Angela Paraschiv, secretar de stat la Ministerul Sănătății: „Am primit aprobare de la Guvern să reorganizăm ANSP în Institut Național pentru Sănătate Publică”. Partea I

Sursa Foto: Facebook//Ministerul Sănătății al Republicii Moldova

Elena Cioina

09 decembrie, 2023, 20:21

Vizualizări: 2821

Domeniul sănătății publice are nevoie de o reconfigurare fundamentală, iar asta înseamnă că toate politicile publice elaborate de autorități trebuie să fie centrate pe pacient. Altfel spus sănătatea publică trebuie protejată la nivel de individ, și nu la modul general, cum a fost până acum.

Așa spune Strategia Națională de Sănătate „Sănătatea 2030”. Reconfigurarea mai înseamnă și reformarea domeniilor cheie din sistemul de sănătate care au obligația să prevină bolile și să ofere protecție îndelungată sănătății indivizilor. Despre o altfel de abordare a pacientului prevăzută în strategie, despre lipsa sistemelor informaționale integrate și piedicile care le provoacă în dezvoltarea politiciilor publice bazte pe evidențe și dovezi, despre transformarea Agenției Naționale pentru Sănătate Publică în Institut Național de Sănătate Publică am discutat într-un interviu cu Angela Paraschiv, secretar de stat la Ministerul Sănătății, responsabilă de domeniul sănătății publice.

Doamna Paraschiv, haideți să începem cu reforma sistemului de supraveghere a sănătății publice. Strategia Națională de Sănătate ”Sănătate 2030” spune de la bun început că este nevoie de o reconfigurare fundamentală a sistemului de sănătate publică și această reconfigurare trebuie „să fie orientată spre portejarea sănătății oamenilor, prevenirii bolilor și promovarea comportamentelor responsabile față de propria sănătate”, am încheiat citatul. Ca să înțelegem mai bine, ce ar însemna la modul practic această reconfigurare?

Toate activitățile noastre, conform strategiei, trebuie să fie centrate pe pacient. Toate recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, Comisiei Europene, în contextul aderării țării noastre la Uniunea Europeană, toate actele noastre normative și acțiunile reflectă această abordare centrată pe pacient și pe accesul universal al populației la servicii medicale. Acest lucru înseamnă că accesul universal la servicii medicale, imunizarea, managementul calității în instituțiile medicale, toate trebuie să fie centrate pe pacient.

De ce este nevoie de această schimbare a paradigmei? În mod normal și până acum ar fi trebuit să fie centrate pe pacient...

Se schimbă modul de abordare a pacientului. De exemplu, dacă anterior vorbeam despre supraveghere la nivel de populație genereală, acum trebuie să schimbăm direcția ca să facem supravegherea la nivel de individ, să vedem de ce pacientul respectiv nu are acces la servicii medicale, indiferent de regiunea în care se află – Cahul, Ialoveni sau Briceni. Sau trebuie să înțelegem de ce avem nivelul de vaccinare mai jos în regiunea de nord.

Pentru că, dacă vorbim despre acest subiect, atunci per general Moldova stă bine la capitolul imunizare, are o rată de peste 90%. Dacă însă ne aprofundăm și analizăm datele pe regiuni, vedem că rata de imunizare este foarte diferită și atunci trebuie să analizăm problema – de ce la nord, de exemplu, avem o rată a vaccinării de doar 70%? Iată această analiză o putem face atunci când ne concentrăm atenția pe fiecare om. Doar analizând fiecare caz putem înțelege ce factori au dus la refuzul pacientului de a se vaccina.

Aceeași situație e și cu instituțiile medicale. Acolo trebuie să vedem care este satisfacția pacientului față de serviciile medicale. De exemplu, noi astăzi pilotăm în 13 instituții medicale managementul calității serviciilor medicale ca structură componentă a instituției. Ca să implementăm această structură în instituția medicală, care să promoveze un management al calității serviciilor medicale, care are încadrată inclusiv evaluarea satisfacției pacientului, trebuie să vedem care sunt neajunsurile în instituțiile medicale. Ce este bine, ce este mai puțin bine și să îmbunătățim acolo unde este necesar. Aceste neajunsuri le putem vedea nemijlocit din evaluările care le fac pacienții. Asta și înseamnă abordare centrată pe pacient. Fiecare om are în spate o istorie legată de un eveniment medical și decizia sau refuzul lui față de un serviciu este determinat de această experiență personală sau experiența unui om apropiat, sau pur și simplu e legată de anumite informații citite pe net, care îi alimentează niște temeri.

