O nouă metodă de identificare a bacteriilor rezistente la antibiotice. Testele genetice cu rezultat într-o singură zi la Medpark

Sursa Foto: Medpark

Cristina Ghermanschi

11 august, 2023, 15:43

Vizualizări: 5600

Rezistența la antibiotice reprezintă una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică la nivel global. Abuzul și utilizarea incorectă a antibioticelor sunt factori critici care contribuie la dezvoltarea rezistenței la antibiotice. Vestea proastă este că nicio persoană nu este imună la această problemă, indiferent de vârstă sau țara în care se află.

Rezistența la antibiotice reprezintă un fenomen natural rezultat din evoluția bacteriilor și utilizarea excesivă și inadecvată a antibioticelor. Atunci când un antibiotic nu mai are efect asupra unei bacterii specifice, acea bacterie este considerată rezistentă la antibiotic. În această situație, antibioticul nu poate eradica bacteria, iar infecția nu se vindecă sau chiar se poate agrava, în unele cazuri poate duce la deces.

La Medpark, se poate efectua un test pentru determinarea rezistenței pacienților la anumite antibiotice. Acest test utilizează o metodă genetică avansată, permițând obținerea rezultatelor într-o singură zi, spre deosebire de metoda tradițională de microbiologie care implică înmulțirea bacteriilor și poate dura aproximativ 3 zile.

Această abordare rapidă și precisă este extrem de valoroasă în practica medicilor interniști, mai ales în gestionarea pacienților critici. Testarea rezistenței la antibiotice oferă informații importante pentru a selecta tratamentul optim, asigurând o abordare mai personalizată și eficientă în îngrijirea pacienților.

Potrivit medicului internist Angela Selivanov, factorul principal care contribuie la dezvoltarea rezistenței la antibiotic este utilizarea incorectă a antibioticelor.

„Aceasta este într-adevăr o problemă la nivel mondial. Utilizarea incorectă prescrisă de medici, utilizarea de sine stătătoare de către pacienți, cunoștem că foarte mulți își autoindică și folosesc antibiotic, deasemenea utilizarea grupei necorespunzătoare de antibiotic. Toate acestea duc la rezistența la antibiotice.”

Cum putem evita utilizarea inadecvată a antibioticelor?

„Antibioticele sunt medicamente care sunt categoric prescrise doar cu rețetă. Nu poate fi acest medicament eliberat de farmacist fără prescripție medicală. Acesta ar fi primul moment. Al doilea moment ar fi utilizarea corectă de către medici. Noi toți trebuie să ne conducem după anumite ghiduri de specialitate, să nu fim induși de cerințele pcienților. Noi destul de frecvent avem situații în care mamele cu copii vin și ne spun „copilul meu nu o să iasă din această infecție sau din această viroză fără antibiotice” sau „din experiența mea, doar cu antibiotic eu ies din această situație clinică”,nu trebuie să fim induși de asemenea suspiciuni. Noi indicăm antibioticul strict după anumite indicații.”, a explicat Angela Selivanov.

Potrivit doamnei doctor, există anumite criterii esențiale pentru selectarea unui antibiotic, iar acestea trebuie să fie fundamentate pe aspecte clinice și susținute de analize biologice care să confirme prezența infecției bacteriene. Doar după ce aceste date informative sunt disponibile, se poate lua în considerare utilizarea antibioticului. De asemenea, este de o importanță crucială ca antibioticul să fie ales cu atenție și responsabilitate. În fiecare scenariu clinic specific, se impune selectarea unui antibiotic particular. Această selecție nu ar trebui să fie bazată pe preferința personală sau experiența individuală a medicului. În loc să opteze pentru un antibiotic cu un spectru larg de acțiune în mod automat, medicii ar trebui să aleagă cu încredere varianta recomandată de ghidurile clinice specializate.

„De regulă acestea sunt antibioticele din primele generații, antibiotice uzuale, care ne ajută ca celelalte, așa numite antibiotice de rezervă sau antibioticele cu spectru larg să le lăsăm de rezervă pentru anumite situații clinice speciale.”

Potrivit medicului internist, procesul de începere a tratamentului cu antibiotice se bazează pe criterii clinice specifice și pe informații furnizate de analizele de laborator. O regulă fundamentală este prelevarea de culturi înainte de a începe terapia antibiotică. Această practică nu se aplică în cazul oricărui pacient sau în situația unei infecții minore. Mai degrabă, aceasta este recomandată pentru pacienții care au avut în trecut infecții mai severe în antecedentele lor medicale, cei care sunt internați în spital sau cei care au un sistem imunitar compromis. În aceste situații, prelevarea culturilor, în funcție de localizarea infecției este foarte importantă.

