Strategia națională de sănătate, pentru următorii 10 ani, prezentată din nou de Ministerul Sănătății. Ce conține și ce-i lipsește

Sursa Foto: MSMPS

Silvia Rotaru

23 decembrie, 2021, 15:09

Vizualizări: 4656

Ministerul Sănătății a prezentat în această săptămână Strategia Națională de Sănătate pentru anii 2022-2031. Se întâmplă pentru a doua oară, după ce anul trecut, tot în luna decembrie, documentul a fost lansat în cadrul unei ședințe asemănătoare, de către ministra de atunci Viorica Dumbrăveanu. Documentul nu pare să fi suferit modificări pe parcursul acestui an și nici nu a fost supus dezbaterilor publice.

Are șase componente de bază pe care se va axa următorul plan de activitate al Ministerului. Printre acestea se numără guvernarea sistemului de sănătate, resursele umane în sănătate, finanțarea sistemului de sănătate, medicamente și dispozitive medicale, prestarea serviciilor de sănătate, sănătate publică. Cei interesați de detaliile strategiei vor putea vedea documentul de-acum încolo pe pagina de transparență decizională www.particip.gov.md. Documentul se va afla în dezbateri publice timp de o lună, după care va fi prezentat Cabinetului de miniștri.

La ședința organizată pe marginea prezentării strategiei Națională de Sănătate au participat reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Organizației Mondiale a Sănătății, reprezentanți ai Guvernului și comisiei parlamentare sănătate și protecție socială. Simultan, evenimentul a putut fi urmărit online de către reprezentanți ai altor instituții publice din domeniul sănătății, precum și de reprezentanți ai instituțiilor medicale publice, în total, aproximativ 200 de oameni.

Scopul esențial al strategiei este de a dezvolta sistemul național de sănătate în conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 2030 (ODD).

Precum scriam mai sus, Proiectul Strategiei Naționale de Sănătate 2031 reprezintă principalul document de politici publice de planificare strategică pentru sistemul de sănătate, care va cuprinde șase componente de bază în următorii 10 ani.

În linii generale, în următorii 10 ani, Ministerul Sănătății își propune să atingă cinci obiective specifice:

- Dezvoltarea și aplicarea unui proces decizional transparent prin care Ministerul Sănătății și instituțiile sistemului de sănătate comunică eficient și accesibil cetățenilor Republicii Moldova și părților interesate despre deciziile ce urmează să fie luate.

- Creșterea nivelului de responsabilizare a instituțiilor sistemului de sănătate pentru acțiuni și inacțiuni în domeniu și comunicarea acestora cu regularitate către toate părțile interesate și cetățeni.

- Creșterea nivelului de participare a părților interesate și cetățenilor în procesul decizional în sănătate și asigurarea participării active și fără constrângeri în cadrul deliberărilor.

- Fortificarea mecanismelor prin care procesele de reprezentare, luare a deciziilor, angajare în instituțiile sistemului de sănătate, care sunt angajate în executarea și care promovează integritatea la toate nivelurile (individual, instituțional și de sistem).

- Dezvoltarea capacităților sistemului de sănătate și a instituțiilor medicale în oferirea de soluții informate de evidențe și rezultate ale cercetărilor științifice care să asigure cel mai bun rezultat, dintre resursele alocate și obiectivele stabilite susținute de un sistem robust de monitorizare și evaluare a politicilor.

După prezentarea lor, ministra Ala Nemerenco a precizat că cei cinci piloni urmează să fie realizați în următorii 10 ani pentru a îmbunătăți prestarea serviciilor medicale, dar și pentru a combate corupția din sistem.

„Oamenii nu trebuie să fie condiționați să plătească. Noi trebuie odată și odată să combatem fenomenul corupției, să implementăm acel plan de activitate anti-corupție, trebuie să lucrăm și la reformarea modului de angajare și pregătire a conducătorilor instituțiilor medicale. Nu trebuie să trecem cu vederea și acreditarea instituțiilor. Acum Ministerul Sănătății, împreună cu specialiștii ANSP, lucrează la un sistem de acreditare a instituțiilor medicale”, a adăugat Nemrenco.

Ulterior, secretarii de stat și secretarul general al ministerului au prezentat obiectivele pentru domeniile pe domeniile pe care le curează.

Sănătatea, subfinanțată

Secretara generală Lilia Gantea, care s-a referit componenta financiară a proiectului, a ținut să precizeze că în ultimul deceniu acest a fost subfinanțat de către stat.

„Finanțarea domeniului sănătății în anii 2010-2019 a înregistrat un trend negativ. Situația a fost influențată de constrângerile bugetare existente și prioritatea scăzută pentru domeniul sănătății în bugetul de stat. Cheltuielile publice pentru sănătate au constituit doar 4,1% din PIB în anul 2019 față de 5,6% în anul 2010”, a menționat aceasta după prezentarea analizei financiare a sistemului medical.

Potrivit raportului, ponderea plăților de buzunar denotă gradul de dependență a finanțării sistemului de sănătate de cheltuielile gospodăriilor casnice. De exemplu, ponderea cheltuielilor catastrofale pentru sănătate depășește 17% în Republica Moldova.