Și acum pacienții din Moldova au acces universal la servicii medicale...

Acces universal înseamnă nu doar instituție medicală mai aproape de pacient, dar instituție la care poate avea acces și un om cu deficiențe. Și dacă el nu poate veni la instituția medicală, atunci trebuie să-i oferim o echipă mobilă de specialiști care să meargă la el.

Care sunt cele mai vulnerabile domenii ale sănătății publice pe care treubie să punem obligatoriu accent și încă și foarte rapid? Ați menționat imunizarea un domeniu vulnerabil. Care sunt alte domenii care ne trag în jos și ne fac vulnerabili în fața bolilor?

Bine, noi avem un sistem de supraveghere a sănătății publice foarte bine dezvoltat la Agenția Națională pentru Sănătate Publică. Avem o bază de date detaliată despre diverse maladii infecțioase și neinfecțioase. Este loc de mai bine, dar acum a fost lansat sistemul informațional de raportare a maladiilor infecțioase și aici sigur este un plus foarte mare, pentru că ne ajută să identificăm precoce evenimentele sau urgențe de sănătate publică.

Un astfel de sistem informațional ne-am fi dorit și în domeniul maladiilor non-transmisibile, care ne-ar permite să identificăm inclusiv factorii de risc care duc la dezvoltarea acestor maladii, dar din păcate el nu există. Actualmente, nu avem un sistem informațional integrat care să ne permită să avem acces la informațiile necesare privind maladiile non-transmisibile.

În domeniul maladiilor transmisibile sistemul informațional funcționează bine, și are capacitatea de a integra datele introduse de către de medicul de familie privitor la bolile infecțioase, inclusiv vaccinarea populației. Deci medicii de familie transmt ANSP-ului date despre imunizaera împotriva Covid-19, precum și date despre imunizarea conform Programului național de imunizare. Astfel noi putem în timp real să monitorizăm situația epidemiologică a maladiilor transmisibile și același lucru ne dorim să implementăm și pentru maladiile non-transmisibile. Vrem să monitorizăm nu doar numărul de cazuri, dar și factorii de risc care influențează aceste maladii. Este nevoie ca aceste sisteme informaționale să fie integrate – cu medina de familie, cu instituțiilme medicale de tip secundar, cu cele terțiare, adică de nivel republican, ca să înțelegem și să urmărim circuitul pacientului prin tot sistemul.

Dați-ne un exemplu...

Dacă vorbim de cancer, de exemplu, vrem să urmărim circuitul pacientului începând cu asistența medicală primară până la Institutul Oncologic unde primește tratament. În acest moment este dificil să urmărești traseul pacientului în lipsa unui sistem informațional integrat, atâta timp cât nu avem un registru electronic ca să putem ține evidența exactă a lor. Avem un sistem informațional fragmentat și ne dorim unul integrat. Este o prioritate a Ministerului Sănătății. Doar cunoscând în ansamblu aceste informații putem acționa cu măsuri de prevenire a factorilor de risc ce duc la dezvoltarea bolilor și chiar la decesul pacientului.

Și atunci cât de obiective sunt statisticile pe care le avem acum referitoare la bolile non-transmisibile, dacă nu există această monitorizare în baza unui sistem informațional? Vă întreb acest lucru, pentru că date generale despre numărul de îmbolnăviri și decese noi avem, dar informații mai detaliate despre cauzele care au dus la aceste îmbolnăviri și decese nu există practic deloc.

Noi avem date oferite de către asistența medicală primară, secundară și terțiară, dar nu avem date detaliate de care am avea nevoie pentru a face niște evidențe bazate pe dovezi. Pentru că atunci când elaborăm politici la nivel național, avem nevoie de aceste evidențe bazate pe dovezi.

