții pentru deschiderea școlilor, iar acest lucru să fie făcut în siguranță.
Tag: OMS scoli apa salubritate WASH
Categoria: Știri Externe
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
(P) Cum să creezi o masă elegantă pentru orice ocazie: sfatu ...
20 septembrie, 2024, 16:46
Justiția tocmai a „ucis” un medic. Decriminalizați malpraxis ...
08 noiembrie, 2024, 21:01
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
Cele mai actuale
Rodica Comendant: Există politici, campanii și resurse, dar ...
11 noiembrie, 2024, 12:59
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,29 %