Plățile de buzunar sunt suportate, în mare parte, pentru procurarea medicamentelor necesare tratamentului în condiții de ambulatoriu. De asemenea, plățile informale, larg răspândite în Republica Moldova, reduc din încrederea persoanelor în sistemul de sănătate și majorează costurile serviciilor medicale pentru beneficiarii acestora.

Ulterior, secretara de stat Svetlana Nicolaescu a prezentat obiectivele pentru domeniul sănătății publice și prevenirea maladiilor non-transmisibile, secretarul de stat Ion Prisăcaru - cele referitoare la prestarea serviciilor medicale, iar Zinaida Bezverhni - cele privind dezvoltarea resurselor umane în sănătate, domeniului medicamentelor și dispozitivelor medicale, dar și de digitalizarea sistemului de sănătate.

Obiective ce se regăsesc în componenta de digitalizare a sistemului de sănătate

După prezentarea documentului, secretara generală a Guvernului Svetlana Țurcanu a ținut să precizeze că după prezentarea strategiei, urmează consultările publice în care fiecare obiectiv trebuie revăzut și analizat.

Totuși, unii dintre participanți au venit cu anumite comentarii pe marginea proiectului. Stela Gheorghiță, coordonatoarea programelor de urgență în sănătatea publică din cadrul Biroului OMS din Republica Moldova a menționat că strategia nu prevede și atragerea de fonduri din proiecte, atât de necesare dezvoltării sistemului de sănătate.

„Nu am văzut specificat în prezentare dacă vom încerca să aducem în mod sistematic bani din proiecte. Acest tip de finanțare este acceptabil și necesar și mă refer aici și la serviciul de laborator, care fără finanțare adițională nu se poate dezvolta”, a precizat Stela Gheorghiță

Ion Șalaru, director adjunct al ANSP a salutat introducerea în viitoarea strategie a unei componente separate privind prevenirea maladiilor non-transmisibile, venind și cu unele recomandări.

„Vreau să utilizăm formularea taxelor pe sănătate publică sau taxe de sănătate publică, să extindem gama de produse pentru care se aplică aceste taxe de sănătate, inclusiv produsele alimentare nesănătoase. Aceste fonduri, ulterior, să vină pentru finanțarea acțiunilor de prevenție, fapt ce acum nu se prea întâmplă. La diversificarea resurselor de finanțare, inclusiv pentru sănătatea publică aș vrea să avem clar formulat ca o direcție de dezvoltare, diversificarea resurselor de finanțare a sănătății publice, inclusiv din Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, ceea ce în acest moment nu se întâmplă”, a precizat Șalaru.

Oleg Lozan, directorul Școlii de Management în Sănătate Publică și-a expus și el punctul de vedere referitor la noua strategie în sănătate.

„Conceptul de sănătate este mult mai larg decât sistemul de sănătate. Aproximativ 70 la sută dintre factorii care influențează sănătatea sunt în afara sistemului, aici vorbim de nivelul de trai, nivelul de cultură, nivelul de educație, etc. În strategia națională a sănătății, de fapt, este descris preponderent sistemul de sănătate, serviciile medicale. Foarte puțin s-au luat în considerare alte domenii. Atunci fie redenumim strategia, fie includem cei mai importanți determinanți ai sănătății ca preocupare strategică.

Dar, chiar dacă rămânem în domeniul serviciilor de sănătate, strategia este calea pe care trebuie sa o parcurgem din ziua de astăzi pana în ziua de mâine. De la modelul de azi la modelul de mâine. Nu am văzut în strategie o descriere a pașilor, o viziune asupra sistemului de sănătate de peste 10 ani. Oricine, cine ar deschide o strategie, trebuie să afle unde mergem și să afle, măcar ipotetic, modelul spre care mergem”.

În replică ministra Ala Nemerenco a menționat că o strategie de sănătate nu poate prevedea cum vă arăta sistemul peste 10 ani.

„Strategia trebuie să asigure viabilitate și flexibilitate ca sistemul să se reformeze. Vom plasa proiectul pentru dezbateri, iar mai apoi vom realiza planul de acțiuni care vine să completeze strategia”, a menționat Ala Nemerenco.

Ultima strategie în sănătate s-a încheiat în anul 2017. De atunci, domeniul s-a ghidat de tot felul de acte normative și au fost realizate reforme, fără să existe o viziune clară ce domenii sunt prioritare și cum anume trebuie să se dezvolte acestea.

Anterior, ministra Ala Nemerenco, care s-a aflat în această funcție și în 2019, în Guvernul condus de Maia Sandu, afirma că Strategia Națională de Sănătate elaborată pentru o perioadă de 10 ani, urma să fie aprobată încă atunci. Nu s-a mai reușit, pentru că Guvernul a fost demis în scurt timp.

Guvernul a aprobat Regulile de Bună Practică de Farmacie. Ce obligații noi au proprietarii de farmacii și farmaciștii angajați din Republica Moldova

OMS declară epidemie de variola maimuței. Câte cazuri au fost înregistrate în R. Moldova

Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Valentinei, tânăra care a decedat în urma unei intervenții bariatrice pentru „lezarea onoarei” și daune financiare aduse clinicii

Tag: strategia nationala de sanatate, ministerul sanatatii, secretar de stat, ala nemerenco

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.