„În URSS lucrătorul medical a fost una dintre profesiile cele mai prost plătite, chiar mai prost decât munca la colhoz. După 25 de ani de independenţă, situaţia nu s-a schimbat”
redactor
19 mai, 2016, 14:32
Vizualizări: 5971
Migraţia lucrătorilor medicali continuă. Aşa spun statisticile şi rapoartele curente. Şi dacă în ţară procesul de migraţie continuă, el nu poate să nu afecteze personalul medical, care activează în unul din domeniile cele mai prost plătite, cu grad mare de surmenaj, gărzi de noapte și muncă în condiții adesea inoportune, cerinţe prea mari şi beneficii foarte mici, atât materiale cât şi profesionale sau de carieră.
Ala Nemerenco, şef al Clinicii de Asistenţă Medicală Primară, expert în politici de sănătate
Migraţia lucrătorilor medicali continuă. Aşa spun statisticile şi rapoartele curente. Şi dacă în ţară procesul de migraţie continuă, el nu poate să nu afecteze personalul medical, care activează în unul din domeniile cele mai prost plătite, cu grad mare de surmenaj, gărzi de noapte și muncă în condiții adesea inoportune, cerinţe prea mari şi beneficii foarte mici, atât materiale cât şi profesionale sau de carieră.
Conform raportului anual al Sindicatului Sănătatea, exodul forței de muncă din sistemul de sănătate este un proces condiționat obiectiv, 80% la sută din migranţi fiind în vârsta activă de muncă, 2/3 femei şi majoritatea – din zone rurale. Sindicaliștii mai afirmă că migraţia potențială formulată ca o „dorinţă de a emigra în viitor” a tinerilor specialişti (medici şi personal medical veriga medie) este, conform sondajelor, de peste 90 la sută.
Prin urmare, majoritatea absolută a tinerilor specialişti sunt tentați să plece la muncă în străinătate. Conform aceluiaşi raport, salariul mediu lunar în sistemul sănătăţii şi cel social în 2015 a fost egal cu 4.430,2 de lei, adică mai mic decât salariul mediu pe economie (4.610,9 lei), mai mic decât în industrie, decât în administraţia publică, construcţii, dar și alte domenii şi de aproximativ două ori mai mic decât în sectorul financiar sau energetic.
Aş vrea să fac o retrospectivă în vremurile mai vechi şi să amintesc că a mai existat o ţară cu exact aceeaşi abordare – URSS. În URSS lucrătorul medical a fost categoria aproape cea mai prost plătită din toate profesiile, chiar mai prost şi decât munca pe câmp în colhoz. În anul 1970 la un salariu mediu pe economie de 122 ruble sovietice, în sectorul sănătăţii şi social se plătea un salariu mediu de doar 92 de ruble; în 1986, deşi venise Gorbaciov şi apăruse o oarecare democratizare, raportul nu era mai bun - 134,9 ruble în sănătate comparativ cu media pe economie de circa 200 ruble. După cum se vede, astăzi, după 25 de ani de independenţă, situaţia nu s-a schimbat deloc. Aceeaşi atitudine şi aceeaşi abordare.
Referitor la Strategia de dezvoltare a resurselor umane în sănătate pentru anii 2016-2025 aprobată recent. Încă prin 2010 Ministerul Sănătăţii a început dezvoltarea acestei Strategii şi doar anul acesta a ajuns să o finalizeze şi să o aprobe, şi numai datorită suportului OMS. Dar o Strategie aprobată nu înseamnă încă nimic dacă nu se transpune, şi aş sublinia, de urgenţă (!) în realizarea unor acţiuni concrete.
Acţiunile sale e necesar să fie prioritizate atât după impact, cât şi conform resurselor disponibile. De asemenea, sub fiecare acţiune descrisă urmează un şir de activităţi cu termeni foarte concreți, şi din câte cunosc, nimic în acest sens încă nu se întâmplă. Întâi și întâi este nevoie de planificarea forţei de muncă bazată strict pe estimarea necesităţilor.
Acelaşi raport sindical conclude că în prezent, necesarul de forţă de muncă este satisfăcut prin decizii administrative, care nu se bazează pe metodologii ştiinţifice argumentate, care să ţină cont de evoluţia demografică, a profilului de morbiditate, precum şi de capacitatea instituţiilor de formare. Eu aş mai adăuga şi resursele disponibile. Mă voi repeta, dar pregătirea la conveier a lucrătorilor medicali din surse bugetare, cunoscând că ei nici nu planifică să se încadreze în acest sistem, și nici nu se încadrează la absolvire, este o risipă de bani de neiertat. OMS a realizat un şir întreg de activităţi de suport în acest sens, axate și pe modalitatea de planificare a resurselor umane în sănătate, inclusiv a organizat în Finlanda în 2014 o vizită de studiu foarte comprehensivă, în care colegii din Finlanda s-au împărtăşit cu experienţa lor.
Au fost vizite şi discuţii la ministerele sănătății, protecției sociale, muncii şi economiei, educației, la institute ca de exemplu cel al Guvernului de Cercetare Economică și cel de Sănătate Națională, la diferite autorități naționale de supraveghere a sănătății și de statistică etc. Toate aceste instituţii sunt implicate foarte armonios în planificarea corectă a cadrelor medicale, iar sistemul de planificare din Finlanda este recunoscut ca unul dintre cele mai puternice din lume. Aştept de 2 ani să văd acţiunile pe care trebuie să le dezvolte Moldova ca urmare acestor vizite de studiu, or, anume cu acest scop în grup au fost incluşi diferiți factori importanți de decizie. De asemenea, au existat instruiri şi ateliere de lucru la capitolul planificării forţei de muncă în sănătate, în special aş vrea să remarc atelierul focusat pe politicile OMS de menținere a personalului medical în zonele rurale şi îndepărtate.
OMS s-a implicat şi a oferit întreg suportul său la acest subiect pentru a ajuta Moldova să facă faţă acestei provocări. Dar ce urmează, deja ţara trebuie să dezvolte. Și nu doar o singură măsură. Ci un spectru și neapărat în paralel cu alte reforme. Cu reformarea spitalelor, regionalizarea lor, cu reprofilarea personalului existent, cu permutarea lor, daca este necesară, cu majorarea salariilor și nu doar cu câteva sute de lei, cu identificarea surselor pentru acest scop din economiile acumulate în urma eficientizării sistemului care înghite o mulțime de bani și produce prea puține rezultate, cu planificarea corecta a forței de muncă, cu producerea unui număr de personal medical egal necesităților și posibilităților țării etc. Este mult de muncă la acest capitol, sunt necesare cunoștințe vaste în mai multe domenii, și mult curaj, inclusiv politic. Dar cred că se merită. Altfel o sa pierdem și ce a mai rămas.
Categoria: Opinii
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
27 iulie, 2015, 17:11
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Adrian Belîi: Republica Moldova ar putea avea, de la anul vi ...
26 martie, 2024, 12:29
O femeie risca să moară după ce a încercat să trateze cancer ...
22 aprilie, 2024, 11:39
Studiile confirmă: COVID-ul îmbătrânește creierul cu 20 de a ...
20 februarie, 2024, 11:05
Istoria unei lucrătoare a sexului, care a devenit apoi proxe ...
05 martie, 2024, 14:16
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi17,20 %