Ce medicamente ar trebui să aibă în trusa medicală o familie care are copii alergici, explică Tatiana Gorelco, medic alergolog și șefă a secției alergologie la Institutul Mamei și Copilului

Sursa Foto: doctorchat.md Sănătate INFO

ALA CIOBANU-PLITOC

15 martie, 2024, 14:57

Vizualizări: 2818

Anul trecut, echipele medicale de urgență au fost solicitate de peste 13 mii de pacienți cu urgențe alergologice. În 4.144 de situații era vorba de copii și în în alte aproape 9 mii – de adulți. Cele mai multe solicitări au fost făcute de pacienți care au suferit urticării (mâncărimi), urmați de cei care au manifestat reacții alergice la mușcături sau înțepături de insecte, dermatite alergice de contact, edem angioneurotic și șoc anafilactic.

În unele cazuri, spun specialiștii, alergiile se manifestă doar în copilărie, iar în altele - rămân o vulnerabilitate pe tot parcursul vieții. Anual, la Secția Alergologie de la Institutul Mamei și Copilului sunt spitalizați aproximativ 1 000 de copii cu acutizări provocate de maladiile alergice. Cea mai gravă manifestare a acestora rămâne a fi șocul anafilactic, care poate provoca inclusiv decesul pacientului. Potrivit specialiștilor, în unele cazuri, dacă maladiile alergice nu sunt ținute sub control, pot duce la invaliditate. Despre maladiile alergice și manifestările acestora am discutat cu Tatiana Gorelco, medic alergolog pediatru, șefa secției alergologie la Institutul Mamei și Copilului din Chișinău.

Doamna Gorelco, ce tipuri de alergii se acutizează în perioada de primăvară și pe cine afectează în mod special acestea?

Primăvara începe procesul de înflorire, ceea ce înseamnă că în atmosferă există un exces de polen. Cel mai des sunt afectate persoanele care suferă de alergiile de sezon. Acestea se pot manifesta prin: afectarea mucoasei nasului – strănut, eliminări apoase, conjuctiva ochiului,care se manifestă prin puruit ocular, se pot dezvolta laringite alergice, astm bronșic, care înseamnă acces de tuse și chiar sufocare.

Din păcate există un număr mare de pacienți care reacționează în așa mod în urma contactului cu polenul. În cazuri mai rare, acțiunea directă a polenului asupra pielii poate să dezvolte o dermatită. Unii copii, atunci când înghit mai mult polen, pot să dezvolte afecțiuni ale tractului gastro-intestinal, care se manifestă prin dureri abdominale și prin scaun instabil. Primăvara se pot agrava aceste stări.

Maladiile alergice afectează atât copiii, cât și adulții sau vârstnicii. Totuși, afecțiunile căilor respiratorii, provocate de polen, sunt caracteristice copiilor după vârsta de 5-6 ani, adolescenților și populației vârstnice. De obicei, anual, în perioada de înflorire, aceiași pacienți suferă de afecțiunile alergice. Din păcate numărul persoanelor alergice crește de la an la an.

Prognozele specialiștilor arată că peste 10-15 ani, aproximativ 40-50% din populația europeană va fi afectată de maladiile alergice. Acest fapt ar fi legat de factorul ecologic, consumul produselor alimentare, care conțin multe elemente chimice, folosirea substanțelor chimice care, de asemenea, pot da reacții alergice, folosirea jucăriilor moi, care adună praf, a pernelor, plapumelor, care de asemenea, adună praf, Apoi, oamenii stau mai mult timp în încăperi. Dacă ies afară, mai ales în orașe, avem aer poluat din cauza gazelor de eșapament, avem apă poluată, încălzire globală și modificări genetice. Toate ne pot afecta sănătate și pot provoca reacții alergile unor copii sau adulți.

Care sunt cele mai frecvente cauzele declanșatoare de alergii?

Cel mai des este vorba de factorul ereditar și condițiile de mediu. Studiile arată că aproximativ 20%-30% dintre maladiile alergice la copii se dezvoltă fără a fi vorba de transmitere ereditară. Totuși, dacă mama este alergică, atunci există o probabilitate de 40% că și copilul va fi alergic. Dacă tata e alergic, atunci e aceeași situație, iar dacă ambii, atunci în 80% din situații, copilul va suferi și el de o alergie.

Deseori maladiile alergice sunt dezvoltate de copiii născuți prin metoda cezariană, deoarece în timpul acestui proces copilul nu trece prin canalul de naștere și nu are contact cu microbiota (microbiomul).

După operație, bebelușul ajunge în sala de operație unde există o altă floră – streptococi, stafilococi și altele. Microbiota se colonizează în alt mod și ca urmare pacienții dezvoltă boli alergice. Un alt factor ar fi alimentarea artificială a copilului în primele zile de viață, administrarea antibioticelor în primul an de viață, modul de viață în condiții sterile sau în condiții de megapolis.

Doamna Gorelco, ce factori ar putea acutiza starea persoanelor alergice și când ar fi cazul să se adrese unui medic specialist?

