Ce este autonomia corporală. Doar 55% dintre fete și femei sunt capabile să ia propriile decizii în legătură cu corpul lor

Sursa Foto: „Corpul meu este al meu. Revendicarea dreptului la autonomie și autodeterminare”, raport UNFPA

Irina Papuc

13 decembrie, 2022, 19:02

Vizualizări: 1771

Autonomia și integritatea corporală influențează atât aspecte care țin de sănătate, cât și de cele care se referă la viața decentă și demnă. Cel de-al cincilea Obiectiv de dezvoltare durabilă privind egalitatea de gen se referă inclusiv la autonomia corporală, ca parte a proceselor de promovare a sănătății, reducerii inegalităților și eliminării sărăciei.

Dreptul la autonomia corporală înseamnă că orice persoană are puterea de a face alegeri care vor acționa asupra propriului corp. Înseamnă să poți decide dacă, când sau cu cine să faci sex. Înseamnă să iei propriile decizii cu privire la momentul sarcinii sau dacă vrei să rămâi însărcinată. Înseamnă libertatea de a merge la medic ori de câte ori ai nevoie.

A spune nu, a spune da, a spune „aceasta este alegerea mea pentru corpul meu” - aceasta este fundamentul unei vieți demne. Nu trebuie să acceptăm orice pentru a ne potrivi cu alegeri care nu sunt ale noastre. În plus, deoarece revendicarea autonomiei corporale este fundamentală pentru a se bucura de toate celelalte drepturi ale omului, cum ar fi dreptul la sănătate sau dreptul de a trăi fără violență, instituțiile din societățile noastre sunt obligate să extindă tot sprijinul și resursele necesare pentru ca noi să ne facem alegerile noastre.

Interdependent cu autonomia corporala este și dreptul la integritate corporală, unde oamenii pot trăi liberi de acte fizice cu care nu sunt de acord. În timp ce multe femei și fete din lume au astăzi puterea de a lua decizii autonome cu privire la propriul corp, multe altele încă se confruntă cu constrângeri, unele cu consecințe devastatoare asupra sănătății, bunăstării și potențialului lor în viață.

În raportul „Corpul meu este al meu. Revendicarea dreptului la autonomie și autodeterminare”, realizat de UNFPA (Fondul Națiunilor Unite pentru Populație) și publicat în 2021, femeile se bucură de doar 75% din drepturile legale ale bărbaților. Organizația afirmă în raport că normele discriminatorii sunt perpetuate de comunități și pot fi întărite de instituții politice, economice, juridice și sociale, cum ar fi școlile și mass-media, și chiar de serviciile de sănătate, inclusiv cele care oferă îngrijiri de sănătate sexuală și reproductivă.

„Aceste servicii pot, de exemplu, să submineze autonomia corporală, fiind de slabă calitate și limitate în satisfacerea tuturor nevoilor femeilor și ale adolescentelor”, explică autorii. „Marginalizarea economică poate diminua independența financiară a unei femei, ceea ce, la rândul său, îi poate slăbi autoritatea de a lua decizii autonome cu privire la sex, îngrijirea sănătății și contracepție. Greutățile aduse de pandemia de COVID-19 nu au făcut decât să înrăutățească lucrurile”, menționează organizația.

Deși există percepția că doar în statele sărace femeile se confruntă cu astfel de probleme, în raport se menționează că nicio țară din lume nu poate pretinde astăzi că a atins egalitatea de gen în totalitate. „Dacă ar fi așa, nu ar exista violență împotriva femeilor și fetelor, nu ar exista diferențe de remunerare, nicio diferență de conducere, nicio povară injustă de muncă neremunerată, nicio lipsă de servicii de sănătate a reproducerii de calitate și cuprinzătoare și nicio lipsă de autonomie corporală”, subliniază autorii raportului „Corpul meu este al meu”.

Chiar și așa, ONU transmite că în ultimii ani, țările din întreaga lume au început să acorde prioritate accesului la îngrijirea sănătății sexuale și reproductive ca mijloc important de promovare a egalității de gen (UN ECOSOC, 2019). Obiectivele fac parte din Programul de acțiune din 1994 al Conferinței internaționale de referință pentru populație și dezvoltare, care stabilește o serie de măsuri pentru atingerea respectării drepturilor sănătății sexuale și reproductive universale. Documentul a atras atenția asupra puterii limitate a femeilor și fetelor de a lua propriile decizii nu doar cu privire la corpul lor, ci în toate aspectele vieții lor.

Autonomia corporală: trei dimensiuni

Ce înseamnă exact noțiunea de „autonomie corporală”? Noțiunea a apărut în anii 1970 și a fost preluată ulterior de mișcarea pentru sănătatea și drepturile sexuale și reproductive ale femeilor. În 1994, la Conferința Internațională pentru Populație și Dezvoltare sau ICPD, termenul a apărut într-un Program de acțiune, considerat deschizător de drumuri, care recunoștea că „scopul împuternicirii și autonomiei femeilor și îmbunătățirea stării lor politice, sociale, economice și de sănătate este un scop extrem de important în sine și este esențial pentru realizarea dezvoltării durabile”.