Pentru luarea unor decizii, este necesar să cunoaștem situația epidemiologică la nivel național, și să avem evidențele bazate pe dovezi. Aici ne bazăm pe acele cerecetări care se fac în Republica Moldova de către diferiți specialiști care vin cu date la nivel național sau apelăm la recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, care, la fel, sunt bazate pe evidențe în baza cercetărilor efectuate la nivel global. Aceste recomandări pot fi reflectate și la nivel de țară, doar că adaptate la contextul național.

Cerectările care sunt realizate la nivel național ne ajută să vedem care sunt acei factori de risc de îmbolnăvire, să înțelegem de ce acele persoane au dezvoltat o boală sau alta și unde trebuie să intervenim, care factori de risc au contribuit la dezvoltarea bolii și trebuie înlăturați. Care sunt grupurile țintă unde trebuie să intervenim cu acțiuni.

Ne-am fi dorit să avem aceste evidențe centralizate la Agenția Națională pentru Sănătate Publică. Ele sunt importante mai ales atunci când trebuie să elaborăm politici la nivel național.

Să discutăm despre Agenția Națională pentru Sănătate Publică, căreia vechile guvernări i-au atribuit funcții improprii. Când și cum se va reforma?

Într-adevăr reformele care s-au făcut în trecut au destabilizat Serviciul de Stat de Supraveghere a Sănătății Publice, inclusiv prin acele disponibilizări de specialiști care s-au făcut. Au rămas foarte puține resurse umane în acest domeniu. Pentru Ministerul Sănătății reforma ANSP a fost și este una prioritară. În acest context, Legea nr 2016 din 2023 pentru modificarea unor acte normative, și care se referă la optimizarea activității Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, vizează trecerea atribuțiilor privind controlul farmaceutic care intrau în obligația ANSP către Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, așa cum e firesc.

De asemenea, ANSP nu mai are în atribuțiile sale componenta de evaluare și acreditare în sănătate. Ele sunt acum atribuite Consiliului Național de Evaluare și Acreditare (CNEAS), care în scurt timp va deveni o entitate separată, aflată în subordinea de Ministerul Sănătății. Din cauză că evaluarea și acreditarea era atribuită ANSP-ului, nu era posibilă acreditarea laboratoarelor ANSP și a Centrelor de Sănătate Publică. Era un conflict de interese. Acum nu mai avem această problemă, pentru că CNEAS va funcționa separat de Agenție.

Acum este pregătit și proiectul Hotărârii de Guvern privind organizarea și funcționarea Consiliului Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate, care se va afla în subordinea Ministerului Sănătății, cu un statut indepedent și non-profit și va putea să-și organizeze activitatea de evaluare și acreditare a conformității calității actului normativ și a serviciilor de sănătate conform standardelor naționale.

În acest context ANSP a pregătit și proiectul Hotărârii de Guvern privind organizarea și funcționarea ANSP, care trebuie să treacă prin toate procedurile de promovare a actelor normative și în cel mai scurt timp vom avea cel puțin una dintre aceste hotărâri aprobate, cea privind activitatea CNEAS.

Și cealaltă, care vizează reorganizarea ANSP?

Încă nu avem o claritate, chiar dacă documentul este pregătit. Săptămâna trecută am primit aprobare de la Guvern să reorganizăm Agenția în Institut Național pentru Sănătate Publică. Respectiv acum e nevoie de modificarea tuturor documentelor pentru a prezenta proiectul de reorganizare în Institut.

O asemenea idee a fost vehiculată și în trecut. Ce schimbări ar aduce această reorganizare?

În contextul acestei transformări, Inspectoratul de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice va fi separat de Institut. Această reformare va permite noului Institut să participe în diverse cercetări internaționale împreună cu alte Institute de Sănătate Publică din alte țări, atât pe maladiile transmisibile, cât și pe cele netransmisibile, care ne vor ajuta să obținem niște evidențe bazate pe dovezi în contextul național, care ne vor permite să elaborăm politici de sănătate publică ce țin de Programele Naționale care necesită îmbunătățirea cadrului normativ.

Transformările nereușite prin care a trecut ANSP-ul ce probleme i-au creat?

Nu putem spune că Agenția nu a funcționat la capacitate deplină. Dar ce a fost a fost, acum în această instituție se fac renovări din granturi externe. Se fac reparații capitale și în sediul central și în centrele de sănătate publică din Bălți și Cahul.

