Ce este neurocovidul, cum se manifestă și pe cine afectează

Sursa Foto: imagine simbol

Irina Papuc

04 aprilie, 2023, 07:00

Vizualizări: 2399

Covid-19, boala cauzată de sindromul respirator acut sever SARS-CoV-2 care a generat o pandemie fără precedent în întreaga lume, afectează nu doar plămânii, dar și creierul. Fiind o maladie respiratorie în primul rând, medicii s-au concentrat pe măsurile de tratament care cereau acțiune imediată, dar în lunile care au urmat a devenit tot mai clar că pacienții care au dezvoltat infecția pot rămâne și cu sechele neurologice grave.

O persoană infectată cu Covid-19 poate experimenta dureri de cap, lipsa sau diminuarea simțului mirosului, encefalopatie sau chiar accident vascular cerebral. Toate acestea sunt manifestările neurocovidului. În acest articol explicăm care este legătura dintre creier și virusul SARS-CoV-2, despre persoanele expuse riscului de a dezvolta neurocovid și când este cazul să vă adresați unui specialist.

Termenul de neurocovid este relativ nou în medicina de specialitate. Modul în care COVID-19 afectează creierul încă nu este pe deplin înțeles. Cercetările deja efectuate arată că numeroasele simptome neurologice ale COVID-19 sunt mai degrabă un rezultat al răspunsului imunitar al organismului la infecție, decât o acțiune directă a virusului în sine. La unii oameni, infecția cu SARS-CoV-2 provoacă o reacție exagerată a sistemului imunitar, care poate afecta grav modul în care organismul funcționează. Modificări ale sistemului imunitar au fost observate în studiile asupra lichidului cefalorahidian, care înconjoară creierul, la persoanele care au fost infectate cu SARS-CoV-2. Aceasta include prezența anticorpilor - proteine produse de sistemul imunitar pentru a lupta împotriva virusului - care pot interfera și cu sistemul nervos. Nu există până acum dovezi din studii clinice ale unei infecții virale pe scară largă în creier.

După cum am menționat deja, oamenii de știință încă învață cum virusul afectează creierul și alte organe pe termen lung, în timp ce studiile realizate deja aduc lumină asupra legăturii dintre COVID-19 și manifestările neurologice. Un studiu complex, desfășurat în Marea Britanie, pe 3.743 de pacienți cu COVID-19, a arătat că un total de 3083 de pacienți au prezentat cel puțin o manifestare neurologică. Acestea au fost delimitate între simptome neurologice auto-raportate și simptome sau semne confirmate clinic. Cele mai frecvente simptome auto-raportate au inclus durerea de cap – 37%, anosmia (pierderea sau diminuarea simțului mirosului) sau ageuzia (pierderea simțului gustativ) - 26%. În același timp, cel mai frecvent sindrom confirmat clinic a fost encefalopatia acută, prezentă la 49% dintre participanții la studiu. Coma s-a manifestat la 17% dintre pacienți, iar accidentul vascular cerebral – la 6% dintre participanții la studiu. Meningita și encefalita au fost cele mai rare manifestări neurologice, cu o reprezentare de aproximativ 0,5%. În cadrul acestui studiu, s-a mai descoperit că prezența semnelor și sindroamelor neurologice înregistrate clinic a fost asociată cu un risc crescut de deces în spital.

Ce este encefalopatia

Encefalopatia asociată cu COVID-19, care se manifestă prin tulburări de conștiență și convulsii, poate fi clasificată în trei tipuri de afecțiuni, inclusiv infecția directă cu virusul SARS-CoV-2, encefalopatia cauzată de afectarea sistemului nervos central secundară hipercitokinemiei sistemice (furtună de citokine) și encefalita mediată autoimună care apare după infecție.

Encefalopatia este un diagnostic frecvent în COVID-ul acut. O serie de semne, precum agitația, anomalii de conștiență, delir sau sindrom disexecutiv (dezorientare, neatenție, mișcări lipsite de coordonare) apar la aproape o treime din pacienții spitalizați, cu precădere la cei internați în ATI. Encefalopatia asociată cu COVID-19 este asociată cu rate mai mari de mortalitate. Encefalopatia și delirul sunt frecvente la pacienții în stare critică, iar COVID-19 are multe caracteristici clinice ale altor afecțiuni virale și respiratorii acute, cum ar fi pneumonia H1N1 și sindromul de detresă respiratorie acută. Cu toate acestea, studiile au arătat că encefalopatia asociată cu COVID-19 este nouă, neașteptat de severă și asociată cu anomalii prelungite după sedare, ceea ce a determinat investigații și studii suplimentare pentru a identifica mecanismele care o declanșează.

