Pacienții cu Covid-19 cu forme ușoare spun că li se prescriu antibiotice, contrar protocolului. Ce spun medicii de familie și specialiștii

Sursa Foto: Poză simbol

Silvia Rotaru

17 noiembrie, 2020, 14:36

Vizualizări: 7160

În Republica Moldova, pacienții cu forme ușoare de COVID19 se tratează acasă, fiind consultați prin telefon de medicul de familie. Este vorba de mai mult de 4 mii de oameni, care urmează medicația la distanță și care spun că destul de des se întâmplă ca medicii să le prescrie și antibiotice, deși protocolul clinic nu le recomandă. Doctorii cu care am reușit să stăm de vorbă afirmă că în niciun caz nu tratează formele ușoare de Covid19 cu antibiotice, decât dacă starea pacientului se agravează.

Pacienții cu care am reușit să discutăm spun că medicul de familie le-a prescris antibiotice din prima zi de tratament „ca starea de sănătate să nu se înrăutățească”.

Elina este din Chișinău și povestește că s-a infectat de Covid19 la muncă. Cel mai probabil, de la o altă colegă, bolnavă și ea. La început a tratat boala ca pe o răceală, iar când a apărut febra s-a gândit că trebuie să anunțe medicul de familie.

„Am luat preparate ca pentru o răceală. Am luat Viusid sirop, spray oral și Viusid praf, Vitamina C+zinc - sirop pentru copii. Sâmbătă m-am simțit rău și am sunat medicul de familie. Ea mi-a prescris antibiotic Azitromicina și Fluconazole pentru 10 zile, vitamina C și Gripovit. Peste 2 zile am dat testul și a fost pozitiv”.

Vom preciza că Azitromicina este un antibiotic folosit în tratamentul infecțiilor cauzate de bacterii și este utilizată în tratamentul infecțiilor cauzate de bacteriile sensibile la azitromicină cum sunt cele ale căilor respiratorii inferioare, ale gâtului infecţii nazale (cum sunt bronşită, pneumonie, amigdalită, dureri în gât (faringită) şi sinuzită).

Fluconazole – este un alt antibiotic folosit în tratamentul infecţiilor produse de fungi şi poate fi folosit şi pentru prevenirea unor infecții provocate de bacteria Candida.

După Elina, în familia ei s-a îmbolnăvit mama, iar apoi și fratele. Medicul de familie le-a prescris și lor antibiotice.

„Mama a luat aceleași antibiotice, pentru că era în grupul de risc, dar și ceaiuri, spray de gât, Viusid, Gripovit, Groprinosin. Ni s-a prescris pentru a nu ni se agrava starea. Al treilea în familie a fost testat fratele și el a luat antibiotice, după ce s-a confirmat că e pozitiv”, ne-a povestit Elina.

O altă pacientă, care a vrut să-i păstrăm anonimatul, spune că dintre cei patru membri ai familiei care s-au infectat și s-au tratat acasă de Covid19, doi au luat antibiotice.

„Mama și fetița au avut simptome peste 4 zile de la debutul bolii. Testul la Covid19 l-a făcut doar un membru al familiei - soțul. În primele trei zile noi avut febră și stare generală foarte proastă. Soțul avea somnolență, iar în weekend a respirat foarte greu. Luni a făcut un Roentgen și arăta pneumonie cu 20 la sută de afectare a plămânilor. Atunci medicul i-a prescris antibiotice 10 zile - Josamicina și Cefimix. După 10 zile de antibiotice a mai făcut un Roentgen și medicul i-a mai prescris încă 10 zile de antibiotice - intravenos Ceftriaxone. Mama a luat și ea antibiotice - Azitromicină, apoi și Amoxicilină, pentru că ne-am gândit că face parte din grupul de risc, iar la ea boala a debutat cu tuse și febră”, ne-a mărturisit aceasta.

