Ce se schimbă pentru pacienți și medici în procesul de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană

Sursa Foto: Sănătate INFO (AI)

Cristina Ghermanschi

20 octombrie, 2026, 14:07

Vizualizări: 204

Un tratament care nu se întrerupe fiindcă medicamentul a dispărut din spitale și din farmacii. Un rezultat de laborator pe care medicul îl poate vedea fără ca pacientul să mai facă un drum după acte. O calificare medicală evaluată după cerințe clare. Acestea sunt câteva dintre schimbările pe care reformele asumate în negocierile cu Uniunea Europeană ar trebui să le aducă în viața oamenilor.

Republica Moldova a deschis, la 13 octombrie 2026, negocierile de aderare pentru două noi grupuri de capitole. Clusterul 2, „Piața internă” și Clusterul 3, „Competitivitate și creșterea economică incluzivă”. Sănătatea se regăsește direct în Capitolul 28, din Clusterul 2, dar schimbările care îi privesc pe pacienți și pe profesioniști depind și de alte domenii precum recunoașterea calificărilor, fiscalitate, cercetare sau protecția lucrătorilor.

Programul național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029, arată ce își propun autoritățile. Reguli mai stricte pentru medicamente și dispositive medicale, supravegherea bolilor și modernizarea asistenței medicale.

Între angajamente și servicii mai bune asumate în Program rămâne însă o muncă pe care adoptarea legilor, singură, nu o poate înlocui.

„Armonizarea legislației și punerea ei în aplicare presupun o muncă dificilă, de mare răspundere, pentru funcționarii Ministerului Sănătății și ai agențiilor subordonate, astfel că majorarea numărului de angajați trebuie judecată în raport cu volumul și complexitatea acestor sarcini și cu rezultatele obținute, fără a fi tratată din start drept o extindere nejustificată a birocrației. Dincolo de activitățile incluse în Programul national de aderare, întrebarea este ce va observa omul care intră într-o farmacie, așteaptă un diagnostic sau își caută tratamentul. Unele îmbunătățiri pot începe chiar înainte de aderare datorită unui cadru legal armionizat și pus în aplicare. Altele, precum exercitarea anumitor drepturi în relația cu sistemele de sănătate din statele membre, presupun aderarea și îndeplinirea unor condiții precise”, a menționat Ghenadie Țurcanu, director politici de sănătate și analize din cadrul Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate.

Medicamente mai bine verificate și lipsuri observate înainte să afecteze tratamentul

Pentru un bolnav care are nevoie zilnic de medicamente, siguranța produsului și disponibilitatea lui sunt la fel de importante. Programul abordează ambele probleme, prin armonizarea regulilor de autorizare, fabricație și supraveghere a reacțiilor adverse, dar și prin dezvoltarea unor sisteme care să urmărească stocurile și circulația medicamentelor.

Monitorizarea electronică a stocurilor, planificată pentru 2026, trebuie să ajute autoritățile să vadă din timp unde se formează un deficit. Un astfel de instrument poate susține intervenția înainte ca bolnavul să fie trimis de la o farmacie la alta sau să își întrerupă tratamentul. Eficiența lui va depinde de date actualizate și de capacitatea de a găsi soluții atunci când apare o alertă.

Sistemul de trasabilitate a medicamentelor, prevăzut pentru 2028, are alt rol, și anume prin urmărirea produselor pe circuitul de distribuție. Dacă apare o problemă cu un lot, identificarea și retragerea lui ar trebui să fie mai rapide.

Pentru medici și farmaciști, reforma aduce responsabilități în raportarea reacțiilor adverse și acces la informații de siguranță mai bune. O reacție observată la un pacent poate contribui la protejarea altora dacă este raportată, analizată și urmată de măsurile necesare.

Există însă o problemă pe care regulile de calitate nu o rezolvă de la sine, și anume atunci când este vorba de prețuri. Chiar Programul menționează că mecanismele de protecție a inovației farmaceutice pot afecta accesibilitatea unor tratamente și sustenabilitatea finanțării publice. Sunt menționate inclusiv medicamentele pentru HIV, tuberculoză și boli rare.

