Argumentele industriei tutunului, combătute pe puncte: De ce Produsele din Tutun Încălzit sunt periculoase pentru sănătatea publică

Sursa Foto: Shutterstock/ imagine simbol

Irina Papuc

27 iunie, 2023, 12:20

Vizualizări: 1608

Nouă argumente ale industriei tutunului, prin care aceasta promovează țigările electrice sau Produsele din Tutun Încălzit (PTÎ), sunt combătute de experții Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate. „Pentru același produs sunt folosite trucuri noi”, atrag atenția aceștia, aducând contraargumente solide la afirmațiile industriei precum că țigaretele electrice „sunt mai puțin riscante”, „nu se adresează tinerilor”, „sunt produse fără fum” sau că „îi ajută pe fumători să renunțe la fumat”.

Un material în acest sens a fost publicat recent de Centrul PAS în cadrul proiectului „Democrație participativă pentru drepturi și echitate în sănătate”, implementat cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova. „Produsele din tutun încălzit: Obiecții la argumentele industriei tutunului” este titlul studiului.

Produsele din tutun încălzit (PTÎ) reprezintă cea mai recentă inovație folosită de industria tutunului pentru a menține dependența de tutun și de a atrage noi consumatori, inclusiv tineri, cred autorii materialului. „Companiile producătoare de tutun au încercat până acum să promoveze PTÎ ca fiind un produs cu "risc redus", susținând că în timp ce sunt consumate acestea nu se aprind sau nu ard și, după spusele lor, aceste produse sunt vândute doar celor care deja fumează. Cu toate acestea, industria tabagică are o istorie îndelungată de afirmații false privind riscurile pentru sănătate asociate cu produsele sale, în special atunci când se comercializau țigarete "ușoare" și "moi", care nu erau mai inofensive decât alte țigarete. În plus, PTÎ sunt comercializate în întreaga lume în moduri care atrag tinerii”, scriu aceștia.

Ulterior, nouă argumente ale industriei tutunului sunt combătute rând pe rând. Primul este acela că „utilizarea PTÎ este mai puțin riscantă decât fumatul țigaretelor obișnuite”.

Experții atrag atenția că efectele consumului de PTÎ asupra sănătății nu au fost studiate la modul cuvenit, având în vedere relativa noutate a acestor produse și asemănarea lor cu țigaretele obișnuite: nu au fost acumulate suficiente studii vizând expunerea pe termen lung și care să susțină afirmațiile despre „riscul redus”. „Este indubitabil faptul că expunerea pe termen lung la substanțele chimice conținute în emisiile de PTÎ (cum ar fi nicotina, monoxidul de carbon, diverse aldehide și altele) crește riscul de a dezvolta o serie de probleme grave de sănătate, inclusiv boli de inimă, accidente vasculare cerebrale și unele tipuri de cancer”, scriu autorii, citând din studii internaționale sau informații publicate de FDA.

„Mesajele privind "riscul redus" sunt foarte asemănătoare cu încercările anterioare ale industriei tutunului de a induce în eroare consumatorii, făcându-i să creadă că țigaretele "ușoare", "moi" și "cu conținut redus de gudron" sunt mai puțin dăunătoare. Documentele interne ale industriei tutunului dezvăluie că firmele de tutun au comercializat în mod deliberat aceste țigarete, știind că vor oferi afirmații înșelătoare despre beneficiile pentru sănătate. Se cunoaște deja că țigaretele cu conținut scăzut de gudron produc un prejudiciu unic, asociat cu un risc crescut de adenocarcinom pulmonar. Având în vedere că a fost nevoie de zeci de ani pentru a reliefa pe deplin efectele devastatoare ale țigaretelor convenționale asupra sănătății, publicul ar trebui să fie sceptic în fața afirmațiilor despre "riscul minor" și alte fraze de același gen emise despre de PTÎ, cel puțin până când se vor cunoaște complet consecințele consumului de PTÎ asupra sănătății - atât pe termen scurt, cât și pe termen lung”, explică specialiștii Centrului PAS.

Un alt argument este acela că Direcția Americană pentru Calitatea Alimentelor și Medicamentelor (FDA) a permis companiei Philip Morris International (PMI) să își comercializeze PTÎ - IQOS, ca și produs cu "risc scăzut", anunțând că acestea ar fi o alternativă mai sigură pentru fumat.

Este o afirmație falsă, potrivit experților Centrului PAS. Aceștia explică, citând din decizia FDA: FDA i-a permis companiei PMI să comercializeze IQOS cu informația atașată despre "expunerea redusă", ceea ce nu este același lucru cu "riscul redus". Pe site-ul web al FDA se precizează: "Chiar și cu această precizare, respectivele produse nu sunt inofensive și nu au fost aprobate de FDA".