Medicii de familie se apără și spun că nu apelează la antibiotico-terapie în formele ușoare și mai ales în situația când pacienții se tratează la domiciliu. Antibioticele, spun aceștia, se prescriu doar dacă starea pacientului se agravează, dar înainte de aceasta, el trebuie să facă investigații ca să se justifice administrarea tratamentului.

„În formele ușoare noi prescriem Vitamina C și D, melatonină, imunomodulatoare, în funcție de cum evoluează starea pacientului. Dacă apar dificultăți de respirație, dacă mai mult de 3 zile febra nu scade, chiar dacă administrează paracetamol, atunci asta ne pune în gardă. Dacă apare dispneea sau înădușeala. Dacă pacientul dispune de pulxosimetru și, măsurând saturația de oxigen aceasta scade sub 93, atunci toate aceste indicii sunt indicații pentru a merge în staționar. În această situație, pacientul solicită 112, la indicația noastră”, a explicat Natalia Vrîncean, medic de familie în satul Cărpineni, raionul Hâncești.

„Pentru cei cu forme ușoare le prescriem Vitamina C, D, preparate de Zinc. Când ne telefonează și spun că au senzația de presiune toracică, tuse persistentă, starea se agravează ușor, noi putem interveni și cu antibiotice”, spune Natalia Dotin, medic de familie, în satul Ghidighici, o suburbie a Chișinăului.

„În forme ușoare, noi prescriem tratament simptomatic. Cred că aceasta este practica întregului raion. Fiecare caz îl discutăm cu medicul pulmonolog. Terapia de anticoagulare se dă imediat. Indiferent de forma de Covid19, antihistaminice și polivitamine prescriem automat. Restul mergem asimptomatic, curge nasul, spălăm nasul doare gâtul, spălăm gâtul. La domiciliu nu prescriem antibiotice. Dacă consultăm pacientul și vedem o agravare de stare, nu cedează temperatura sau când lui brusc i se face rău și noi legăm starea asta de pneumonie, atunci nu îl mai ținem acasă. Terapie cu antibiotice nu facem, pentru că nu este corect să o facem. Nu putem face la fiecare pas o radiografie ca să vedem cu evoluează o pneumonie, nu putem să facem saturația și atunci îl internăm”, a menționat și Elena Cebanu, medic de familie în orașul Cimișlia.

Asistentul universitar și doctorandul Valeria Cotelea spune că prescrierea antibioticelor în tratamentul Covid-19 se poate efectua numai în cazul în care infecția se suprapune cu alte boli.

„Dacă medicii prescriu antibiotice înseamnă că se confruntă cu situații clinice depășite. Dacă Covid-ul se mai suprapune cu o altă boală, de exemplu, bronșită cronică, astm bronșic, atunci e justificat să fie prescrise. Dacă vorbim despre un pacient care e rezistent la boală, are doar infecție respiratorie, în cazul dat Covid, nu cred că cineva recomandă antibiotice. La pacienții care se suprapune cu alte forme clinice, bronșite, atunci medicul poate apela la antibiotico-terapie. Dacă prescriu, înseamnă că au un argument. În general, în formele ușoare nu se prescrie, dar avem pacienți diferiți”, explică aceasta.

Valeria Cotelea a mai precizat că terapia cu antibiotice e necesară atunci când infecția virală s-a transformat în infecție bacteriană.

„Atunci când infecția virală s-a transformat în infecție bacteriană putem trece la tratamentul cu antibiotice. În niciun caz nu se administrează în primele 3 zile de la declanșarea infecției respiratorii virale. Dacă infecția virală se transformă în infecție bacteriană și medicul are argumente pentru infecția bacteriană, analize clinice și paraclinice, atunci are temei să prescrie un antibiotic. Sau dacă pacientul suferă de o boală cronică și s-a suprapus cu o maladie acută, atunci este cazul să se prescrie. Fiecare caz trebuie argumentat”, a explicat asistentul universitar.

