COVID ne-a luat oxigenul, dar și bucuria de a trăi. Cum ne-a afectat pandemia și cum putem reveni la normalitate

Sursa Foto: Getty Images

Irina Papuc

14 octombrie, 2022, 19:37

Vizualizări: 2911

După 2 ani de conviețuire în condițiile COVID-19, bilanțul fizic al pandemiei este evident, în ceea ce privește cazurile, spitalizările și decesele, dar specialiștii se întreabă cum rămâne cu efectele psihice.

Publicația Medical News Today a analizat modul în care pandemia a afectat sănătatea mintală la nivel mondial și a discutat cu experți despre cum am putea aborda această problemă.

În mai 2020, ONU a raportat că nivelul de stres și anxietate a crescut substanțial în timpul pandemiei de COVID-19. De atunci, mai multe valuri de COVID-19 și-au pus amprenta în toate țările globului. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește sănătatea mintală ca fiind „o stare de bine în care o persoană își realizează propriile abilități, poate face față stresului normal din viață, poate lucra productiv și este capabilă să aducă o contribuție la comunitatea din care face parte”.

Problemele de sănătate mintală apar atunci când oamenii nu pot face față cu bine stresului vieții. O pandemie este un factor de stres căruia puțini s-ar fi gândit să-i facă față, precizează sursa citată.

Frica și izolare

Teama de a contracta SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, împreună cu îngrijorarea cu privire la efectele economice, au provocat anxietate și stres. Lucrătorii din prima linie, în special profesioniștii din domeniul medical, s-au confruntat cu burnout și stres cronic din cauza presiunii crescute. Multiplele decizii de a închide hotarele, distanțarea fizică și teama de infecție au sporit izolarea, singurătatea și anxietatea, toți factori care, potrivit lui Lee Chambers, psiholog și fondator al Essentialise Workplace Wellbeing, sunt „catalizatori masivi” pentru problemele de sănătate mintală.

Dr. Adrian James, președintele Colegiului Regal al Psihiatrilor, îi dă dreptate: „Izolarea socială, singurătatea, stresul și anxietatea, abuzul domestic, doliul, dificultățile financiare, șomajul și infecția severă cu COVID-19 sunt toți factori care ar fi putut determina deteriorarea sănătății mintale a oamenilor”, îl citează Medical News Today.

Creșterea la nivel mondial a problemelor de sănătate mintală

În anul 2019, într-un studiu din The Lancet se menționa că aproximativ 12,5% din populația globală ar avea probleme cu sănătatea mintală la un moment dat în viață. În martie 2022, OMS a raportat că la nivel mondial, anxietatea și depresia au crescut cu 25% în primul an al pandemiei.

Lee Chambers a vorbit despre dovezi în acest sens: „Dacă e să fiu sincer, incidența a tot ceea ce e legat de sănătatea mintală a crescut […] A fost amplificat pentru persoanele care suferă deja de anumite afecțiuni: au avut mai puțin acces la servicii și provocări în gestionarea existenței lor de zi cu zi (...) Oamenii care nu s-au identificat niciodată ca având vreo afecțiune mintală au dezvăluit de fapt […] sau, în sondaje, au spus că luptă cu acestea. Este interesant, deoarece arată că impactul ajunge dincolo de cei care au fost deja afectați înainte de [COVID-19]”.

Impact timpuriu

Un raport al Serviciului de Cercetare al Parlamentului European a evidențiat creșteri ale problemelor de sănătate mintală în multe țări europene în acest moment. Opt din zece persoane din Italia au raportat nevoia de îngrijire psihologică; în Țările de Jos, peste o treime din populație a raportat anxietate, transmite MNT.

Probleme similare au devenit evidente și în Statele Unite. Într-un studiu efectuat pe persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, 80% dintre respondenții la sondaj au raportat simptome depresive semnificative, în timp ce 61% au raportat anxietate moderată sau severă.

În aprilie 2021, Institutul Național de Sănătate Mintală din SUA a raportat că ratele pentru anxietate, depresie, simptome legate de stres și abuz de substanțe au fost aproape duble față de cele de dinainte de pandemie.