În plus, subliniază autorii, aprobarea FDA se aplică doar IQOS și nu pentru toate PTÎ, deoarece include numai patru produse IQOS (sistemul și încărcătorul IQOS și trei varietăți de HeatSticks pentru acestea). Versiunile mai noi sau diferite alte produse IQOS disponibile la nivel mondial nu au fost încă incluse. În plus, niciun guvern din lume nu dispune de un mecanism care reglementează depunerea declarațiilor despre IQOS cu "impact redus" similar cu cel din SUA. De fapt, 182 de guverne au obligații internaționale, în temeiul Convenției-cadru a OMS, privind controlul tutunului, prin care se impune ca PTÎ, ca și produse din tutun, să fie supuse celei mai riguroase reglementări.

„Comercializarea PTÎ nu se adresează tinerilor sau nefumătorilor” este următorul argument al industriei tutunului.

În material se amintește însă despre lansarea IQOS în Italia, care a fost una fastuoasă, implicând magazinele "ambasadei" și "buticurile" IQOS din marile orașe și zonele de agrement din întreaga țară. „În aceste magazine elegante și la modă, personalul tânăr ademenea noi clienți prin programe de formare pentru produse și teste gratuite, precum și prin evenimente promoționale și petreceri destinate unui public tânăr. PMI a folosit, de asemenea, diverse platforme de social media și influenceri populari cu abonați tineri pentru a promova IQOS într-un public mai larg. Tacticile PMI s-au dovedit eficiente, iar un sondaj din 2019 a constatat că aproape jumătate dintre cei care au probat vreodată IQOS în Italia nu fumase vreo data țigarete obișnuite. Mai mult, 619.000 de nefumători sau foști fumători și-au exprimat intenția de a proba IQOS în viitor”, scriu specialiștii Centrului PAS, făcând referire la materialele de presă și studiile care confirmă acest lucru.

Autorii precizează că cercetările efectuate de Reuters și The Times au relevat că utilizarea agresivă a rețelelor de socializare și a tinerilor influenceri pentru a promova PTÎ, atât de către compania PMI, cât și de către British American Tobacco (BAT), este un model acceptat global. „De exemplu, pagina de Instagram sponsorizată de BAT pentru propriile PTÎ "glo" conține zeci de postări care vizează un public tânăr și unde se oferă cadouri de produse și oportunități de a câștiga excursii gratuite la Abu Dhabi, Ibiza, Milano și în alte "orașe de distracție". Pagina are, de asemenea, diverse hashtag-uri afiliate, dintre care unul se denumește #discoverglo. Pagina prezintă tineri influenceri din întreaga lume, care "descoperă noi atracții prin intermediul glo", și se oferă distribuirea de dispozitive glo pentru - "tine și un prieten". Per ansamblu, mesajele, stilul de viață, moda și contentul muzical sugerează că pagina se adresează unor noi utilizatori. Tacticile de marketing orientate să atragă nefumătorii subminează și mai mult afirmațiile industriei, conform cărora PTÎ sunt concepute a fi un produs cu "risc redus", deoarece nefumătorii care încep să consume PTÎ sunt expuși tuturor efectelor nocive asupra sănătății legate de tutun”, explică autorii.

Al patrulea argument al industriei este că IQOS este parte integrantă din opera de edificare a unui "viitor fără fum" de către PMI și a unui "viitor mai bun" aspirat de către compania BAT”.

Este o falsă demonstrație a grijii pentru sănătatea publică, cred experții. „Documentele interne ale PMI denotă că principala motivație a companiei pentru crearea IQOS și a altor produse cu "risc redus" a fost menținerea profitabilității întrun mediu din ce în ce mai ostil pentru produsele convenționale din tutun. Realitatea din spatele sloganului "fără fum" este aceea că PMI încearcă să se distanțeze de rolul său în epidemia globală de tutun și să își modifice imaginea corporativă. PMI și alte companii producătoare de tutun folosesc de fapt noile linii de produse cu "risc scăzut" pentru a-și păstra clienții și a atrage alții noi. De exemplu, BAT își plasează propriile produse din tutun și nicotină în "lanțul de risc", consumatorii fiind încurajați să alterneze un produs cu altul, în loc să renunțe complet la ele”, scriu autorii materialului publicat de Centrul PAS.

„PTÎ sunt produse "fără fum" și nu ar trebui să facă obiectul aceluiași cadru de reglementare ca și țigaretele convenționale” – este următorul argument al industriei combătut de experții Centrului PAS.

Specialiștii cred că expresiile "fără fum" și "mai inofensive" creează oportunitatea de a eluda legile anti-fumat, care au fost greu de adoptat în multe țări, jurisdicții și orașe: „Faptul că PTÎ emit sau nu fum sau alți aerosoli nu este la fel de important pentru sănătatea publică ca și substanțele chimice nocive care sunt emise la consumul acestora. Astfel, PTÎ ar trebui să fie reglementate de același cadru legislativ ca și țigaretele convenționale, pentru a limita expunerea la emisii toxice a persoanelor din anturaj, inclusiv a categoriilor vulnerabile”.