Potrivit ultimei ediții a Protocolului Clinic standardizat pentru Covid-19, persoanele cu vârstele cuprinse între 18-65 de ani, dar și copiii mai mari de 7 ani, cu forme ușoare și moderate de COVID-19, fără factori de risc de deteriorare a stării generale (patologii asociate severe: boli cardiovasculare, BPOC, astm bronșic, diabet zaharat, stări de imunocompromisie, maladii oncologice), fără semne clinice de pneumonie sau alte afectări organice, pot fi tratați la domiciliu. În același protocol scrie ce fel de tratament trebuie să li se administreze acestora.

- Igiena cavității nazale cu soluție salină izotonică sau hipertonică

- La necesitate: gargarisme cu soluții dezinfectante - salină sau bicarbonat de sodiu 2%

- În caz de febră (t ≥ 38,50C) – antipiretice

- La necesitate - tratament simptomatic

NU SE RECOMANDĂ: imunomodulatoare, antibiotice, glucocorticosteroizi

Totodată, potrivit Protocolului Clinic Standardizat pentru medicii de familie, criteriile de spitalizare obligatorii sunt:

-Copiii 0-7 ani indiferent de forma clinică;

-Pacienții ≥ 65 de ani, indiferent de forma clinică (cu excepția asimptomaticilor);

-Pacienții adulți, inclusiv gravidele și copii mai mari de 7 ani, cu:

-dificultăți de respirație,

-instalare a pneumoniei,

-agravare progresivă a stării generale,

-febră rezistentă la tratament cu antipiretice,

-forme severe sau critice de COVID-19,

-forme ușoare și moderate de COVID-19 cu risc major de deteriorare a stării generale (patologii asociate severe: boli cardiovasculare, vicii cardiace, BPOC, astm bronșic, diabet zaharat, hepatite cronice, ciroze hepatice, stări de imunocompromisie, maladii oncologice),

- coinfecțiile bacteriene severe (acute sau cronice în acutizare),

-apariție a modificărilor de comportament sau conștiință,

-instalare a semnelor de meningită, meningoencefalită,

-lipsă a condițiilor epidemiologice de izolare la domiciliu.

Mâine este marcată Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice. Potrivit studiului „Practicile de utilizare a antibioticelor în infecțiile respiratorii acute la nivel deasistență medicală primară în Republica Moldova”, realizat anul trecut de Catedra medicină de familie de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, practica prescrierii antibioticelor pentru tratarea bolilor infecțioase, cauzate de microbi, cum ar fi bacteriile, virusurile și paraziții este des întâlnită, mai ales atunci când medicii consideră că aceasta este o metodă sigură de tratament.

În timp însă, utilizarea excesivă a acestora a dus la creșterea rezistenței la antibiotice. La nivel global, se înregistrează o creștere cu 30% a consumului total de antibiotice. Studiile arătă că AB sunt prescrise la peste 50% dintre pacienții cu Infecții Respiratorii Acute, în pofida faptului că ghidurile nu recomandă tratamentul cu antibiotice pentru infecțiile respiratorii acute.

Același studiu arată că la nivel de asistenţă medicală primară, în Republica Moldova majoritatea rețetelor pentru antibiotice în asistența medicală primară (AMP) sunt prescrise pacienților cu afecțiuni respiratorii acute. Astfel, infecțiile respiratorii acute (IRA) au fost tratate cu antibiotice în 50,44% dintre cazuri, dintre care, 32,26% – în primele 3 zile de la debutul manifestărilor clinice.

Povestea unei familii din Nisporeni răvășită de o boală infecțioasă. „Mai grav era dacă găseau cancer”

Gavrilița, despre eșecul reformelor în sănătate: Noi am preluat mandatul când eram în valul al patrulea de Covid. Sunt sigură că vor fi acțiuni

Guvernarea vrea să treacă spitalele raionale în subordinea Ministerului Sănătății, iar bunurile și terenurile acestora – în proprietatea statului

Tag: covid19, tratament, forme usoare, antibiotice

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.