„Apropierea de standardele europene trebuie însoțită de achiziții eficiente, evaluarea tratamentelor și susținerea accesului la generice și biosimilare. Autorizarea unui medicament nu înseamnă automat că acesta va fi comercializat în Moldova sau compensat de Compania Națională de Asigurări în Medicină”, menționează Țurcanu.

Testele, dispozitivele medicale și implanturile trebuie monitorizate și după ce ajung la pacient

Regulile pentru dispozitivele medicale privesc produse foarte diferite, de la teste de laborator până la implanturi și echipamente medicvale utilizate în spitale. În toate aceste cazuri, o problemă de calitate poate influența diagnosticul sau tratamentul.

Programul prevede consolidarea inspecțiilor și crearea unui laborator al Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Pentru pacienți, rezultatul urmărit este folosirea unor produse cu siguranță și performanțe demonstrate și intervenția mai rapidă atunci când sunt depistate deficiențe.

Pentru medic, este important să știe care sunt limitele unui test și ce trebuie făcut dacă un dispozitiv provoacă un incident. Pentru spital, responsabilitatea continuă după cumpărare, și anume prin întreținere, instruirea utilizatorilor și raportarea problemelor.

Aceste schimbări cer personal capabil să verifice piața și instituții medicale dispuse să semnaleze incidentele. Valoarea reformei se va vedea în felul în care sunt prevenite și corectate problemele.

Recunoașterea calificărilor. Ce câștigă profesioniștii și ce trebuie să câștige pacienții

Pentru medici, asistenți medicali, moașe, medici stomatologi și farmaciști, apropierea de UE privește și recunoașterea pregătirii profesionale.

Programul prevede alinierea la Directiva 2005/36/CE, ajustarea legislației privind exercitarea profesiunilor medico-sanitare și farmaceutice, revizuirea nomenclatorului specialităților de rezidențiat și adaptarea programelor de studii la cerințele minime de formare. Sunt incluse mecanisme de certificare a cadrelor medicale, dezvoltarea sistemelor informaționale și instruirea personalului responsabil.

Pentru un profesionist, acestea ar trebui să însemne proceduri mai previzibile, și anume ce documente îi sunt cerute, cine îi verifică pregătirea și în ce condiții îi poate fi recunoscută calificarea. Deschiderea negocierilor nu acordă însă, de acum, recunoaștere automată tuturor diplomelor moldovenești în statele UE. Aplicarea mecanismelor europene va depinde de condițiile aderării, de profesie și de îndeplinirea cerințelor relevante.

Pacienții au și ei un interes direct în această reformă. Cerințele privind durata studiilor, conținutul pregătirii și practica profesională trebuie să se reflecte în competențele celor care acordă asistența medicală. Beneficiul pentru Moldova începe în universități, în rezidențiat și în instituțiile unde se desfășoară instruirea clinică.

Mobilitatea mai ușoară poate accentua însă deficitul de personal medical și farmaceutic dacă nu este însoțită de condiții care să îi determine pe profesioniști să rămână sau să revină în țară. Remunerarea, echipamentele, volumul de muncă și posibilitățile de dezvoltare profesională vor conta. Sistemul de sănătate are nevoie să poată valorifica acasă calificările pe care urmărește să le facă recunoscute în Europa.

Tratamentul medical într-un stat UE. Ce va putea solicita pacientul și cine va plăti

Programul prevede crearea unui punct național de contact pentru asistența medicală transfrontalieră, reguli de rambursare și cerințe pentru recunoașterea rețetelor la medicamente.

Pentru pacient, prima îmbunătățire ar trebui să fie informația sigură. Unde poate cere asistență medicală, ce tipuri de servicii medicale sunt eligibile, dacă are nevoie de autorizare și ce parte a costului poate recupera. Aceste drepturi, pentru persoanele asigurate în Moldova în cadrul viitorului mecanism european, sunt legate de aderare.

