Un băiat cu epilepsie severă a devenit primul pacient din lume care a testat un nou dispozitiv montat în craniul său pentru a controla crizele

Sursa Foto: bbc.com

Elena Cioina

25 iunie, 2024, 11:23

Vizualizări: 1238

Neurostimulatorul, care trimite semnale electrice adânc în creierul său, a redus cu 80% crizele zilnice ale lui Oran Knowlson. Mama sa, Justine, a declarat pentru BBC că fiul ei este mai fericit și are „o calitate a vieții mult mai bună”.

Operația a fost efectuată în octombrie, ca parte a unui studiu la Great Ormond Street Hospital din Londra, când Oran - care acum are 13 ani - avea 12 ani.

Oran, din Somerset, suferă de sindromul Lennox-Gastaut, o formă de epilepsie rezistentă la tratament, pe care a dezvoltat-o la vârsta de trei ani. De atunci a suferit mai multe crize zilnice, de la 20 la câteva sute.

Când am vorbit pentru prima dată cu mama lui Oran în toamna anului trecut, înainte de operație, aceasta ne-a explicat cum epilepsia lui Oran i-a dominat viața: „I-a furat toată copilăria”.

Femeia a povestit pentru BBC că Oran avea o serie de crize diferite, inclusiv cele în care cădea la pământ, se scutura violent și își pierdea cunoștința, iar uneori fiul ei se oprea din respirat și avea nevoie de medicamente de urgență pentru a-l resuscita.

Oran suferă de autism și ADHD, dar Justine spune că epilepsia sa este de departe cel mai mare obstacol: „Aveam un copil de trei ani destul de inteligent, iar în câteva luni de la începerea crizelor sale, starea sa s-a deteriorat rapid și și-a pierdut multe abilități.”

Oran face parte din proiectul CADET - o serie de studii care evaluează siguranța și eficacitatea stimulării cerebrale profunde pentru epilepsia severă. Parteneriatul implică Great Ormond Street Hospital, University College London, King's College Hospital și University of Oxford.

Cum funcționează

Crizele de epilepsie sunt declanșate de explozii anormale de activitate electrică în creier. Dispozitivul, care emite un puls constant de curent, urmărește să blocheze sau să întrerupă semnalele anormale.

Înainte de operație, Justine ne-a spus: „Vreau să-mi recapăt băiatul”.

Operația, care a durat aproximativ opt ore, a avut loc în octombrie, anul trecut. Echipa, condusă de consultantul neurochirurg pediatru Martin Tisdall, a introdus doi electrozi adânc în creierul lui Oran, până când au ajuns la talamus, o stație de releu cheie pentru informațiile neuronale. Marja de eroare pentru plasarea electrozilor a fost mai mică de un milimetru.

Capetele derivațiilor au fost conectate la neurostimulator, un dispozitiv pătrat de 3,5 cm și gros de 0,6 cm, care a fost plasat într-un spațiu din craniul lui Oran, unde osul fusese îndepărtat.

Neurostimulatorul a fost apoi înșurubat în craniu, pentru a fi ancorat în poziție. Stimularea profundă a creierului a mai fost încercată pentru epilepsia infantilă, dar până acum neurostimulatoarele erau plasate în piept, cu fire care mergeau până la creier.

Martin Tisdall a declarat pentru BBC: „Sperăm că acest studiu ne va permite să identificăm dacă stimularea cerebrală profundă este un tratament eficient pentru acest tip sever de epilepsie și analizează, de asemenea, un nou tip de dispozitiv, care este deosebit de util pentr copii, deoarece implantul este în craniu și nu în piept. Sperăm că acest lucru va reduce potențialele complicații”.

Aceasta include reducerea riscului de infecții după operație și de defectare a dispozitivului.

Oran a trebuit să se recupereze timp de o lună după operație, înainte ca neurostimulatorul să fie pornit. Când este pornit, Oran nu îl simte. Și poate reîncărca dispozitivul în fiecare zi prin intermediul căștilor fără fir, în timp ce se ocupă de lucrurile care îi plac, cum ar fi să se uite la televizor.

L-am vizitat pe Oran și familia sa la șapte luni după operație pentru a vedea cum se descurcă. Justine ne-a spus că epilepsia lui Oran s-a ameliorat considerabil: „Este mai alert și nu mai are crize în timpul zilei”, a declarat mama acestuia pentru BBC.

Crizele sale nocturne sunt, de asemenea, „mai scurte și mai puțin severe”. „Cu siguranță îl aduc înapoi încet”, a spus ea.

Doctorul Martin Tisdall a declarat: „Suntem încântați că Oran și familia sa au văzut un beneficiu atât de mare al tratamentului și că acesta i-a reedus crizele și i-a îmbunătățit simțitor calitatea vieții.”

Oran ia acum lecții de echitație, ceea ce îi face plăcere.

Deși o asistentă medicală este la îndemână cu oxigen, iar unul dintre profesorii săi este mereu prin preajmă, pentru orice eventualitate, până acum nu a fost nevoie de niciunul dintre aceștia. În cadrul studiului, alți trei copii cu sindromul Lennox-Gastaut vor fi echipați cu neurostimulatorul cerebral profund.

În prezent, Oran primește un stimul electric constant de la dispozitivul său.

„Viitorul pare mai luminos, dar, în viitor, echipa intenționează să facă în așa fel ca neurostimulatorul să răspundă în timp real la schimbările din activitatea sa cerebrală, în încercarea de a bloca crizele când acestea sunt pe cale să se producă”.

Familia lui Oran știe că tratamentul său nu este un leac, dar sunt optimiști că acesta va continua să iasă din umbra lăsată de epilepsie.

Neurostimulatorul Picostim, produs de compania Amber Therapeutics, a fost utilizat și pentru tratarea pacienților cu boala Parkinson. Un alt tip de neurostimulator montat pe craniu a fost utilizat în Statele Unite pentru a trata epilepsia.

OMS atenționează că mutația virusului SARS-CoV-2 afectează performanța testelor PCR. Acestea ar putea să nu mai depisteze infecția

Vaccinarea împotriva COVID-19: țările în care a început deja

Medicii din Marea Britanie care comit „greșeli oneste” vor fi mai bine protejați de autorități

Tag: epilepsie, Marea Britanie, neurotransmițător

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.