Ludmila Sanduța, profesor nursing: Ministerul Sănătății nu are un specialist în instituție, care să reprezinte interesele asistenților medicali. Funcția a fost desființată

Sursa Foto: Sănătate INFO// Arhivă personală

Silvia Rotaru

07 mai, 2021, 08:26

Vizualizări: 7525

Se spune că pedagogia este o profesie foarte grea, care nu se învață. Pedagog te naști și te dezvolți alături de discipolii tăi. Protagonista mea cu care am stat de vorbă se pretează perfect anume acestei idei. Ludmila Sanduța este șef de secție, profesor de nursing, etică și deontologie medicală la Centrul de Educație Medicală Continuă pentru personalul medical și farmaceutic cu studii medii.

Ludmila Sanduța este omul lumină, lumină pe care are menirea să o transmită discipolilor ei, asistenții medicali din Moldova. După 27 de ani în care a muncit în calitate de asistent medical, a trecut de cealaltă parte a baricadei – s-a făcut profesor. A înțeles că asta e ceea ce îi place să facă cel mai mult – să-i învețe pe asistenți meserie.

„Sunt o norocoasă. Anual sărbătoresc trei zile profesionale - Ziua profesorului și a pedagogului, Ziua lucrătorului medical și a farmacistului și Ziua asistenților medicali. Sărbătoresc această zi cu drag, pentru că în prima mea diplomă medicală scrie: „soră medicală de profil general”. Așa și-a început istoria vieții Ludmila Sanduța.

Profesoara miilor de asistenți medicali din Moldova are o poveste de viață impresionantă. La vârsta de doar doi ani și jumătate, împreună cu sora ei geamănă, a rămas orfană de mamă. Au fost duse la o casă de copii, însă destinul le-a surâs și au fost adoptate de o familie tânără din Moldova. Ludmilei nu i-a fost complicat să învețe să spună din nou mama, pentru că iubirea pe care le-au oferit-o părinții adoptivi a fost atât de mare, încât Ludmila crede că a fost un noroc să îi întâlnească anume pe ei. Povestește, iar pe obraji îi curg șiroaie de lacrimi.

„Eu nu știu ce am fi făcut noi, dacă nu ne întâlneau ei pe noi sau noi pe dânșii. Nu știu dacă a fost ceva pe lume ca noi să nu avem, dar, în primul rând, am avut dragoste. Noi eram prietene cu mămica și asta este foarte important pentru noi, fete. Când i-am pierdut, a fost o tragedie mare”.

Spune că a vrut să fie medic de mică, dar viața a adus-o la Colegiul orășenesc de medicină.

„Acesta a fost visul meu și cu el am trăit mult timp. Poate, pentru că ambii părinți au fost bolnăvicioși și tot timpul m-am gândit că trebuie să devin medic pentru ei. Însă, atunci când am depus actele, a intervenit o problemă și am ales această meserie. Eu am intrat fără examene, pentru că am terminat școala cu un singur 4. Acum nu regret că nu m-am făcut medic. Profesia mea e ceea ce sunt acum. Dacă aș lua-o de la capăt, poate aș deveni medic. Însă visul meu l-a continuat fetița mea, care este medic, soțul meu este medic, cumnatul meu este medic. Prin fiica mea m-am realizat eu”, afirmă cu inima împăcată Ludmila Sanduța.

Din biografia Ludmilei Sanduța

Cu 40 de ani în urmă, după terminarea școlii medii din satul Șestaci, Raionul Șoldănești, împreună cu sora sa geamănă au depus actele la școala medicală orășenească. Adică aici, unde astăzi se află Centrul de Educație Medicală Continuă a personalului medical și farmaceutic cu studii medii. După absolvire a fost angajată asistentă medicală la Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi”, în blocul de operații ginecologice. Peste 2 ani a fost numită în funcția de asistentă medicală șefă a acestei secții. După alți 3 ani s-a construit o anexă cu nouă paturi de reanimare și TI (terapie intensivă) și a fost numită asistentă șefă a acestui bloc. În anul 2005 a absolvit Managementul sanitar în sănătate publică la USMF, fiind în prima promoție a asistenților medicali cu studii superioare și după ce a terminat studiile, a fost chemată să fie cadru didactic la Colegiul de medicină, astăzi Centrul de Excelență în medicină și farmacie „Raisa Pacalo”.