Directiva privind asistența medicală transfrontalieră nu promite plata integrală a oricărui tratament ales în străinătate. În principiu, rambursarea se face în limita costului pe care sistemul de asigurare l-ar fi suportat acasă pentru serviciul eligibil și fără a depăși suma plătită. Unele îngrijiri necesită autorizare prealabilă, iar pacientul poate fi nevoit să achite inițial tratamentul.

De aceea, procedurile trebuie explicate înaintea deplasării. La întoarcere, contează și continuitatea asistenței medicale. Medicul din Moldova are nevoie de documentele și recomandările necesare pentru a urmări pacientul.

Transfuzii și transplanturi. Mai multă siguranță, de la donare până la utilizare

O transfuzie sau un transplant presupune un șir de etape în care fiecare verificare contează. Selecția și examinarea donatorului, prelevarea, păstrarea și transportul trebuie să permită identificarea și gestionarea riscurilor.

Programul include dotări pentru serviciile de transfuzie, instruirea personalului, crearea unei rețele naționale de coordonare a donării și operaționalizarea Sistemului informațional Transplant.

Pentru pacientul care primește sânge, beneficiul urmărit este reducerea riscurilor evitabile. Pentru cel care așteaptă un transplant, coordonarea mai bună a donării poate ajuta sistemul de sănătate să identifice și să valorifice oportunități care altfel s-ar pierde.

Trasabilitatea permite urmărirea traseului de la donator la primitor și în sens invers atunci când apare o problemă. Personalul medical are nevoie de proceduri clare, instruire și sisteme care să susțină aceste verificări.

Standardele compatibile pot sprijini cooperarea internațională. Ele nu garantează însă accesul imediat la un organ. Acesta depinde și de donatori, capacități clinice și acorduri între state. În paralel, Moldova trebuie să urmărească noul cadru european pentru substanțele de origine umană, aplicabil în principal din august 2027.

Infecții depistate mai repede și spitale care își cunosc riscurile

În domeniul bolilor transmisibile sunt planificate fortificarea a șase laboratoare naționale de referință, îmbunătățirea alertării și conetarea sistemelor de date. Programul include studierea infecțiilor asociate asistenței medicale și a rezistenței antimicrobiene, precum și extinderea screeningului tuberculozei, inclusiv în penitenciare.

Un laborator care identifică mai repede agentul unei infecții poate ajuta medicul să aleagă tratamentul potrivit. Informația transmisă la timp către Agenția Națională pentru Sănătate Publică poate permite intervenția înainte ca un focar să se extindă. Personalul medical beneficiază, la rândul său, de o protecție mai bună dacă riscurile sunt cunoscute și măsurile sunt aplicate.

În spitale, notificarea infecțiilor trebuie urmată de analiza cauzelor și schimbarea practicilor. O creștere inițială a cazurilor raportate poate însemna și că sistemul de sănătate începe să le identifice mai bine. Supravegherea cere raportare corectă și capacitatea de a interveni.

Aceeași preocupare pentru rezistența antimicrobiană explică prezența medicamentelor veterinare în componenta de sănătate. Registrele, controlul reziduurilor din alimente și monitorizarea utilizării antibioticelor la animale pot contribui la limitarea riscurilor pentru oameni. Efortul medicilor de a trata infecții rezistente la antibiotic are nevoie de măsuri și în afara spitalului.

Cancerul. Depistarea timpurie trebuie urmată de diagnostic și tratament

Documentele recunosc lacune în organizarea screeningului, participarea populației și gestionarea datelor. Sunt prevăzute un nou program national de control al cancerului, operaționalizarea registrului national de cancer și extinderea accesului la medicamente pentru cancerul la copii.

Pentru pacient, schimbarea esențială ar fi un traseu în care etapele asigură contitunitate. Începând de la invitație la screening, informare, testare de calitate, investigații după un rezultat suspect și tratament inițiat la timp.

Extinderea testării trebuie făcută pentru grupurile în care beneficiile sunt demonstrate și cu evaluarea riscurilor de rezultate fals pozitive și supradiagnostic. Un program are nevoie și de capacitatea de a investiga cazurile depistate. Altfel, pacientul poate rămâne cu o suspiciune și cu o nouă listă de așteptare.