Neuropatia periferică

Tulburările sistemului nervos periferic (SNP) sunt frecvente la pacienții spitalizați cu COVID-19 acut, deși studierea acestora este limitată de dificultățile în efectuarea studiilor electrodiagnostice și a examenului neurologic, două instrumente fundamentale de diagnostic în timpul stadiul acut al bolii. Mai mult, multe studii care evaluează simptomele neurologice în timpul COVID acut au raportat prevalența unor constatări nespecifice, cum ar fi „slăbiciune motorie” sau „anomalii senzoriale” fără diagnostice nosologice clare. În cadrul studiilor, au fost descrise câteva fenotipuri distincte: sindromul Guillain-Barré (GBS); polineuropatie axonală; și neuropatii focale (mononeuropatii simple sau multiple, plexopatii). Asocierea dintre GBS și COVID-19 a fost dezbătută pe larg. Multe rapoarte de caz de GBS au fost publicate în stadiile incipiente ale pandemiei, sugerând o potențială asociere cauzală între infecția cu SARS-CoV-2 și GBS. Și neuropatiile focale care implică aproape fiecare nerv periferic major de la membrele inferioare și superioare au fost descrise drept complicații COVID-19.

Accidentul vascular cerebral

Bolile cerebrovasculare acute nu sunt neobișnuite la pacienții cu COVID-19, cu o incidență de 1,4%. Accidentul vascular cerebral ischemic depășește numărul hemoragiei cerebrale într-un raport de 4:1. Boala este puternic asociată cu severitatea COVID, deși incidența reală a bolii cerebrovasculare ar putea fi mult mai mare, deoarece mai mulți factori pot contribui la subestimarea acesteia, inclusiv accesul limitat la neuroimagistică impus de protocoalele de siguranță. Pacienții cu AVC asociat cu COVID-19 erau mai în vârstă și aveau mai multe riscuri de a avea hipertensiune arterială, diabet zaharat și infecții severe. Totuși, în comparație cu pacienții cu AVC fără COVID-19, aceștia erau mai tineri, au fost mai probabil afectați de ocluzia vaselor mari și au avut accidente vasculare cerebrale mai severe, cu rate de mortalitate mult mai mari.

Encefalomielita mialgică/sindromul de oboseală cronică (ME/CFS)

Persoanele care suferă încă multe luni după infectarea cu COVID-19 au descris simptome care se suprapun cu cele de encefalomielită mialgică/sindrom de oboseală cronică. Persoanele cu un diagnostic de ME/CFS raportează simptome precum oboseală, stare de rău după efort, somn agitat, dificultăți cognitive, tahicardie ortostatică și dureri articulare și musculare. Din păcate, multe persoane cu ME/SFC nu revin la nivelurile de activitate premergătoare bolii. Cauza ME/SFC este necunoscută, dar mulți oameni raportează debutul după o boală infecțioasă. Deși simptomele pe termen lung ale COVID-19 sunt asemănătoare, ME/SFC este definită de criterii bazate pe simptome și nu există teste care să confirme un diagnostic de ME/SFC. ME/SFC nu este diagnosticat până când caracteristicile cheie, în special oboseala severă, starea de rău post-efort și somnul agitat, sunt prezente mai mult de șase luni, astfel că pacienții care prezintă simptome de ME/SFC se pot califica pentru un diagnostic abia peste 6 luni.

Poate COVID-19 să provoace alte tulburări neurologice?

Studiile au demonstrat deja că la unii oameni răspunsul la coronavirus determină un risc crescut de accident vascular cerebral, demență, leziuni musculare și nervoase, encefalită și tulburări vasculare. Unii cercetători cred că sistemul imunitar dezechilibrat cauzat de reacția la coronavirus poate duce la boli autoimune, dar este prea devreme pentru a spune cu certitudine acest lucru. De asemenea, au existat studii care au concluzionat că infecția cu COVID-19 ar putea provoca o listă lungă de maladii, dar nu există date suficiente care să confirme aceste suspiciuni.

Sunt la un risc mai mare dacă am o tulburare neurologică?

Încă nu există suficiente date, dar persoanele care au afecțiuni medicale subiacente pot avea un risc crescut de îmbolnăvire. Cu toate acestea, nu toți cei cu o afecțiune de bază vor fi expuși riscului de a dezvolta o boală severă.

Deoarece COVID-19 este un virus nou, există puține informații despre riscul de infectare la persoanele care au o tulburare neurologică. Persoanele cu oricare dintre aceste afecțiuni ar putea prezenta un risc crescut de a se îmbolnăvi grav de COVID-19:

- Boală cerebrovasculară

- Accident vascular cerebral

- Obezitatea

- Demenţă

- Diabet

- Tensiune arterială crescută

COVID-19 pare să afecteze în mod disproporționat unele populații rasiale și etnice, probabil din cauza ratelor mai mari de afecțiuni preexistente, cum ar fi bolile de inimă, diabetul și bolile pulmonare. Aspectele medico-sociale, cum ar fi accesul la îngrijire medicală, sărăcia, educația, capacitatea de a rămâne la distanță socială și locul în care locuiesc și lucrează oamenii contribuie, de asemenea, la creșterea riscului de îmbolnăvire.

Surse: Jama Newtork

Național Library of Medicine

Național Institute of Neurological Disorders and Stroke

AstraZeneca retrage vaccinul anti-Covid. Compania a recunoscut că vaccinul poate provoca o reacție adversă gravă

Liderii lumii s-au adunat pentru a examina Boala X. Ce trebuie să cunoașteți despre această potențială pandemie

Două noi subvariante ale coronavirusului provoacă îngrijorare. Ce știm despre BA.2.86 și E.G5

Tag: neurocovid covid simptome neurologice

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.