„Greu m-am hotărât să las spitalul și colegii. Însă nu regret, pentru că astăzi fac un lucru care îmi place enorm de mult. Am avut posibilitatea să aleg, pentru că era Departamentul de formare continuă în cadrul colegiului de medicină, atunci doamna director mi-a propus, fie să trec în Departamentul formare continuă sau să rămân la Colegiu. Nu știu de ce am făcut această alegere. Acest loc, de unde am început, m-a atras și am fost angajată în calitate de metodistă și profesor de nursing în Departamentul de formare continuă. Din 2012 ne-am despărțit ca instituții, am devenit Centrul de educație continuă, am activat 11 ani în calitate de metodist și profesor nursing, după care am fost numită șef de secție. Și astăzi sunt șef secție, profesor nursing, etică și deontologie medicală”.

Un pedagog trebuie să studieze mereu, să acceadă pe scara profesională. Asta a făcut-o pe Ludmila Sanduța să nu se oprească din învățat, cercetat, explorat. Astfel, a absolvit și Universitatea Pedagogică de stat „Ion Creangă”, Facultatea de psihopedagogie și psihologie specială și și-a luat masteratul în Comunicare și Relații Publice la Institutul Internațional IMI-NOVA, iar în această lună va susține gradul de calificare.

„Astăzi instruiesc asistenții medicali. Obiectivul nostru de bază este să-i formăm, să le dezvoltăm acele abilități practice și de comunicare, de comportament, de care au nevoie în activitatea lor. În fiecare zi sunt în fața studenților. Acum online, dar pe timpuri eram cu prezența fizică. Probabil, această metodă online o vom folosi și pe viitor, mai ales pentru cei care nu sunt din Chișinău. Avem cursuri pur teoretice și le putem face online. Dar avem și practice, pe care trebuie să le facem față în față. Înainte am încercat să facem lecții online, dar nu toate spitalele aveau calculatoare. Acum toți sunt conectați. S-au adaptat și problema s-a rezolvat. Și noi ne-am învățat să lucrăm pe platforme online. Nu toți au telefoane moderne, mai ales cei în vârstă, nu au internet, dar vorbim cu instituțiile medicale și găsim o soluție”.

Ludmila Sanduța spune că studenții ei au vârste cuprinse între 22 și 70 de ani . Mai spune că în ultima perioadă o bună parte dintre cei care-i urmăresc lecțiile sunt de vârstă înaintată și asta o doare cel mai mult.

„Au o vârstă mai înaintată și asta este problema cea mai mare pentru noi și cea mai dureroasă, deoarece cadrele medicale sunt pregătite la noi și pleacă peste hotare. Salariile sunt foarte mici și când în spate sunt familii, copii care au nevoie să își continue studiile, ei nu rezistă. Cel mai dureros este când își lasă părinții acasă, părinți care au nevoie de îngrijiri și ei, dar nu are cine să le-o ofere, deoarece copiii lor au plecat să îngrijească de bătrâni străini”.

De la începutul acestui an Ludmila Sanduța a instruit 53 de grupe de studenți, asistenți medicali care s-au împărțit între studii și munca de la spital.

„Aici ei fac recalificări, specializări, dacă trec dintr-un domeniu în altul. De exemplu, dacă vor să treacă în secția de anestezie, dar până acum au fost asistenți generaliști sau au lucrat în laborator, trebuie să facă recalificare. Sunt specializări care durează 2 luni, perfecționări de o lună, avem cursuri de 3 săptămâni și de scurtă durată de o săptămână. În fiecare zi facem ore. Avem doritori foarte mulți”, povestește Ludmila Sanduța.

Cine le apără asistenților medicali drepturile?

