Puși în fața faptului împlinit. Ministerul Sănătății a decis, fără consultări, ca pediatrii din Secțiile consultative să fie detașați și să activeze cu medicii de familie. Ce spun medicii despre asta

Sursa Foto: unicef.org

Irina Papuc

16 februarie, 2023, 13:34

Vizualizări: 1516

Ministra Sănătății Ala Nemerenco a semnat un ordin prin care obligă pediatrii din Centrele consultativ diagnostice și din Asociațiile Medicale Teritoriale să lucreze cu medicii din asistența medicală primară, prin transfer, și să asigure asistența medicală necesară copiilor cu vârstele de la 0 la 5 ani din teritorii, cot la cot cu medicii de familie.

Noul mod de acordare a asistenței medicale ar trebui pus în practică din 1 martie, dar nici pediatrii, nici medicii de familie nu știu cum la modul practic ar trebui să lucreze, cum să se organizeze și spun că și-ar fi fost elementar să fie întrebați înainte ca să fie luate decizii care-i vizează direct. Aplicarea ideii ar putea să se lovească de mai multe aspecte practice în teritoriu, din mai multe motive. Dar principalul e că există un deficit acut de pediatri. În unele raioane aceștia nu există deloc, iar cei care mai activează n-ar putea ajunge la modul practic în numeroasele sate fără acoperire cu servicii medicale.

Ordinul a fost semnat de ministra Sănătății pe data 10 februarie și nu a fost accesibil imediat pe siteul instituției. Despre această modificare, care vizează zeci de specialiști, s-a aflat după ce Ala Nemerenco a scris pe Facebook un „scurt rezumat”. Nemerenco a anunțat că toți pediatrii din secțiile consultative ale spitalelor raionale și AMT vor fi transferați în instituțiile de medicină primară, alături de medicii de familie și că „toți copiii cu vârsta de 0-5 ani se vor afla și în supravegherea permanentă a pediatrului, nu doar a medicului de familie”. Ministra a mai anunțat că medicii pediatri vor beneficia și de un supliment la salariu. Mai mulți medici au reacționat mai degrabă cu nedumerire, decât cu bucurie. Și asta pentru că logistica unei asemenea modificări importante nu a fost comunicată, nici explicată.

O serie de întrebări care vizează detașarea specialiștilor, finanțarea, asigurarea de transport, asigurarea vizitelor la domiciliu etc sunt întrebări la care majoritatea așteaptă răspunsuri. Ministerul Sănătății nu a organizat dezbateri publice sau consultări nici cu medicii pediatri, nici cu cei din asistența medicală primară, spun medicii cu care am discutat.

Am încercat să aflăm cu cine s-a consultat Ministerul Sănătății atunci când a luat decizia de detașare a medicilor pediatri în AMP, dar și ce știu medicii implicați despre modul în care se va schimba munca lor din 1 martie. Primul care a spus că nu știe despre acest ordin a fost Ghenadie Curocichin, șeful Catedrei de Medicină de Familie de la USMF „Nicolae Testemițanu”. Acesta a spus că se află într-o deplasare și că nu poate vorbi. Când l-am rugat să ne direcționeze către o persoană familiară cu subiectul, ne-a răspuns că nu știe despre ce ordin e vorba.

Nici Societății de Pediatrie nu i s-a cerut opinia referitor la oportunitatea acestor modificări, deși este principalul organ colegial al medicilor din specialitate. Președinta Asociației, Neli Revenco, a spus că asociației nu i s-a cerut părerea referitor la subiect, respectiv, nu este clar cum vor activa medicii. Reforma ar fi necesară, mai spune ea, dar modul de aplicare a fost ales greșit.

„Decizia din perspectiva copilului și sănătății familiei este una pozitivă. Noi pledam încă din anul 2011 pentru o reformă similară după ce am solicitat opinia președintelui Societății de Pediatrie din Lituania. Au fost organizate diverse ședințe la minister. Experiența mai multor țări europene a demonstrat că acești copii beneficiază de o asistență medicală mai calitativă, iar numărul deceselor care pot fi prevenite este mai mic. În țara noastră au fost întreprinse măsuri, dar atunci nu s-a acceptat, pentru că la noi este o altă structură a asistenței medicale primare, care este centrată pe medicul de familie, iar pediatrul este ca și specialist consultant. Secțiile specializate se subordonează spitalelor raionale. Acum am înțeles că aceste secții vor fi în subordinea medicilor de familie, dar pașii necesari nu sunt clari. Nu am fost consultați și nu știm care sunt planurile Ministerului Sănătății”, a spus președinta Societății de Pediatrie, Neli Revenco.

Neli Revenco este de părere că problema a fost identificată corect, soluția este însă șubredă. Datele statistice arată că există prea puțini pediatri pentru a acoperi necesitățile din teritorii.

„Eu aș merge pe ideea de a fortifica sectorul de asistență medicală primară prin instruirea aprofundată a unui număr de asistente medicale care să fie specializate în pediatrie, pe segmentul de vârstă de 0-5 ani. Iar pediatrii să rămână în secțiile consultative”. Medici pediatri există și așa prea puțini. De exemplu, în Municipiul Bălți există doar 3 pediatri în sectorul AMP. În raionul Briceni activează doar 2 pediatri, în Edineț - un singur pediatru, în timp ce la Dubăsari nu există nici unul. Și situația este similară pentru aproape toate raioanele țării.