În Regatul Unit, referințele la sănătate mintală de către Serviciul Național de Sănătate (NHS) au atins niveluri record, așa cum a spus Dr. James pentru MNT: „Pandemia a avut un impact major asupra serviciilor specializate de sănătate mintală și așa extinse, care au primit un record de 4,3 milioane de trimiteri în 2021. De asemenea, a dus la cea mai mare restanță în domeniul sănătății mintale din istoria NHS, cu cel puțin 1,4 milioane de oameni care așteptau tratament”.

Cine este cel mai afectat?

O analiză în baza a peste 200.000 de persoane din nordul Europei a constatat că respondenții mai tineri și cei cu boli mintale diagnosticate anterior au raportat o sănătate mintală mai precară în primele luni ale pandemiei. Cu toate acestea, problemele de sănătate mintală nu se limitează la aceste grupuri.

Sharon Greene, specialistă în tratarea anxietății și a depresiei la copii și adolescenți, a declarat pentru MNT despre impactul larg răspândit al pandemiei: „De fapt, simt că toată lumea a fost afectată în diferite moduri. Desigur, lucrătorii din prima linie și profesioniștii din domeniul sănătății au fost în prima linie și ar fi putut experimenta mai multe traume. Abia începem să înțelegem impactul pandemiei asupra sănătății mintale”.

Tinerii pot fi mai puțin expuși riscului de a contracta o infecție cu SARS-CoV-2, dar nu au scăpat de efectele pandemiei. Perturbarea educației, a muncii și a interacțiunilor sociale și-au spus cuvântul. În august 2020, Organizația Internațională a Muncii a descris „impactul pandemiei asupra tinerilor ca fiind sistematic, profund și disproporționat”.

„Oamenii mai tineri […] au mai multe șanse să cadă în mecanisme de adaptare negative, deoarece nu au experiență și trăiesc într-o lume foarte digitală – aceasta este o provocare pentru ei. A face față incertitudinii atunci când ești la acea tranziție adolescent-adult este destul de greu când totul este luminos și roz”, a comentat Lee Chambers. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că un raport recent al OCDE (Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare) afirmă că „prevalența simptomelor de anxietate și depresie a crescut dramatic în rândul tinerilor și rămâne mai mare decât nivelurile de dinainte de criza sanitară”.

Grija față de sănătatea mintală

Cu toate acestea, există modalități care să ajute oamenii să-și protejeze sănătatea mintală în aceste vremuri dificile. Potrivit lui Lee Chambers, comunicarea este cheia: „Prin reziliență mai degrabă expresivă decât supresivă, o capacitate de a te exprima mai degrabă decât să încerci să fii robust și să reziști. Rezistența duce, în general, la epuizare […] A fi capabil să vorbești și să articulezi și să găsești pe cineva în care ai încredere să exprimi unde te afli în prezent. Reziliența este ca o baterie. Principalele modalități de reîncărcare sunt elementele fundamentale - somnul, alimentația, mișcarea”.

Oamenii nu ar trebui să se teamă să caute ajutor și să recunoască semnele de avertizare că ar putea avea nevoie de ajutor, mai precizează specialistul citat de Medical News Today.

Într-un briefing de presă din 2 martie 2022, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, a subliniat și mai mult importanța crizei de sănătate mintală legată de pandemie, menționând că aceasta ar trebui să fie „un semnal de alarmă pentru toate țările, ca să acorde mai multă atenție sănătății mintale și să facă se implice mai mult în a sprijini sănătatea mintală a populației lor”.

Au fost lansate primele absorbante pentru bărbați. Care sunt argumentele producătorului

Sute de femei cer despăgubiri din cauza efectelor adverse generate de un dispozitiv contraceptiv

OMS găzduiește primul congres mondial privind reglementarea formulelor de lapte: țările caută soluții pentru a opri marketingul lipsit de etică al producătorilor

Tag: covid, sanatate mintala, efecte pandemia covid, onu, oms

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.