De atunci, cuvântul „corp” a fost alăturat termenului „autonomie” pentru a crea un termen cu un sens larg și uneori ambiguu. Este folosit astăzi de susținători, activiști și experți în drepturile omului în jurul problemelor legate de sexualitate, sănătate, drepturi reproductive, orientare sexuală, identitate de gen, sex comercial, maternitate surogat, statutul de dizabilitate, avort și multe altele.

Termenul a câștigat și mai multă importanță în 2019, când guvernele, organizațiile societății civile, cadrele universitare și membrii sectorului privat s-au reunit pentru Summit-ul de la Nairobi privind ICPD25, unde s-au angajat să atingă în sfârșit toate obiectivele stabilite în Programul de acțiune al ICPD. Mulți dintre delegați au adoptat Declarația voluntară de la Nairobi, care a menționat necesitatea „de a proteja și asigura dreptul tuturor persoanelor la integritate corporală, autonomie și drepturi de reproducere și de a oferi acces la servicii esențiale în sprijinul acestor drepturi”.

În timp ce termenul a devenit parte din discursul mișcărilor feministe și pentru sănătatea și drepturile sexuale și reproductive, poate fi greu de înțeles și cu atât mai greu de măsurat reușitele în ce privește acest aspect. Cu toate acestea, atunci când Națiunile Unite și-au adoptat Agenda transformatoare 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă însoțitoare, au stabilit indicatori pentru a ajuta guvernele să urmărească progresul în atingerea obiectivelor și a țintelor aferente acestora. Au fost identificați doi indicatori pentru a măsura progresul în acest domeniu.

Primul indicator urmărește să măsoare proporția femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani care iau propriile decizii în cunoștință de cauză în ceea ce privește relațiile sexuale, utilizarea contraceptivelor și îngrijirea sănătății reproductive. Al doilea indicator urmărește numărul de țări cu legi și reglementări care garantează accesul deplin și egal al femeilor și bărbaților cu vârsta de la 15 ani și peste la îngrijirea, informarea și educația sănătății sexuale și reproductive.

În cazul primului indicator este vorba despre datele obținute în cadrul unui sondaj realizat în 57 de țări, în care s-au folosit următoarele întrebări:

• Cine ia de obicei decizii cu privire la îngrijirea sănătății pentru tine?

• Cine ia de obicei decizia dacă trebuie sau nu să utilizați contraceptive?

• Poți să-i spui „nu” soțului sau partenerului tău dacă nu vrei să ai relații sexuale?

„Doar femeile care spun că iau propriile decizii în toate aceste trei domenii sunt considerate a avea autonomie în luarea deciziilor în domeniul sănătății reproductive și împuternicite să își exercite drepturile reproductive”, precizează ONU.

Țările în care s-a realizat acest sondaj sunt cu precădere din Africa sub-sahariană. Cu toate acestea, viitoarele anchete internaționale, cum ar fi sondajele pe clustere cu indicatori multipli derulate de UNICEF, precum și programele de anchete regionale, cum ar fi Sondajul Generațiilor și Gender, sunt de așteptat să furnizeze date pentru mai multe țări în următorii câțiva ani. „În timp ce datele acoperă în prezent doar aproximativ una din patru dintre țările lumii, ele prezintă o imagine alarmantă a stării autonomiei corporale a milioane de femei și fete: doar 55% dintre fete și femei sunt capabile să ia propriile decizii în toate cele trei dimensiuni ale autonomiei corporale.

Acest lucru înseamnă că puțin mai mult de una din două femei și fete are puterea de a decide dacă și când să solicite asistență medicală, inclusiv servicii de sănătate sexuală și reproductivă, dacă să folosească contracepție și dacă și când să facă sex cu partenerul lor. Procentele variază în funcție de regiune. De exemplu, în timp ce 76% dintre fetele și femeile adolescente din Asia de Est și de Sud-Est și America Latină și Caraibe iau decizii autonome în toate cele trei dimensiuni ale primului indicator, această cifră este mai mică de 50% în Africa subsahariană și Asia Centrală și de Sud”, arată datele din raportul citat.

Autorii raportului UNICEF atrag atenția că datele prezentate ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru guverne, factorii de decizie politică și instituțiile de dezvoltare. „În Mali, Niger și Senegal, peste 90% dintre femei sunt private de autonomia lor corporală. Datele pentru primul indicator oferă perspective asupra provocărilor cu care se confruntă femeile în revendicarea dreptului lor la autonomia corporală. Dar este necesară o analiză mai profundă a datelor pentru a înțelege amploarea și natura obstacolelor cu care se confruntă grupuri precum femeile care nu sunt căsătorite sau care nu sunt într-o relație, persoanele cu dizabilități sau minoritățile etnice și rasiale. Ceea ce este clar din date este că în 57 de țări – și probabil în orice altă țară din lume – femeile nu dețin pe deplin controlul asupra corpului lor”, concluzionează autorii.

Notă: Acest material apare cu susținerea Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) în cadrul campaniei de informare „Dincolo de Aparențe”, realizată de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS), cu suportul financiar al UNFPA și Programului Comun al Națiunilor Unite privind HIV/SIDA (UNAIDS). Conținutul exprimă viziunea autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UNFPA, UNAIDS sau al oricărei alte organizații afiliate.

Autonomia corporală: în ce țări femeile sunt împuternicite să facă alegeri cu privire la propriul corp

Tag: autonomia corporala integritate corporala unfpa

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.