Anumite tipuri de demență ar putea fi cauzate de afecțiuni ale ficatului

Sursa Foto: pexels.com

Cristina Ghermanschi

13 februarie, 2024, 12:51

Vizualizări: 1270

Studiile recente indică faptul că anumite tipuri de demență pot avea cauze asociate cu boli hepatice. Având în vedere acest aspect, cercetătorii subliniază importanța depistării pacienților cu tulburări cognitive pentru identificarea precoce a bolilor hepatice.

Potrivit MedicalNewsToday, aproximativ 112 milioane de persoane la nivel global suferă de ciroză, o afecțiune hepatică progresivă. Se estimează că bolile hepatice, inclusiv ciroza, contribuie la aproximativ 4% din totalul deceselor la nivel mondial. În prezent, nu există un tratament pentru ciroză.

Pe măsură ce boala progresează, poate crește riscul unei persoane de a suferi anumite complicații, inclusiv:

- probleme de coagulare a sângelui

- ascită - acumularea de lichid în abdomen

- edem - umflături la nivelul picioarelor

- tensiune arterială ridicată în venele care transportă sângele către și dinspre ficat

- encefalopatie hepatică - o acumulare de toxine în creier care poate provoca un declin al funcției cerebrale

Cercetătorii de la Virginia Commonwealth University raportează că până la 10% dintre veteranii americani în vârstă diagnosticați cu demență au în schimb un diagnostic greșit de encefalopatie hepatică, care este tratabilă și potențial reversibilă.

Oamenii de știință consideră că descoperirile lor - publicate recent în revista JAMA Network Open - evidențiază importanța depistării pacienților cu deficiențe cognitive pentru depistarea bolilor hepatice. Cum afectează bolile hepatice funcția cognitivă

Potrivit Dr. Jasmohan S. Bajaj, profesor în cadrul Diviziei de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție din cadrul Departamentului de Medicină de la Virginia Commonwealth University și Richmond VA Medical Center, și autorul principal al acestui studiu, persoanele cu ciroză au adesea o afecțiune numită encefalopatie hepatică, poate afecta aproape 60% dintre indivizii testați.

„Aceasta poate provoca simptome subclinice și evidente, cum ar fi încetinirea minții, tremurături, confuzie și chiar comă”, a explicat Dr. Bajaj pentru MedicalNewsToday.

„Acest lucru se datorează parțial incapacității ficatului de a elimina toxinele derivate din intestin și, de asemenea, prin inflamația care, în cele din urmă, duce la disfuncții cerebrale”.

Dr. Bajaj a menționat că au decis să se concentreze în mod special pe populația de veterani deoarece poate exista confuzie între encefalopatia hepatică, demența sau ambele la această populație.

„Pentru a susține această ipoteză, avem mai multe dovezi care au determinat acest studiu”, a adăugat Dr. Bajaj.

„În primul rând, pacienții mai în vârstă cu ciroză deja diagnosticată sunt mai predispuși să dezvolte o stare „asemănătoare demenței”. Doi, disfuncțiile cerebrale datorate demenței și cele legate de ciroză se suprapun adesea și se sinergizează pentru a înrăutăți (calitatea) vieții la pacienții afectați. Trei, modificările axei intestin-creier la persoanele de peste 65 de ani indică un rol al modificărilor microbiene, indiferent de ciroză. Și patru, am constatat că unii pacienți care au fost considerați a fi demenți, aveau de fapt encefalopatie hepatică. Tratamentul encefalopatiei hepatice le-a îmbunătățit funcția mentală.”, a explicat autorul principal al studiului, Dr. Jasmohan S. Bajaj.

10% dintre veteranii cu demență pot avea ciroză

Pentru acest studiu, Dr. Bajaj și echipa sa au analizat datele din dosarele medicale a peste 177.000 de veterani americani diagnosticați cu demență, dar nu cu ciroză.

Cercetătorii s-au concentrat pe scorul Fibrosis-4 (FIB-4) al participanților la studiu. FIB-4 este un instrument folosit de medici pentru a evalua riscul de boală hepatică al unei persoane folosind vârsta persoanei și trei biomarkeri specifici:

- aspartat aminotransferaza (AST)

- alanină aminotransferaza (ALT)

- numărul de trombocite

În funcție de scorul obținut de o persoană, aceasta poate fi considerată ca având un risc scăzut, intermediar sau ridicat de fibroză hepatică avansată, care poate duce la ciroză.

