Spitalele, sub stare de urgență în energetică

Sursa Foto: Sănătate INFO

Vitalie Dogaru

13 septembrie, 2022, 15:16

Vizualizări: 2651

Soluțiile de menținere a spitalelor în funcție la iarnă cu mai puțină căldură sunt numărate pe degete și incerte. Acestea sunt fie dependente de sisteme centralizate de încălzire, fie de gaze. În situația când livrările vor avea de suferit, directorii iau în calcul comasarea unor servicii, trimiterea pacienților cronici acasă cu menținerea asistenței doar pentru cazurile urgente și conservarea unor clădiri. Despre un scenariu cu închiderea spitalelor, managerii au refuzat să vorbească.

Ministerul Sănătății are la dispoziție mai puțin de trei săptămâni să facă verificările stocurilor de combustibili și a stării de funcționare a unităților de generare a energiei electrice de rezervă, în caz că acestea există în instituțiile medicale din țară.

Guvernul a prelungit în data de 8 august starea de urgență în sectorul energetic pe întreg teritoriul Republicii Moldova cu 60 de zile și a venit cu mai multe măsuri de prevenire în caz de limitare a furnizării gazelor naturale pentru perioada octombrie 2022 – aprilie 2023. Autoritățile din sănătate publică au fost obligate să prezinte un raport de evaluare despre cât de pregătite sunt spitalele pentru scenarii de limitare sau deconectare a sistemelor de aprovizionare cu gaze până în data de 30 septembrie.

Până atunci Guvernul a venit cu mai multe recomandări pentru reducerea consumului de energie termică și electrică în instituțiile publice. Printre acestea se regăsesc utilizarea cazanelor care funcționează pe biomasă, folosirea la necesitate a instalațiilor de generare a energiei electrice, încălzirea doar a spațiilor utilizate și reducerea pierderilor de energie datorită infiltrărilor de aer prin ferestre. Totodată managerii instituțiilor publice au fost obligați să ajusteze temperatura aerului la condițiile exterioare, pentru zilele nelucrătoare, instaleze termostate pentru calorifere și a senzori la iluminat și să folosească lămpi economice. Un alt sfat oferit de autorități ține de deschiderea draperiilor sau a jaluzelelor în zilele însorite pentru a oferi posibilitatea încălzirii camerei de la soare și închiderea acestora pe timp de noapte.

Republica Moldova este dependentă de importurile de gaze naturale livrate de Gazprom cu care țara are semnat un contract de furnizare, dar autoritățile se tem că Rusia poate stopa în orice moment livrarea de gaze din motive politice sau economice. Țara nu dispune de capacități de stocare a gazelor naturale, fapt care complică și mai mult prognozele în situația când gazele naturale sunt principala resursă utilizată pentru producerea energiei electrice și termice.

Cu toate acestea, statul este obligat să asigure activitatea instituțiilor medicale. Potrivit Regulamentului privind situațiile excepționale pe piața gazelor naturale și a Planului de acțiuni pentru situații excepționale, spitalele fac parte dintr-o listă scurtă a consumatorilor protejați care nu pot fi deconectați de la rețeaua de distribuție a gazelor naturale.

Redacția noastră a trimis o solicitare pe adresa Ministerului Sănătății pentru a afla detalii despre procesul de colectare a datelor din instituțiile publice de sănătate, dar nu am primit deocamdată un răspuns. Între timp mai mulți manageri au oferit informații despre nivelul de pregătire al spitalelor pentru perioada rece a anului în care s-ar putea să ne confruntăm cu o limitare a furnizării de gaze naturale sau chiar stoparea acestora.

Mai multe servicii medicale într-un singur spațiu

Șeful Direcției generale asistență socială și sănătate a Primărie Chișinău, Boris Gâlcă a confirmat că a făcut un raport despre modul de încălzire a instituțiilor medicale din municipiu la solicitarea Ministerului Sănătății. Potrivit lui, sistemul medical din capitală este totalmente dependent de agentul termic livrat centralizat, cu excepția a câtorva instituții medicale care dispun de centrale proprii, dar care rămân la fel de vulnerabile din cauza instabilității livrărilor de gaze.