Argumentul al șaselea este „Stick-ul de tutun utilizat în dispozitivele PTÎ nu este o țigaretă”. În răspunsul specialiștilor se spune că acestea au aceleași componente de bază ca o țigareta standard: tutun presat și un filtru învelit în hârtie. „La fel ca și țigaretele obișnuite, mărcile pe bază de Stick-uri de tutun sunt disponibile cu diferite arome și sunt vândute în pachete. Unele sunt chiar cobrandate cu mărci importante de țigarete, cum ar fi Marlboro și Kent. În realitate, companiile de tutun insistă asupra faptului că Stick-urile de tutun utilizat în dispozitivele PTÎ nu sunt țigarete pentru a evita reglementările stricte și taxele mai mari impuse țigaretelor convenționale”, scriu autorii studiului.

Produse de Tutun Incalzit_Obiectii La Argumentele Industriei Tutunului on Scribd

„PTÎ îi ajută pe fumători să renunțe la fumat” este următorul argument al industriei, care este combătut prin citarea prevederilor OMS: "Nu există suficiente dovezi independente pentru a susține utilizarea [PTÎ] ca și modalitate de renunțare la fumat și pentru a ajuta oamenii să renunțe la consumul regulat de tutun. PTÎ conțin tutun, iar utilizarea acestor produse constituie un consum de tutun, ceea ce sporește povara consumului de tutun în țările unde acestea sunt vândute".

„Din contra, majoritatea utilizatorilor de PTÎ preferă mai degrabă să folosească concomitent și țigarete obișnuite, decât să treacă complet la PTÎ. În consecință, nicio țară sau jurisdicție nu a aprobat PTÎ pe punctul de remediu pentru renunțarea la fumat”, atenționează specialiștii.

La următorul argument - „PTÎ se înscriu în cadrul preocupărilor de reducere a riscurilor și daunelor” - specialiștii răspund că PTÎ nu își au locul în cadrul măsurilor de reducere a riscurilor. „Consumul de tutun, sub orice formă, este invariabil periculos, iar până la moment nu sunt real cunoscute consecințele utilizării PTÎ asupra sănătății. Luând în calcul noutatea relativă a acestor produse și asemănarea lor cu țigaretele convenționale, este iresponsabil să se susțină că nivelurile reduse de emisii toxice ale PTÎ (în comparație cu țigaretele convenționale) înseamnă și diminuarea riscurilor pentru sănătate. Țigaretele sunt categoric un produs mortal și prin urmare nu se pot utiliza drept punct de referință pentru măsurarea nocivității relative a unui sau alt produs tabagic. În cele din urmă, PTÎ emit reziduuri toxice, expunând consumatorul la efectele acestor toxice și nici într-un caz nu-l ajută să renunțe la fumat”, explică autorii materialului publicat de Centrul PAS.

În fine, ultimul argument combătut este acela că „PTÎ și alte noi produse din tutun sunt mai inofensive pentru mediul ambiant”.

Specialiștii evidențiază că de fapt e vorba de o tactică clasică a industriei tabagice, cunoscută sub numele de "PR verde", care presupune relații publice ecologice și se referă la practicile utilizate de industriile dubioase pentru a-și promova produsele și/sau imaginea ca fiind ecologice, pentru a crește vânzările de produse și a distrage atenția publicului de la propriile practici dăunătoare mediului.

„Un raport al OMS din 2017 a documentat impactul negativ al tutunului asupra mediului la toate etapele ciclului său de viață - cultivarea, uscarea, fabricarea, distribuirea, consumul și deșeurile post-consumului de tutun - toate sunt dăunătoare pentru mediu. În pofida acestor argumente forte, companiile transnaționale produc în continuare sute de miliarde de țigarete în fiecare an și niciunul dintre documentele lor interne nu denotă intenția de a diminua în regim activ producția acestora. Dispozitivele PTÎ folosesc în continuare stick-uri/capsule de tutun de unică folosință, a căror acumulare și distrugere ulterioară devine un pericol pentru sol, apă și atmosferă”, conchid autorii.

Contactul sexual întrerupt, cea mai utilizată metodă printre cuplurile de moldoveni care se tem de contraceptive

30 de organizații internaționale îndeamnă Parlamentul de la Chișinău să acorde un „VOT pentru sănătate în Moldova”: „Acum, în 2024 a venit momentul să luați o decizie!”

Cum a fost posibil ca un complet de judecată să permită fumatul narghilelei în spațiile interzise. Modificarea legislației este urgentă

Tag: tutun incalzit industrie tutun riscuri sanatate afirmatii false centrul pas

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.