Totodată, pentru a găsi soluția corectă, spune Neli Revenco, trebuie să vedem ce ne spun statisticile. Ce nevoi au copiii din Republica Moldova, din ce cauze se îmbolnăvesc și care sunt cauzele deceselor. Conform datelor oficiale, cauzele perinatale se situează pe primul loc în structura mortalității infantile. Pe locul doi se situează malformațiile congenitale și apoi pe 3 – patologiile respiratorii, traumele, otrăvirile etc. „Și atunci îmi pun întrebarea – malformațiile pot fi depistate precoce? Sigur că da, dacă ar fi fortificat acest segment. Nevoile trebuie abordate în ansamblu, perinatologia trebuie dezvoltată, tot ce ține de sarcina și sănătatea femeii etc”.

Ce spun medicii din raioane

Șefa Centrul Consultativ din cadrul Spitalului Republican Bălți, Aliona Calistru, spune că nu a văzut încă ordinul semnat de ministra Sănătății. Oricum, medicii de aici – 12 specialiști cu profil pediatric – fac față volumului de pacienți. Centrul mai dispune de un pediatru curant, dar numai pe 0,25 salariu. Ar mai fi nevoie de specialiști cu profil pediatric în alergologie, nefrologie și hematologie, dar puțini se avântă să se angajeze. Oricum, situația în Municipiul Bălți este mai bună decât în alte raioane, iar comunicarea cu medicul de familie este bună.

Tamara Ababii este medic pediatru în cadrul CMF Florești. Medicul spune că în instituție a ajuns ordinul de la Ministerul Sănătății, dar că există încă multe neclarități. Toate țin de modul în care va fi asigurată asistența medicală. Medicii spun că le-ar fi fost de ajutor să vadă un plan de acțiuni, să înțeleagă în ce cazuri trebuie să intervină pediatrii, cum pot aceștia să acopere toate teritoriile, cum să se deplaseze în teritorii etc.

„Părerea mea personală, și nu vreau să fie atribuită unei instituții sau comunități, este că trebuia să existe un plan de acțiuni. La noi, în raionul Florești, sunt 72 de sate. Cum o să ne descurcăm? Uneori se merită ca să se vorbească cu oamenii care lucrează nemijlocit în teritorii. Noi primim doar ordine și apoi încercăm să le descoasem post factum”, spune Tamara Ababii.

Nicolae Baranciuc, medic de familie la Centrul de Sănătate Bardar spune că a aflat despre ordinul Ministerului Sănătății de pe Facebook. Spune că orice modificare sau reformă poate fi acceptată de comunitatea medicală, dar aceasta trebuie să fie însoțită de argumente.

„În primul rând ar fi fost necesar un studiu, cu date concrete din care să înțelegem situația la moment și ce impact va avea modificarea propusă de Ministerul Sănătății. Să vedem cifre raportate la o anumită perioadă de timp, câte vieți vor fi salvate și în cât timp. Dar noi am aflat de pe Facebook. Asta e chestie serioasă, contractele cu CNAM pentru contractarea serviciilor au fost deja semnate, cum ne organizăm financiar? Dar cu centrele autonome cum se va proceda? Cum se vor deplasa pediatrii? În raionul Ialoveni există sate foarte mari, în care, apropo, ca să ajungi trebuie să treci prin Chișinău. Cine se gândește la aceste aspecte?”, se întreabă medicul.

Conform datelor Ministerului Sănătății, în Republica Moldova activau în 2021 aproape 350 de pediatri, dintre care cei mai mulți sunt concentrați în instituțiile republicane. În Ștefan-Vodă, Dondușeni, Telenești, Barabeasca, Leova, Taraclia, Vulcănești activa în 2021 câte un singur pediatru.

Conform datelor statistice, la 1 ianuarie 2022, numărul copiilor de 0-17 ani în Republica Moldova a constituit 559,4 mii2, sau 21,5% din numărul total al populației cu reședință obișnuită. Numărul copiilor născuți-vii, în anul 2021, a constituit 29,2 mii, în descreștere cu 5,2%, față de anul precedent. Rata natalității înregistrată în anul 2021 a constituit 11,2 născuți-vii la 1000 locuitori, fiind cea mai joasă din ultimii 5 ani.

Totodată, numărul copiilor decedați cu vârsta sub un an, în 2021, a fost de 247, fiind în scădere cu 21 copii comparativ cu anul 2020. În pofida faptului că mortalitatea infantilă și mortalitatea copiilor sub cinci ani are o dinamică pozitivă în ultimii 3 ani se observă o stagnare a acestor indicatori. Nivelul mortalității infantile în Republica Moldova depășește de 2 ori media europeană.

Guvernul va da banii grămadă pentru a motiva tinerii medici să meargă la sate

Hărțuire și intimidare la Centrul Republican de Reabilitare pentru Copii? Medicii se plâng că sunt hărțuiți, iar administrația spune că aceștia sunt corupți

O mamă din Moldova și-a donat un rinichi fiului ei pentru a-i salva viața

Tag: pediatri, medici de familie

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.