Spitalele, de rând cu școlile și grădinițele sunt primele instituții publice care sunt, de obicei, conectate la căldură centralizată, când începe sezonul. Acum, toți managerii cu care am vorbit spun, la unison, că nu știu cum se vor descurca în condițiile în care alternative de încălzire a spațiilor practic nu au. Stresul e și mai mare din moment ce fiecare a primit înștiințare să reducă din consum, iar asta înseamnă că pacienții vor fi nevoiți să îndure frigul din încăperi sau să activeze doar unele secții din spitale.

Directorul Spitalului Republican din Bălți, Serghei Rotari a declarat pentru Sănătate INFO că o eventuală sistare a gazelor naturale ar fi „o apocalipsă pentru instituție”.

„Dacă vor închide gazul complet, va fi apocalipsă. Se va termina tot. Noi vom putea lăsa să lucreze urgența, chirurgia, bolnavii gravi și atât. Avem cazangeria spitalului, care primește gaze aparte. Cât de mică ar fi presiunea în sistem, noi putem micșora cantitatea de gaze cât ne vor spune. Va trebui însă să închidem o parte din spital, dacă trebuie, putem și a doua și a treia parte. Dacă trebuie, putem lăsa un corpus (n.r. compartiment) mai mare și bolnavii să îi trecem numai în unul. Altă posibilitate cu păcură și cărbune nu avem. Avem energie electrică din două surse, dar acest lucru ne dă posibilitate doar să avem lumină”, a precizat Serghei Rotari.

Nici Institutul de Medicină Urgentă nu are alternative de încălzire a spitalului. Mihail Ciocanu, directorul instituției, spune că a fost înștiințat să reducă din consum în acest an.

„Alternative nu avem. IMU are încălzire centralizată. Ceea ce ține de electricitate, avem alternative. Avem un generator electric puternic care poate asigura, să zicem, toate secțiile cu energie electrică, iar în ceea ce ține de căldură, ea este centralizată și dacă este la toți, este și la noi. Să trecem acum la lemne sau cărbuni nu putem. Asta se poate face în cazul unei instituții mici. La noi se poate numai prin electricitate, prin sistemul de pompare a aerului cald. Astfel de sisteme avem în blocul operator și în blocul nr.4. Acest lucru poate fi realizat, însă pomparea aerului cald este mai scumpă decât încălzirea centralizată. Ne-au înștiințat să fim precauți cu consumul de căldură în acest an, să nu producem pierderi”, a afirmat Mihail Ciocanu.

Vasile Popa, directorul Spitalului Clinic Municipal de Ftiziopneumologie, unde sunt internați pacienții bolnavi de tuberculoză, care au nevoie de condiții climatice adecvate pentru tratamentul acestei infecții, spune că acum e cam târziu să se gândească la o alternativă de încălzire pentru instituție, dar că situația îi face să se gândească la acest aspect pentru viitor.

„Noi suntem cu încălzire centralizată și altă alternativă nu avem. Să te gândești acum la o alternativă de încălzire nu are rost. Nici nu ne-am gândit ce alternativă ar putea fi, în afară de încălzirea pe care o primim de la Termoelectrica. Pe viitor ne vom gândi, dar sperăm să se rezolve problema la nivel central. Nu am primit deocamdată nicio avertizare. Noi acum folosim sursa de electricitate și sursa termică centralizată”, a precizat Vasile Popa.

Sergiu Vasilița, directorul Spitalului Clinic de Boli infecțioase Toma Ciorbă, spune că alte posibilități de încălzire a instituției decât cea centralizată, nu există, iar pentru a face unele economii, directorul a dispus ca agentul termic să fie conectat doar noaptea.

„Noi nu avem posibilități. Avem încălzirea centralizată. Cazangeria care a funcționat anterior pe sistemul de sobe, nu mai poate lucra. Să ne conectăm la energia electrică tot nu putem, rețeaua noastră este din anii 1970 și ea necesită o renovare completă. Am scris încă anul trecut la Ministerul Sănătății despre revizuirea sistemului de electricitate pentru care ar fi nevoie de peste 7 milioane de lei.

Noi nu putem să reducem consumul de gaze, noi putem să reglăm fluxul de apă caldă care vine în instituție, să fie redusă volumul de căldură. Dăm mai încet căldură ca să nu fie fierbinți caloriferele. Așa am făcut de pe data de 30 septembrie, când ni s-a dat căldură. La noi clădirile sunt mari și vechi, cu poduri înalte. Noi noaptea dăm căldură, ziua o oprim. Să nu dăm deloc nu putem. Noi suntem în Covid cu pacienți care au insuficiență respiratorie, care dacă mai stau în frig și fac o pneumonie banală, este regretabil”, a declarat acesta. 

Spitalul de la Nisporeni are o stație termică, ce poate funcționa pe bază de păcură, doar că nu dispun de materie primă. Lidia Crăciun, managerul instituției speră, totuși, că Guvernul va rezolva problema deficitului de gaze și nimeni nu va avea de suferit.