Registrul de cancer poate arăta unde apar întârzierile și ce rezultate obțin serviciile. Pentru medici și conducătorii de instituții medicale, datele sunt necesare pentru planificare. Pentru bolnavi, rezultatul așteptat este accesul mai rapid și mai echitabil la asistența medicală.

Bolile rare și sănătatea mintală au nevoie de servicii care comunică între ele

Pentru bolile rare sunt prevăzute un registru național, utilizarea clasificării ORPHA, dezvoltarea diagnosticului și pregătirea cooperării cu rețelele europene de referință.

Identificarea pacienților și a nevoilor lor este necesară pentru organizarea asistenței medicale și calcularea costurilor acesteia. O clasificare comună poate ușura comunicarea între specialiști. Cooperarea cu centre care au experiență poate ajuta medicii din Moldova să gestioneze cazuri întâlnite rar în practica lor.

Pentru familie, beneficiul ar trebui să fie reducerea drumului până la diagnostic și accesul la un plan de asistență medicală. Participarea la rețele europene presupune însă criterii și proceduri, iar finanțarea terapiilor trebuie decisă separat.

În sănătatea mintală, programul urmărește cooperarea dintre instituții, combaterea stigmatizării, sprijinul pentru copii și adolescenți și reabilitarea psihosocială. Sunt incluse și servicii pentru copiii și părinții afectați de consumul de alcool sau droguri.

Pentru aceste persoane, continuitatea între medicul de familie, serviciile comunitare, asistența socială și spital poate preveni situațiile în care ajutorul vine abia în criză. Campaniile de informare au rost dacă omul care cere sprijin găsește o echipă și un serviciu disponibil.

Tutun, cosmetice și expuneri de mediu. Prevenția se face și în afara instituțiilor medicale

Armonizarea în domeniul controlului tutunului privește ingredientele, avertismentele, publicitatea, notificarea produselor, mediile fără fum și aerosoli și trasabilitatea.

Pentru populație, miza este reducerea expunerii involuntare la emisiile toxice ale prodiuselor din tutun și nicotină și prevenirea inițierii consumului, în special în rândul copiilor. Pentru lucrători, inclusiv cei din sănătate, aplicarea interdicțiilor înseamnă protecție în timpul programului de muncă.

Trasabilitatea poate ajuta la identificarea abaterilor din circuitul comercial, dacă datele sunt fiabile și sistemul respectă cerințele de independență față de interesele industriei tutunului. Politica de sănătate se întâlnește aici cu fiscalitatea. Accizele sunt negociate în Capitolul 16, din Clusterul 3, iar taxarea trebuie coordonată cu prevenirea consumului, controlul pieței și sprijinul pentru renunțare.

În cazul cosmeticelor, regulile vizează siguranța ingredientelor, etichetarea și justificarea afirmațiilor comerciale. Programul include și un ghid privind eficacitatea produselor de protecție solară. Pentru cumpărător, beneficiul este o informație mai clară și protecția față de produse neconforme.

Pentru expunerea la câmpuri electromagnetice sunt prevăzute cartografierea stațiilor de emisie și consolidarea capacității de măsurare. Autoritățile ar trebui să poată verifica respectarea limitelor și să explice rezultatele, pe baza măsurătorilor și a dovezilor disponibile.

Dosarul medical care îl urmează pe pacient

Programul prevede dezvoltarea dosarului electronic de sănătate până în 2027, iar pentru 2028, măsuri de interoperabilitate și o platformă națională de telemedicină.

Utilitatea unui dosar electronic se vede într-o consultație obișnuită. Medicul poate afla ce tratamente a primit pacientul, ce alergii are și ce investigații au fost făcute. Pacientul ar putea scăpa de unele drumuri după copii de acte și de repetarea unor analize ale căror rezultate există deja.

Telemedicina poate facilita anumite consultații și colaborarea între profesioniști, mai ales pentru oamenii aflați departe de centrele specializate. Utilizarea ei trebuie adaptată situației clinice.

Sunt necesare însă sisteme care schimbă informații între ele, echipamente, instruire și protecția confidențialității. Accesul la date trebuie controlat și verificabil. Persoanele care nu folosesc internetul trebuie să aibă acces la asistența medicală fără bariere suplimentare.