Acest lucru le va permite și angajaților din aceste centre să activeze în condiții moderne, să le fie plăcut să vină la muncă. Cel de-al doilea grant „Pandemic Fund” în valoare de 10 milioane dolari este destinat pentru renovarea celorlalte centre de sănătate, care nu au putut fi acoperite de primul grant. Și cea de-a doua activitate importantă în acest proiect ține de fortificarea supravegherii maladiilor transmisibile și în special în suportul Programului de rezistență antimicrobiană.

Aici vorbim despre fortificarea laboratoarelor ANSP, dar și a Centrelor de sănătate publică în contextul depistării maladiilor transmisibile, inclusiv secvențierea genetică la ANSP, precum și supravegherea rezistenței la antibiotice.

Sigur că activitatea ANSP este foarte largă și atunci când avem un număr limitat de resurse umane, iar activitatea ei este de două ori mai mare, pune impedimente în realizarea unor cercetări suplimentare. De multe ori cerem evidențe bazate pe dovezi, dar pentru a le avea, ne trebuie oameni implicați în procesul de cercetare. Bineînțeles că toate activitățile improprii puse pe seama ANSP i-au complicat activitatea.

Și cum stăm cu asigurarea cu resurse umane a Agenției? Sunt acoperite funcțiile sau există, totuși, deficit?

Serviciul epidemiologic, de exemplu, este acoperit cu resurse umane. Sunt și medici rezidenți care au fost repartizați în centrele în care era vacantă funcția de medic epidemiolog. De medici epidemiologi e nevoie și în spitalele care au mai mult de 200 de paturi. Iată acolo e problemă. Avem o acoperire de medici epidemiologi de doar 70 la sută. Avem nevoie de cadre tinere care să poată realiza supravegherea epidemiologică a sănătății publice, utilizând instrumente și sisteme informaționale moderne.

Acum, dacă ANSP urmează să devină Institutut, apoi am avut pandemia Covid-19 care ne-a arătat că avem nevoie de mai mulți specialiști în sănătatea publică, în infecții, în virusuri, au devenit mai atrative aceste specializări la Universitate?

Încă mai avem de lucru la promovarea acestei specializări, inclusiv printre medicii care finalizează medicina generală. Dacă ne uităm la instituții asemănătoare din alte țări, vedem că acolo sunt angajați inclusiv medici care au făcut medicină generală și au făcut fie rezidențiatul în sănătate publică sau în epidemiologie, fie în igienă și ei își continuă activitatea anume în instituții precum e ANSP. Sperăm că de la anul viitor, acești studenți care fac medicină generală să poată aplica pentru rezidențiat în domeniile enunțate mai sus.

În acest moment noi avem posibilitate de angajare în domeniul sănătății publice doar pentru studenții care termină medicina preventivă și ei pot să-și aleagă rezidențiatul pentru una dintre aceste specializări – epidemiologie, igienă, microbiologie, medicina muncii.

Mai avem și facultatea de sănătate publică, unde se învață 4 ani. Studenții de acolo devin specialiști în sănătate publică, dar au posibilitatea să facă un masterat pentru a-și aprofunda studiile. Asta se dezvoltă acum în cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

Doamna Paraschiv, vă mulțumesc pentru acest interviu.

Notă: Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Facilitarea participării civice în procesul decizional în sănătate”, desfășurat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod special poziția finanțatorului, Fundața Soros-Moldova.

CULTURA SANITARĂ: Angela Paraschiv, secretar de stat la MS: „Spălatul pe mâini depinde de mai multe condiții - apă caldă, săpun lichid, șervețele, hârtie igienică” PARTEA III

Ion Prisăcaru, secretar de stat la Ministerul Sănătății: Nu există argumente în favoarea dezvoltării cabinetelor individuale ale medicilor de familie

Ștefan Botnar, ex-consilier în Cabinetul ministrei Sănătății: „Ala Nemerenco este ministru și minister. Restul sunt proști, incompetenți, cu dizabilități mintale sau corupți”

Tag: #EXPRIMĂ-ȚI PĂREREA DESPRE DREPTUL ȘI ECHITATEA ÎN SĂNĂTATE

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.