„Nu avem alternative. Avem cazangeria nouă, care funcționează pe bază de gaze și avem o cazangerie veche - pe păcură. Cred că ar trebui să ne pregătim să fie și aia lucrativă. Ar putea fi oportunitatea aceasta. Dacă se întâmplă ceva cu gazul, să o pornim pe cea cu păcură. Ea câțiva ani nu a funcționat și trebuie să îi facem o revizie. Nu ne-am gândit dacă cu păcură am cheltui mai mult sau mai puțin pentru căldură și nici un furnizor de păcură nu avem. Sper că Guvernul va hotărî și vom avea gaze. Deocamdată nu resimțim dacă situația este gravă sau nu, nu avem limitări. Dar noi avem Guvern, autorități, să se gândească”, a declarat Lidia Crăciun.

Gheorghe Brânza, director Spitalul Raional Glodeni

„Nu avem nicio alternativă. Avem trei cazane care sunt conectate la rețeaua de gaze naturale. Trei blocuri ale spitalului se încălzesc cu gaze naturale. Alternativa ar fi curentul electric, dar nu știu dacă va ține atâtea clădiri. În acest moment nu avem alternative. De urgență am putea procura un cazan pentru energie electrică, dar aceasta o să fie mult mai costisitor decât energia de pe gaze. Eu presupun, dar nu am făcut vreun studiu de fezabilitate”.

Spitalul de la Leova deja a deconectat de la energia termică blocul administrativ și bucătăria spitalului. Directorul, Andrei Malașevschi, spune că în total, în jur de 1 mie de metri pătrați au fost deconectați de la căldură, iar soluția e să reducă din numărul de pacienți, să dea apă pe ore și chiar să taie din plata indicatorilor de performanță ale cadrelor medicale, pentru a putea plăti pentru încălzire.

„Avem 2 generatoare pentru blocul de operație și secția de reanimare, în rest suntem la electricitate. Chiar nu știu cum vom supraviețui. Noi facem economie. Am deconectat de la gaze blocul administrativ, bucătăria, în rest nu știu. Am primit o scrisoare de avertizare de la serviciul de gaze și de azi (n.r.19 octombrie) am luat aceste decizii. Avem deconectate 1.000 m2, o să facem economie pentru tot. Combustibil lichid sau solid nu avem așa că ne rugăm să supraviețuim. Vom face economii pe alte surse. De exemplu, nu vom achita indicii de performanță care până acum le-am plătit lucrătorilor medicali. O să oprim apa, din energia electrică și o să încercăm. Apa nu o vom opri de tot. Am putea da apă din 2 în 2 ore. Putem micșora numărul pacienților, mă gândesc eu. Cei care ar putea să se trateze în condiții de ambulatoriu. În spital vor fi doar cei gravi, care trebuie tratați în condiții de staționar. Vom izola 2 etaje din 5, ca să putem face economie. Ne gândim. Dar până acum avem doar preîntâmpinări teoretice. La noi se întâmplă așa. Preîntâmpinare, preîntâmpinare, preîntâmpinare și mâine la ora 8:00 se sistează gazul”.

Astăzi, Secretarul de Stat din cadrul Ministerului Sănătății, Svetlana Nicolaescu, a declarat în cadrul conferinței de presă, organizată tradițional pe subiectul Covid-19, că autoritatea evaluează în acest moment necesitățile de gaze ale instituțiilor medicale din țară.

„Ministerul Sănătății întreprinde toate măsurile în acest sens. Suntem în proces de evaluare a tuturor instituțiilor medicale privind necesarul de gaze. Este important ca în perioada rece a anului să asigurăm cu energie toate instituțiile medicale, ca să nu afectăm procesul de oferire a asistenței medicale”, a oferit un răspuns general secretarul.

Vom preciza că la sfârșitul lunii trecute a expirat contractul de livrare a gazelor dintre Republica Moldova și Federația Rusă. Cea din urmă cere țării noastre, în noul contract, un preț mai mare pentru livrarea de gaze în comparație cu cel plătit până acum. Moldovei i se cer aproximativ 790 de dolari pentru o mie de metri cubi, față de 250 de dolari cât a plătit până la expirarea contractului.

Pe 30 septembrie, Moldovagaz a informat Termoelectrica și CET-Nord despre insuficiența resurselor de gaze pentru luna octombrie și probabilitatea declanșării situației excepționale pe piața gazelor naturale. Tot Moldovagaz a solicitat întreprinderilor Termoelectrica şi CET-Nord ca din 1 octombrie să treacă la producerea energiei electrice și termice din surse alternative de combustibil. Mai mult, Centralei CET-Nord din Bălţi i s-a solicitat să întrerupă consumul de gaze naturale pe o perioadă de 10 zile calendaristice.