Cercetătorii au constatat că 10,3% dintre veteranii cu demență aveau scoruri FIB-4 ridicate, ceea ce înseamnă că era foarte probabil să aibă ciroză.

„Această legătură neașteptată între demență și sănătatea ficatului subliniază importanța depistării pacienților pentru contribuțiile potențial tratabile la declinul cognitive”, spune Dr. Bajaj.

Depistarea bolilor hepatice la adulții în vârstă

Dr. Bajaj amenționat că aceste constatări evidențiază importanța screening-ului persoanelor pentru declinul cognitiv reversibil cauzat de ciroză.

„Dacă 10% au ciroză și chiar și 50% dintre aceștia au o componentă de encefalopatie hepatică tratabilă, acesta este încă un grup mare de pacienți care ar putea câștiga o parte din acuitatea lor mentală cu o terapie ușoară”, a explicat Dr. Bajaj.

„În plus, pacienții cu ciroză prezintă, de asemenea, un risc mai mare pentru alte complicații, cum ar fi cancerul hepatic, care poate fi depistat și tratat, dar numai dacă se suspectează ciroza”, a adăugat el.

Studiul a remarcat, de asemenea, diferențe în ceea ce privește posibila prezență nedepistată a cirozei la veteranii cu demență din mediul urban, cei de origine hispanică și cei care nu sunt de culoare albă.

„Acest lucru subliniază un alt punct de interes asupra căruia ar trebui să ne străduim cu toții să facem mai bine pentru a îmbunătăți disparitățile și, de asemenea, pentru a educa pacienții, membrii familiilor și clinicienii cu privire la riscul de ciroză și demență mai devreme”, a menționat Dr. Bajaj.

„Intenționăm să încercăm să reproducem această abordare într-o populație care nu include veterani, și să identificăm biomarkeri care pot fi utilizați pentru diagnosticarea dacă persoanele cu disfuncții mentale suferă de demență, probleme asociate cu ciroza sau ambele.”, a adăugat el.

Tratarea declinului cognitiv cauzat de boala hepatică

După ce a analizat acest studiu, Dr. David Frank, neurolog la Hackensack Meridian Neuroscience Institute din cadrul Jersey Shore University Medical Center din New Jersey, a declarat pentru MNT că acest studiu aduce în atenție un instrument de screening potențial util din punct de vedere clinic pentru un subgrup al acestor pacienți.

„Deși începem să vedem mai multe medicamente utile pentru tratamentul demenței Alzheimer, obiectivul principal în evaluarea inițială rămâne identificarea cauzelor subiacente potențial reversibile/tratabile, iar un algoritm care poate identifica mai mulți astfel de pacienți este cu siguranță binevenit”, a remarcat Dr. Frank.

MedicalNewsToday a vorbit, de asemenea, cu Dr. Anurag Maheshwari, gastroenterolog și hepatolog la The Center for Liver and Hepatobiliary Diseases, parte a The Melissa L. Posner Institute for Digestive Health & Liver Disease, de la Mercy Medical Center din Baltimore, MD, despre acest studiu.

Dr. Maheshwari a comentat că studiul evidențiază un concept important, și anume că medicii care pun diagnosticul pacienților cu demență trebuie să fie conștienți de faptul că encefalopatia hepatică poate mima demența.

„Problema constă în a dispune de instrumente mai avansate, de conștientizare și educație pentru a avertiza medicii cu privire la faptul că, în cazul în care pacienții par să prezinte simptome specifice demenței, acestea nu neapărat indică demența, ci ar putea sugera prezența encefalopatiei hepatice. Acesta este un aspect asupra căruia trebuie să fie atenți. Scopul principal al studiului constă în furnizarea unei educații îmbunătățite pentru cei care tratează pacienții cu declin neurocognitiv, dar care nu se confruntă în mod regulat cu afecțiuni hepatice.”, a explicat Dr. Anurag Maheshwari, gastroenterolog și hepatolog.

A fost efectuată prima intervenție chirurgicală în spațiu

Șosetele inteligente - sprijin pentru persoanele cu demență și autism

Au fost create primele modele de embrioni umani din celule stem. Ce înseamnă noua descoperire pentru medicină și evoluția lumii

Tag: dementa ciroza hepatica encefalita hepatica afectiuni ale ficatului

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.