„Am făcut o simulare a situației când nu vom putea încălzi spațiile din instituțiile medicale și a fost clar că nu vom putea face nimic. Instituțiile medicale nu au posibilitate să se conecteze la sisteme pe un alt tip de combustibil și asta înseamnă că s-ar putea să sistăm anumite activități din cauză că nu vom putea conecta la reșouri sau climatizoare toate spațiile și cu condiția că vom avea suficientă energie electrică. Vor avea de suferit în primul rând spațiile unde nu sunt prestate servicii medicale. Iar acolo unde se vor putea încălzi anumite încăperi, vom comasa și înghesui serviciile medicale de urgență, nașterile și altele care sunt de importanță vitală. Din păcate, în caz de forță majoră vom sista internările planificate pentru tratamentul maladiilor cronice, așa cum am procedat și în perioada pandemiei de COVID 19”, a menționat Gâlcă.

Pe lângă problemele cu care se vor confrunta pacienții, șeful Direcției municipale asistență socială și sănătate a ținut să precizeze că se așteaptă ca un număr mare de angajați să intre în concedii de boală din cauza frigului din instituțiile medicale. „Este important să creăm condiții de muncă și pentru personalul medical. Sperăm să nu fie nevoie ca medicii să-și schimbe halatele pe cojoace”, a precizat Gâlcă.

Tratamentul pacienților cronici, la domiciliu

Spitalul raional Orhei a investit în ultimii ani milioane de lei pentru izolarea termică a clădirilor și gestionarea eficientă a resurselor energetice. Elena Palanciuc, vice directoarea spitalului spune că acum a venit timpul să fie gestionate corect aceste investiții. „Deocamdată suntem asigurați cu tot de ce avem nevoie pentru a lucra în condiții de limitare a consumului de gaze. Spitalul are colectoare solare care produc apă caldă, avem mecanisme de consum eficient de apă, energie electrică și căldură. Există și generatoare de producere a energiei electrice pentru blocurile alimentar, de sterilizare și chirurgical cu terapie intensivă. Avem posibilitatea să trecem și la încălzire pe păcură, dar alternativa este mai mult una teoretică deoarece instituția nu dispune de rezerve de păcură”.

Cu toate acestea, în caz de limitare a consumului de gaze, spitalul raional din Orhei ia în calcul comasarea unor secții ținând cont de normele sanitare care se impun, menționează Elena Palanciuc: „Vom trece îngrijirile cronice la domiciliu sub supravegherea medicilor de familie, iar în spital ne vom concentra pe trei direcții: maladiile acute, chirurgie și maternitate. Putem asigura temperaturi de 22 de grade în saloanele cu noi născuți, iar pe coridoare 19 grade. Asta ne va permite să activăm în două blocuri, iar celelalte clădiri să le conservăm la temperaturi minime pentru a le păstra mai bine”.

Deși are soluții pentru diferite situații critice, unele verificate în condiții reale anterior, administrația spitalului se teme pentru varianta zero. „Riscuri cel mai mare este ca să fie stopată complet aprovizionarea cu gaze și să nu fim pregătiți cu resurse alternative de încălzire sau energie. Asta va duce la stoparea asistenței medicale în volum deplin”, a punctat vice directoarea Spitalului raional din Orhei.

Scenarii cu datorii și restanțe la salarii

Spitalul din Cărpineni a testat încă de anul trecut ce înseamnă să funcționeze în regim de economisire a resurselor energetice. Iurie Frunze, directorul instituției medicale, spune că și-a instruit angajații și pacienții să se simtă la spital ca acasă. „Dacă ai ieșit dintr-o încăpere, ai stins lumina acolo. Ziua stăm fără lumina în cabinete și saloane. Acum e întuneric peste tot. Nu folosim aparate electrice de care nu avem nevoie. Și cu căldura vom proceda la fel. Anul trecut noaptea reduceam la minimum temperatura în încăperi, iar ziua când era mai cald chiar deconectam centrala pentru câteva ore”, povestește Iurie Frunze.