„Dacă este infecție urinară- prelevăm urina pentru uro- cultură, dacă este o pneumonie- prelevăm sputa pentru sputo-cultură. Culturile s-au prelevat, dar pacientului îi inițiem antibiotic empiric- acel care mai frecvent se utilizează în anumite situații clinice. Avantajul că avem laboratorul pe loc este unul foarte mare, în special pentru pacienții gravi. După prelevarea culturii, În mod normal, aceste investigații se fac în mediu 7 zile lucrătoare iar noi timp de 72 de ore deja avem rezultatul microbiologic.”

Când un pacient își poate da seama că un antibiotic nu îl ajută?

„Atunci când medicul prescrie antibiotico- terapie, ca regulă, noi scriem în recomamndări reevaluarea în a 3 zi pentru a evalua eficacitatea tratamentului. Dacă ne ajută antibioticul sau nu, vedem peste 3 zile. Le analizăm după criterii clinici. De exemplu: dacă avem febră- ea cedează, după starea generală, semne de intoxicații și evident sunt importante criteriile de laborator- avem scăderea anumitor probe informatorii, ceea ce ne ajută să determinăm eficacitatea. Desigur, nu avem așteptări de rezultate imediate în prima zi. Este necesar un interval de 72 de ore pentru a observa răspunsul, de aceea, analizele microbiologice, care de asemenea necesită 72 de ore, reprezintă un instrument esențial pentru a ghida în mod adecvat tratamentul pacientului în continuare.”

Pot fi indicate antibioticele în scop profilactic?

„Antibioticele au anumite indicații stricte și doar prezența infecției bacteriene este o indicație pentru inițierea antibioticului. Unica excepție este actul chirurgical, asta se decide doar în spitale, atunci când noi înaintea unui act chirurgical facem o doză profilactică de antibiotic, pentru a preveni contaminarea din țesuturile din jur. Doar aceasta este profilactică, nu există altele.”

Conform spuselor doamnei doctor, fenomenul rezistenței la antibiotice a cunoscut o creștere exponențială, reprezentând o problemă majoră pentru sănătatea globală. Această evoluție poate fi atribuită impactului pandemiei de Covid-19. Deși infecția cauzată de virus, experiența și cunoștințele limitate despre modul de a aborda această afecțiune au condus la o utilizare semnificativă a antibioticelor. Acestea au fost prescrise pe scară largă în mediul spitalicesc, mai ales pentru pacienții internați în stare gravă, adesea cu complicații bacteriene, cum ar fi pneumoniile. În plus, s-a observat o creștere semnificativă a prescripțiilor de antibiotice și în mediul ambulatoriu, din cauza temerilor legate de pandemie și posibile complicații ale infecțiilor. Această abordare a dus la o utilizare excesivă a antibioticelor, ceea ce, în consecință, a contribuit la creșterea rezistenței la antibiotice la nivel global.

Alexandru Morozov - doctor în științe biologice sugerează că rezistența la antibiotice este o problemă complexă, iar metoda tradițională de diagnosticare a rezistenței la antibiotice, cunoscută ca standardul de aur (Gold Standard), este metoda microbiologică. În cadrul acestei metode, bacteriile sunt cultivate în diferite medii de creștere, iar în aceste medii sunt introduse pastile cu variate tipuri de antibiotice. Ulterior, se urmărește evoluția bacteriilor în prezența antibioticelor. Doctorul mai spune că absența dezvoltării bacteriilor indică eficacitatea antibioticului, în timp ce creșterea bacteriilor semnalează ineficiența antibioticului în combaterea infecției. În cazul în care se observă o creștere limitată a bacteriilor, acest lucru sugerează un nivel intermediar de rezistență.

„În cazul biologiei moleculare, abordarea este puțin diferită. Noi analizăm rădăcina rezistenței la antibiotice - un mecanism științific deja aplicat. Noi identificăm care este cauza apariției acestei rezistențe la bacteria dată. De cele mai multe ori aceasta are legătură cu sinteza unei anumite proteine. Proteina este codată de ADN, iar noi analizăm direct dacă este prezentă secvența acesteia, iar, ulterior, dacă aceasta poate sintetiza proteina care oferă rezistența la un tip sau altul de antibiotic. Avantajul testării cu metoda biologică moleculară este că noi nu avem nevoie să cultivăm bacteria. Noi primim rezultatul timp de 4-5 ore, în timp ce metoda microbiologică necesită 2-3 zile. Prin urmare, pentru pacienții pentru care este crucială alegerea rapidă a unui anumit antibiotic, de exemplu pacienții care au un proces septic, pacienții care nu au răspuns potrivit după prima opțiune de antibiotic, este recomandat să dea acest tip de analize pentru obținerea unui rezultat mai rapid.”

Cel mai vast spectru de infecții cu virusul papiloma uman (HPV), diagnosticate cu rezultate precise, timp de o zi, la Medpark (P)

Test Park lansează cotizația de membru: Cu doar 10 euro/lună, ai reducere de până la -50% pentru analizele de laborator și serviciile medicale (P)

De Black Friday Top Shop v-a pregătit REDUCERI de senzație, de la -26% până la -70% (P)

Tag: rezistența la antibiotice testare

Categoria: Advertoriale

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.