Mereu când simțiți o problemă care vizează starea sănătății se recomandă să mergeți la medic. Mai ales dacă știți că în ultimii ani, în perioada primăverii, ați suferit de anumite alergii. Acum sunt medici de familie foarte bine pregătiți, care cunosc maladiile alergice. De aceea, nu ezitați să faceți o consultație la medic.

Dacă ne referim la acutizări, în cazul alergiilor de sezon, este vorba de contactul cu polenul. Dacă e vorba de o alergie de menaj, adică atunci când faceți curățenie, acutizarea vine de la contactul cu praful, alergia alimentară este provocată de consumul anumitor produse, cea insectică – de înțepăturile acestora, iar alergia la medicamente ține de administrarea preparatelor. Factori provocatori există foarte mulți, de aceea persoanele trebuie să evite contactul cu alergenul. Alergii periculoase sunt provocate de înțepăturile heminopterelor – viespi sau albini. Acestea pot provoca un șoc anafilactic. Au existat și cazuri de deces în Moldova. Acum 3 ani, un tânăr a decedat până la venirea medicilor după ce a fost înțepat în câmp de o albină. Astfel de situații, din păcate, au loc în întreaga lume.

În cazul alergiilor, ce investigații medicale sunt binevenite?

Există foarte multe teste, însă nu orice maladie alergică poate fi examinată într-un anumit mod pentru a fi identificată. Există câteva mecanisme de dezvoltare a bolilor alergice și doar un anumit tip din aceste mecanisme poate fi identificat prin aprecierea imunoglobulinelor E specifice. Sunt niște proteine patologice, care în cazul persoanelor alergice, pot crește în cantitate.

Testul de diagnostic molecular ne permite să apreciem sensibilizarea la moleculele alergenului. Testele de laborator sunt de mare ajutor, dar nu sunt valabile pentru toate tipurile le alergii, de aceea ținem cont și de semnele clinice. Mereu tindem să identificăm cauza alergiilor și să recomandăm un tratament care prevede și evitarea contactului cu alergenul.

De exemplu, dacă se depistează că pacientul are alergie la ou sau lapte, se va recomanda excluderea produselor pentru o perioadă de 6 luni. Apoi, în funcție de starea pacientului, se va încerca introducerea produselor pentru a vedea reacția organismului. Totodată, se va repeta testul și dacă nu pacientul nu mai e sensibil la aceste produse, ele vor fi incluse în alimentație.

Există produse alimentare care cu timpul dezvoltă o toleranță în organism și peste o perioadă de timp acestea pot fi consumate fără a provoca alergii. Există produse alimentare care, odată cu vârsta, nu dezvoltă o stare de toleranță, cum ar fi pestele, fructele de mare și nucile, în special arahidele. Testele de diagnostic pot fi făcute la absolut orice vârstă. Nou-născuții, de obicei, nu dezvoltă boli alergice. Aceștia pot avea intoleranțe. În mod clasic, maladiile alergice pot apărea după vârsta de 2 luni.

Înainte de începerea primăverii, unii medici recomandă persoanelor predispuse la alergii să urmeze un tratament de desensibilizare. În ce ar consta un asemenea tratament și cui îi este recomandat?

Se recomandă în situații când pacientul face o rinită alergică sau un astm bronșic de sezon. Cu două săptămâni în ajun de perioada de înflorire, acești pacienți încep un tratament. Există și terapia cu alergeni imuni specifică. Aceasta presupune administrarea alergenilor în doze crescătoare cu scop de dezvoltare a stării de toleranță sau de deprindere a organismului pentru contactul cu alergenul. În cazul alergiilor de sezon - la mesteacăn, la timoftică, la ambrozie, există astfel de extracte, care pot fi administrate în forme de picături, pastile sau injectabile. Acești pacienți pot beneficia de un astfel de tratament. De obicei, tratamentul este început cu 3-4 luni până la perioada de înflorire și îl urmează pe parcursul a câțiva ani, cu perioade de întrerupere. Este un tratament destul de costisitor.

Dacă este vorba de o alergie la acarienii prafului de casă, atunci terapia este efectuată pe tot parcursul anului. Asemenea tratamente se administrează copiilor mai mari de 5 ani, cu forme ușoare. Este o metodă destul de eficientă. În ultima perioadă, aceste preparate au apărut și în Republica Moldova, dar sunt destul de costisitoare.

Cu ce maladii alergice sunt internați cel mai des copiii la Institutul Mamei și Copilului?

Sunt internați copiii în stare de acutizare. Foarte mulți sunt internați când li se accentuează astmul bronșic, când se confruntă cu urgențe alergologice, care prezintă afectarea pielii, urticării, edeme angioneurotice, stări de acutizare a dermatitei atopice. Aici sunt internați pacienții cu vârste de până la 18 ani. Anual, sunt internați în jur de 1 000 de copii. Un tratament mediu durează aproximativ 5 zile.

Cum au evoluat în ultimii ani aceste afecțiuni la copii și de ce factori alergici sunt provocate?

