De ce cauzează îngrijorare această mutație?

Trei informații obținute până acum atrag atenția:

    • Noua tulpină înlocuiește rapid alte versiuni ale virusului.

    • Are mutații care afectează o parte a virusului care ar putea fi importantă.

    • Unele dintre aceste mutații au demonstrat deja în laborator că cresc capacitatea virusului de a infecta celulele. 

Toate acestea duc la concluzia că este o mutație care face ca virusul să se răspândească mai ușor. Cu toate acestea, nu avem o certitudine absolută. Probabil că noua tulpină apărută în Londra ține de locație și anume de faptul că nu au fost impuse foarte multe restricții în ultima perioadă.

„Sunt necesare experimente de laborator, dar doriți să așteptați săptămâni sau luni [pentru a vedea rezultatele și să luați măsuri pentru a limita răspândirea]? Probabil că nu în aceste circumstanțe”, a declarat pentru BBC, prof. Nick Loman, de la Covid-19 Genomics UK Consortium.

Cât de repede se răspândește noua mutație?

Noua mutație a fost detectată pentru prima dată în luna septembrie. În noiembrie, aproximativ un sfert din cazurile de infectare din Londra conțineau noua variantă. Aceasta a atins aproape două treimi din cazuri la jumătatea lunii decembrie. Matematicienii încearcă prin diverse calcule să înțeleagă cât de rapid se răspândește, dar acest lucru depinde și de virus, și de oameni. Premierul Boris Johnson a anunțat că noua mutație poate fi cu până la 70% mai transmisibilă. Acest număr de 70% a apărut vineri într-o prezentare a doctorului Erik Volz, de la Imperial College London.

În timpul discuției, el a spus: „Este prea devreme pentru a spune ... dar din ceea ce vedem până acum crește foarte repede, crește mai repede decât a crescut vreodată [o variantă anterioară], dar este important să fim cu ochii pe date”, a spus Volz. Cert este că la această etapă nu se știe cât de infecțioasă poate fi noua mutație, poate fi cu 70%, cu mai mult de această cifră sau chiar mult mai puțin, notează autorul articolului. 

Cât de departe s-a răspândit?

Se crede că mutația a apărut fie la un pacient din Marea Britanie, fie a fost importată dintr-o țară cu o capacitate mai mică de a monitoriza mutațiile coronavirusului. Această mutație este foarte concentrată în Londra, sud-estul și estul Angliei. Datele de la Nextstrain, care au monitorizat codurile genetice ale probelor virale din întreaga lume, sugerează că astfel de cazuri ar fi în Danemarca și Australia. Mai nou, și Olanda a raportat cazuri.O variantă similară care a apărut în Africa de Sud împărtășește unele dintre aceleași mutații, dar pare să nu aibă legătură cu aceasta.

S-a mai întâmplat așa ceva până acum?

Da. Virusul care a fost detectat pentru prima dată în Wuhan, China, nu este același virus pe care îl veți găsi în majoritatea colțurilor lumii.Mutația D614G a apărut în Europa în februarie și a devenit forma dominantă la nivel global. O altă mutație, numită A222V, s-a răspândit în toată Europa și a fost legată de vacanțele de vară ale oamenilor din Spania.

Ce știm despre noua mutație?

O analiză inițială a noii variante a identificat 17 modificări importante. Au existat modificări ale proteinei spike - aceasta este „cheia” pe care virusul o folosește pentru a debloca ușa către celulele corpului nostru. O mutație numită N501Y modifică cea mai importantă parte a proteinei, cunoscută sub numele de „domeniul de legare a receptorilor” și care face primul contact cu suprafața celulelor corpului nostru. Orice schimbări care facilitează pătrunderea virusului în interior este probabil să-i ofere un avantaj.

O altă mutație – H69/V70 - în care o mică parte a proteinei spike este îndepărtată - a apărut de mai multe ori înainte, inclusiv în cazul nurcilor infectate. Testele prof. Ravi Gupta de la Universitatea din Cambridge au sugerat că această mutație crește infecțiozitatea de două ori în experimentele de laborator. Studiile efectuate de același grup sugerează că ștergerea face ca anticorpii din sângele supraviețuitorilor să fie mai puțin eficienți în atacarea virusului.

De unde a apărut noua mutație?

Cea mai probabilă explicație este că varianta a apărut la un pacient cu un sistem imunitar slăbit care nu a reușit să învingă virusul. În schimb, corpul acestuia a devenit un teren propice pentru mutarea virusului.

Această mutație face infecția mai mortală?

Nu există dovezi care să sugereze că este adevărat, deși acest lucru va trebui monitorizat. Cu toate acestea, doar creșterea transmisiei ar fi suficientă pentru a provoca probleme spitalelor. Dacă noua variantă înseamnă că mai mulți oameni sunt infectați mai repede, acest lucru ar duce la rândul său la mai mulți oameni care au nevoie de tratament spitalicesc.

Vaccinurile vor funcționa împotriva noii mutații?

Cel puțin deocamdată da. Toate cele trei vaccinuri de vârf dezvoltă un răspuns imun împotriva proteinei spike. Vaccinurile antrenează sistemul imunitar pentru a ataca mai multe părți diferite ale virusului, astfel încât, chiar dacă o parte a vârfului a mutat, vaccinurile ar trebui să funcționeze în continuare.

„Dacă lăsăm să apară mai multe mutații, atunci ar trebui să începem să ne facem griji”, a spus prof. Gupta. „Acest virus este pe cale de evadare de la vaccin și a făcut primii pași în acest sens”, a mai adăugat specialistul. Se pare că virusul continuă să se adapteze pe măsură ce infectează tot mai mulți oameni. Acest lucru ne-ar pune într-o poziție similară gripei, în care vaccinurile trebuie actualizate periodic.