În pofida economiilor făcute, spitalul din Cărpineni a acumulat anul acesta datorii de aproximativ jumătate de milion de lei pentru resurse energetice. O sumă impunătoare pentru o instituție medicală care deservește 16 localități sătești. După achitarea datoriilor, angajații au rămas în luna septembrie fără salarii, dar directorul speră pe generozitatea celor de la Compania Națională de Asigurări în Medicină. „Dacă CNAM ne mai oferă bani pentru încă vreo două sute de cazuri tratate vom depăși aceste probleme financiare. Datoriile care le-am adunat sunt din cauza scumpirilor la gaze și energie electrică care ne-au dat peste cap toate socotelile financiare”, afirmă Iurie Frunze.

Potrivit directorului, spitalul este gata să facă față frigului de-afară (are geamuri termopane, acoperiș nou și centrală termică pe gaze), dar cel mai mult se teme de vântul care poate sufla în bugetul instituției din cauza tarifelor la gaze majorate de câteva ori. Cheltuieli mai mari, ar însemna restanțe la plata salariilor și probleme la asigurarea unui tratament eficient oferit pacienților cronici și celor în vârstă.

Un spital cu mai multe surse de căldură și energie

Și Institutul de Medicină Urgentă a înregistrat în ultima perioadă cheltuieli suplimentare la consum de căldură și energie în comparație cu perioada similară anului trecut. În primul semestru al anului 2022 Institutul a plătit cu aproape 15 la sută mai multe pentru energia electrică, iar pentru căldură cheltuielile s-au dublat. În total pentru aceste resurse s-a achitat mai mult de zece milioane, ceea ce este cu aproximativ trei milioane mai mult decât anul trecut.

Mihai Ciocan, directorul Institutului spune că în urma unei analize a cheltuielilor cu șefii serviciilor inginerești au identificat mai multe soluții pentru economisirea resurselor energetice. „Noi avem un consum mare de energie electrică deoarece activăm mai ales pe timp de noapte ținând cont de specificul instituției noastre. Cât ține de resursele termice putem face o economie de 1-2 grade blocând ușile exterioare de la subsoluri care asigură circulația între blocuri, iar asta ne va permite să menținem temperatura medie pe spital recomandată de autoritățile centrale”, explică directorul IMU.

Institutul de Medicină Urgentă este singura instituție medicală cu mai multe surse de aprovizionare cu căldură și energie electrică. Acesta dispune de trei puncte de conectare la rețelele electrice, plus un generator de mare putere cu un rezervor care asigură cu energie toate activitățile spitalului timp de 36 de ore. „Cât ține de aprovizionarea cu căldură, Institutul are două surse de aprovizionare cu agent termic prin rețelele centralizate de la Buiucani și Centru. Totodată blocurile operator, de terapie intensivă și blocul numărul patru cu 200 de paturi sunt dotate cu un sistem electric de condiționare a aerului care menține o temperatură între 20 și 25 de grade”, a menționat Mihai Ciocan care a lăsat să se înțeleagă că spitalul poate funcționa parțial chiar și cu sistarea totală a căldurii în capitală cu condiția să aibă acces la energie electrică.

Nouă din zece părinți din R. Moldova își vaccinează copiii conform calendarului de imunizare, în timp ce 2,2% dintre copii nu au fost niciodată vaccinați

Guvernul a aprobat Regulile de Bună Practică de Farmacie. Ce obligații noi au proprietarii de farmacii și farmaciștii angajați din Republica Moldova

Risc pentru sănătatea publică. Râul Nistru a fost poluat cu ape uzate neepurate din cauza unei avarii la stația de epurare a orașului Bender

Tag: comasare, bolnavi cronici, restanțe salariale, CNAM, Ministerul Sănătății, agent termic

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.