La Ministerul Sănătății, nimeni. Unitatea de funcție, care exista pe vremuri a fost desființată. Asistenții pot fi reprezentați doar din afară, de către asociația de nursing. Funcția nu mai există din 2010, spune Ludmila Sanduța, prin urmare este foarte complicat să promovezi interesele asistenților medicali, fără să ai un reprezentat în instituția, care face politici în domeniul sănătății.

„Vreau ca toți să își amintească de acești specialiști nu doar pe 12 mai. Cei care ne guvernează, probabil, au înțeles acum, în pandemie, că mai scumpă decât sănătatea nu este nimic pe lume. Ei trebuie să se întoarcă cu fața spre acești specialiști și să ia în considerare salariile, dacă vrem să rămână acasă să aibă cine ne îngriji și pe noi. Mi-aș dori foarte mult să văd asistenții medicali să participe în procesul de guvernare a instituțiilor medicale, în luarea deciziilor, să fie consilieri. Mi-aș dori ca funcția de specialist principal în domeniul asistenților medicali la Ministerul Sănătății să existe din nou. Prin 2010 am fost și eu în funcția asta. Când ești acolo, participi la ședințe, vii cu problemele la zi, nu din auzite, ci reieșind din realități. De asemenea, mi-aș dori să contribuie statul și cu spații locative pentru asistenții medicali, pentru că este o problemă enormă”, spune femeia.

Ludmila Sanduța și-ar mai dori să fie revizuit Nomenclatorul de meserii.

„Aș vrea să se revadă acel nomenclator al profesiilor, unde ar putea exista și vice-directori în nursing sau asistenți șefi în nursing, pentru că absolut nimic pentru aceste persoane nu s-a făcut. Noi avem foarte multe asistente medicale cu studii superioare, ele ar trebui încurajate să participe la guvernarea instituțiilor medicale”.

Specialista crede că asistenții medicali sunt înzestrați cu câteva calități extraordinare.

„Dumnezeu a adunat cele mai bune calități cu care a înzestrat un lucrător medical. Un lucrător medical înseamnă responsabilitate, profesionalism, demnitate, onestitate, toleranță, un mod sănătos de viață și o atitudine corectă față de pacient. Din păcate, cei mai nepăsători de sănătatea lor sunt lucrătorii medicali, pentru că ei toată viața investesc în sănătatea cuiva și în ultimul rând în sănătatea proprie și de asta și i-am pierdut prea devreme. Dacă îl doare capul, el nu spune că nu merge astăzi la serviciu. Indiferent de vârstă, de rasă, de gen, el este obligat să fie în fața pacientului și să acorde asistența medicală necesară”.

Am întrebat-o dacă s-ar mai întoarce să lucreze asistent medical în spital?

„Îmi place ceea ce fac, sunt la curent cu tot ce se întâmplă în spital, pentru că am zilnic în față asistenții medicali. Aceleași probleme le trăiesc și eu și îi ajut cu ce pot. Mă bucur de succesele lor. Ne vedem cu toții o dată la 5 ani când vin la perfecționare și mă bucur că acele cunoștințe căpătate aici sunt puse în aplicare în activitatea lor. Cred că sunt de folos și atribuția mea nu este mai mică decât dacă aș lucra la spital”, mărturisește profesoara.

În fiecare an, pe 12 mai este marcată ziua profesională a asistenților medicali, o profesie care înseamnă mult mai mult decât un halat alb, ci multă responsabilitate, sacrificiu și capacitatea de a lucra în echipă.

Accesează spitale.md și alege asistentul medical preferat.

Un alt lucrător medical agresat în timpul serviciului. O felceră a fost lovită cu pumnul în față

Asistentă medicală luată la pumni pentru o simplă observație. Atacatorul riscă închisoare

Trei membri ai Comisiei medicale din Ialoveni ar fi acceptat mită de mai multe ori pentru a elibera certificate medicale șoferilor

Tag: ludmila sanduta, profesor nursing, asistenta medicala

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.