Cel mai des se întâlnesc alergiile la menaj, polemice și alimentare. De exemplu, copiii mici sunt alergici la lapte și ouă. Copiii mai mari – la pește și nuci sau la produse alimentare care conțin adosuri chimice. Din păcate, în ultimii cinci ani, înregistrăm o creștere a cazurilor de urticării acute, inclusiv în primul an de viață al copiilor. Cel mai mic copil cu urticărie acută internat avea doar trei luni. Anual, internăm 18-20 de copii sugari cu urticărie. Cel mai des, acestea se dezvoltă pe fonul infecțiilor virale respiratorii, intestinale, de la un produse alimentare ori de la medicamente.

Doamna Gorelco, cât de des maladiile alergice suferite în copilărie pierd din intensitate la maturitate?

Studiile arată că dermatita atopică în 40-60% din cazuri se manifestă doar în perioada copilăriei. Doar în aproximativ 40% dintre cazuri persistă și la maturitate. Astmul bronșic este o boală cronică. De el nu scăpăm nici când devenim adulți. Nu există medicamente care ar trata astmul bronșic. Există doar medicamente care oferă pacientului o stare de control a bolii. În cazul alergiilor alimentare, acestea se minimizează cu vârsta. Dacă în cazul copiilor, în jur de 3% suferă de alergii alimentare, atunci adulții – doar 1%. Alergiile aerogene, în mai puține cazuri, se ameliorează cu vârsta.

Care ar putea fi urmările unor alergii netratate la timp?

Dacă boala nu este ținută sub control, aceasta va progresa și va avea o evoluție mai gravă. În unele cazuri aceasta poate duce la invaliditate. Este vorba de copiii care au forme grave de astm bronșic, care fac accese frecvente și grave, care nu pot fi ținute sub control de durată. În Republica Moldova, pacienții alergici au acces la medicamente compensate, inclusiv pentru maladiile laergice.

În ultimii 20 de ani, nu au existat în Moldova cazuri de deces provocate de bolile alergice. Există foarte multe medicamente eficiente de control. Pacienții știu cum să acționeze, au acces la investigații de înaltă performanță, la medicamente, la medici specialiști, care îi pot ajuta să țină alergia sub control.

Cum se împart alergiile? Ce tipuri există?

În funcție de manifestarea clinică. Dacă alergia afectează tractul respirator, pacientul dezvoltă o rinită alergică, o laringită alergică sau un astm bronșic. Dacă alergia afectează ochii, pacientul poate suferi o cojunctivită alergică, dacă este afectată mucoasa nasului, pacientul poate dezvolta o rinită alergică. Dacă este afectată pielea, atunci pacientul va suferi de dermatită atopică, de urticării ale pielii. Alergiile pot fi clasificate și în funcție de factorul care provoacă maladia – alergie la praf, la polen, la insecte, la medicamente și altele.

Ce semne are un șoc anafilactic?

Șocul anafilactic este cea mai gravă manifestare a anafilaxiei. Este o stare când pacientul devine brusc hipotonic, își pierde cunoștința și nu se orientează în spațiu. Aceste lucruri se întâmplă foarte rapid după contactul cu un alergen. Toți medicii trebuie să recunoască această urgență majoră. Ne străduim să familiarizăm toți specialiștii cu semnele clinice și măsurile de urgență, întrucât consecințele pot fi tragice.

Preparatul de prima linie în cazul șocului anafilactic este adrenalina sau epinefrina, care sunt administrate intramuscular. Ulterior, este necesar ca pacientul să fie culcat, după care se întreprind alte acțiuni medicale. Pacienții care știu despre riscul apariției unui șoc anafilactic, de obicei, poartă cu sine acest preparat. Probabilitatea ca o persoană să sufere de mai multe ori un șoc anafilactic este foarte înaltă. În cazuri grave, pacientul poate deceda.

Este vorba de un spasm total al vaselor sangvine și încetarea vascularizării creierului, inimii și celorlalte organe. Trebuie să se intervină în câteva secunde sau minute.

Ce trebuie să aibă în trusa medicală o familie cu copii alergici pentru situații de urgență?

Dacă în familie există un copil alergic, care a suferit un șoc anafilactic, atunci adrenalina sau epinefrina este obligatorie. În alte situații, care se referă la alergii, sunt necesare preparatele antihistaminice. Trusa medicală este adaptată în funcție de afecțiunile copilului, în urma recomandărilor făcute de medicul specialist.

Doamna Gorelco, vă mulțumim pentru acest interviu.

Acest interviu este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Marii Britanii la Chișinău și implementat de Internews in Moldova, care are ca scop promovarea dezvoltării mass-media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice.

Țigaretele electronice agravează bolile alergice și declanșează crize de astm.Tatiana Gorelco: „40% dintre copiii care suferă de astm provin din familii de fumători”

De ce nu raportează spitalele infecțiile nosocomiale. Cine ascunde bacteriile sub preș

Vladimir Poroch, vicepreședintele Asociației Naționale de Îngrijiri Paliative, România: Nu faceți rabat la calitate. Este firul roșu care trebuie să străbată progresul în îngrijiri paliative în RM

Tag: alergii alergolog trusa medicala asm bronsic soc nafilactic

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.