La nivel european, schimbarea este și ea etapizată. Regulamentul privind Spațiul european al datelor privind sănătatea prevede aplicarea principalelor cerințe pentru schimbul de sinteze medicale și prescripții electronice din 2029, iar pentru imagini, rezultate de laborator și rapoarte de externare din 2031. Dosarul național trebuie construit în perspectiva acestei compatibilități. Dezvoltarea lui nu înseamnă conectarea imediată la toate sistemele UE.

Cum vor fi alese tratamentele plătite din banii publici

Programul include instituirea mecanismului de evaluare a tehnologiilor medicale la Compania Națională de Asigurări în Medicină.

Evaluarea ar trebui să arate ce aduce un tratament față de alternative. Beneficii pentru pacient, riscuri, certitudinea dovezilor și impact asupra bugetului fondurilor asigyrării obligatorii de asistență medicală. Cooperarea europeană poate sprijini analiza.

Pentru sistemul de sănătate din Moldova, cu resurse limitate, aceste întrebări sunt decisive. O cheltuială mare pentru un beneficiu modest poate restrânge posibilitatea de a finanța alte servicii de asistență medicală. În același timp, un tratament costisitor poate aduce un câștig important unor pacienți pentru care există puține opțiuni.

Deciziile trebuie argumentate public, cu gestionarea conflictelor de interese și participarea specialiștilor și a pacienților. Autorizarea unui produs (medicament/dispozitiv medical), evaluarea lui și compensarea sunt etape distincte.

Ce se va schimba pentru oamenii care ajung cel mai greu la medic

Programul include subvenționarea activității farmaceutice în sate, compensații de transport pentru lucrătorii medico-sanitari și farmaceutici, organizarea trimiterilor între servicii și identificarea barierelor în vaccinarea copiilor în special din grupurile vulnerabile.

O farmacie accesibilă și un profesionist medical care poate ajunge la locul de muncă pot influența direct continuitatea tratamentului. Reorganizarea serviciilor de asistență medicală trebuie să asigure că pacientul ajunge la specialistul și la nivelul de asistență medicală, într-un termen potrivit stării sale.

De aceea, progresul trebuie urmărit și în afara instituțiilor medicale de nivel secundar și terțiar. Cât așteaptă oamenii din sate, cât cheltuiesc pentru a ajunge la servicii medicale și câți renunță la investigații sau tratament. O îmbunătățire a mediei naționale poate ascunde dificultăți care persistă pentru cei mai vulnerabili.

Negocierile vor cere dovada că reformele funcționează

„Poziția comună a UE pentru Clusterul 2, „Piața internă” pune accent pe aplicarea regulilor, capacitatea instituțiilor și integritate. Controlul tutunului și principalele domenii de sănătate sunt incluse în condițiile pentru închiderea provizorie a Capitolului 28. Pentru profesioniștii din sănătate, reformele presupun instruire, raportare și responsabilități suplimentare. Ele trebuie însoțite de timp, personal și instrumente de lucru. Pentru pacienți, rezultatele se pot verifica prin întrebări concrete, și anume: A fost mai scurt drumul până la diagnostic? A fost disponibil tratamentul? A fost investigată problema de siguranță? A ajuns informația la medicul care avea nevoie de ea? Beneficiile integrării europene în sănătate vor deveni vizibile atunci când răspunsurile la aceste întrebări se vor schimba. Multe dintre ele pot fi îmbunătățite înainte ca Moldova să devină stat membru UE, și anume prin transpunerea reglementărulor europene în legislația națională”, subliniează directorul pentru politici de sănătate și analize din cadrul Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate.

Audit al Curții de Conturi Europene: creșterea accizelor la tutun nu înseamnă mai multă contrabandă

Când munca îmbolnăvește. Ce cere Parlamentul European și ce face R. Moldova

ANSP: Pliculețele cu nicotină nu îndeplinesc condițiile legale de plasare pe piață. Sănătatea copiilor este prioritară

Tag: pacienți medici procesul de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.