Ghenadie Curocichin: „Regula în medicina de familie e simplă – banul vine odată cu pacientul”

Sursa Foto:

redactor

01 martie, 2017, 12:16

Vizualizări: 7860

Autor: Elena Cioina

Medicina de familie are nevoie de îmbunătățire, deci, o reformă a ei este necesară, spun specialiștii. Problema e pe ce cale se va merge – medicii vor avea dreptul să profeseze liber și să fie contractați direct de Compania Națională de Asigurări în Medicină, se va propune un model combinat cu cel prezent sau în general va fi aleasă altă perspectivă. Acum putem doar presupune întrucât proiectul e la etapa discuțiilor, analizei tendințelor. Cert este că în curând ar trebui să avem cel puțin conceptul noii reforme. Așa a cerut premierul Ministerului Sănătății. L-am întrebat pe Ghenadie Curocichin, șeful Catedrei Medicina de Familie din cadrul USMF „N.Testemițanu” cum vede dumnealui reforma medicinei primare și dacă libera practică pentru medicii de familie ar aduce doar plus valoare în prestarea serviciilor medicale primare.

Domnule Curocichin, la ce etapă este elaborarea proiectului reformei medicinei de familie? Sunteți implicați în discuții?

Proiectul reformei medicinei primare este la etapa discuțiilor, mai degrabă la etapa de analiză a tendințelor și acestea par să se îndrepte mai mult spre liberalizarea medicinei primare. Vom vedea ce o să se întâmple, pentru că problema este multilaterală. Dacă e să mergem pe această cale, va trebui să asigurăm o serie de condiții, mecanisme. Deci, nu e o problemă care se va rezolva azi sau mâine. Dacă vorbim despre liberalizarea medicinei de familie, în primul rând va fi nevoie ca doctorii să capete niște deprinderi, ei trebuie instruiți cum să facă management. Apoi, un alt aspect de proprietate, unde vor avea aceste cabinete, de cine vor aparține. Lucrurile nu sunt deloc simple. Toți actorii trebuie implicați la elaborarea actelor normative. Trebuie să participe și Universitatea de Medicină cu catedra Medicina de Familie, Catedra de Management, Școala de Sănătate Publică, pentru că medicii vor avea nevoie de instruire pe diverse dimensiuni.

Dumneavoastră cum vedeți liberalizarea acestei practici, e binevenită ea pentru Moldova, e timpul potrivit, e prea devreme?

Niciodată nu e timpul potrivit. E ca și cu lepădatul fumatului. În principiu este o logică în toată această inițiativă și e și fundamentată. Fiind contractați individual, medicii de familie se vor gândi mai mult la responsabilitate, la rezultate pozitive în activitatea lor, pentru că de ele va depinde finanțarea. Este o practică aplicată în majoritatea țărilor din Occident.

Dar nu știu dacă ne putem comparația cu țările occidentale, unde e cu totul alt nivel de trai și sunt cu totul alte posibilități...

Ne putem compara, deoarece o serie de parametri practici în medicina de familie din Moldova nu sunt mai răi decât în țările occidentale. Altceva e că va trebui să trecem printr-o serie de procese, pentru că liberalizarea va însemna niște costuri. Aici trebuie refăcută partea administrativă, poate că ar deveni mai simplă contractarea medicilor de familie de către CNAM. Când e vorba de liberalizare se pornesc niște procese de concurență. Noi putem acum doar presupune că ele vor apărea. În urma unui astfel de proces, de obicei, sunt eliminați cei care nu știu să lucreze și sunt avantajați și promovați, în mod firesc, cei care vor face față sarcinilor. Medicii care vor presta servicii mai calitative vor fi mai solicitați de către pacienți. Regula e simplă – banul la practica medicului de familie vine împreună cu pacientul de pe listă.

Dar există și un alt aspect, care se numește, deficitul de medici de familie în Moldova, mai ales la țară. De asemenea, există aspectul vârstei când medicii nu sunt mai sunt tentați să-și asume atâtea responsabilități, inclusiv de management...

Sunt de-acord și eu mai spun odată că acest lucru nu se va întâmpla peste noapte. Eu înțeleg că ceea ce se propune este o mișcare, o tendință, dar pentru o tendință trebuie să deschidem anumite porți. Asta înseamnă să elaborezi cadrul legal, mecanisme de implementare. Adică nu ne vom trezi mâine toți liberalizați. Probabil va dura o perioadă. Nu știu cât va dura, dar poate va funcționa în paralel practica de acum cu libera practică. Ele ar putea să coexiste. După care vom putea să vedem care dintre ele e totuși mai acceptată de pacient și de către medic.

Premierul, Pavel Filip, a cerut ca documentul să fie gata în câteva luni. Dumneavoastră cum credeți, cam cât timp ar putea să ia elaborarea lui și ulterior trecerea treptată la libera practică, dacă se va întâmpla?

Noi trebuie să separăm procesul de elaborare a cadrului legal și trebuie să vedem separat cât ar putea să dureze aplicarea. Pentru elaborare s-au dat șase luni.

E suficient pentru elaborarea unui document de reformă?

E greu de spus. Va trebui mobilizare, mai ales că trebuie să se implice mai multe ministere – și cel al Sănătății, și cel al Economiei și cel al Finanțelor. Nu știu cât va dura elaborarea cadrului legal, dar și implementarea nu se va putea face imediat. Nu văd cum acest lucru s-ar putea produce repede această trecere. Medicii trebuie instruiți, obișnuiși cu noua practică, vor trebui să aleagă dacă lucrează singuri sau merg într-un centrul de sănătate unde lucrează după modelul vechi. Cei care vor decide să profeseze pe cont propriu cel mai probabil vor dori să se extindă, să aibă mai mulți pacienți, pentru că ei știu că sunt capabili să facă și să deservească mai mult decât 1.500 de pacienți, de exemplu. E și asta o modalitate de a acoperi golurile. Prin libera practică se deschid anumite portițe pentru a putea fi rezolvate anumite probleme ale medicinei de familie, inclusiv insuficiența de doctori.

Dumneavoastră unde vedeți partea cea mai dificilă, când va fi greu să treci de la o formă la alta a practicii?

Cred că partea cea mai dificilă va fi la aplicare. Atunci se vor măsura avantajele și dezavantajele și lucrurile se vor echilibra în momentul în care cele două practici vor începe să coexiste.

Dle Curocichin, dar în general medicina de familie are nevoie de o reformă radicală sau ea trebuie doar îmbunătățită? Și noi cum trebuie să înțelegem această liberalizare ca o reformă nouă sau ca o ajustare a actualei?

În actuala formulă există câteva momente care constrâng dezvoltarea medicinei de familie. De exemplu, dependența teritorială. Adică un medic trebuie să acopere în sectorul său aproximativ 1.500 de pacienți. În același timp există și dimensiunile unei liste raționale. Un medic nu poate presta servicii de calitate având 5 mii de pacienți pe listă. Similar nu poți asigura fiabilitatea financiară a unei instituții cu 500 de pacienți la un medic. Există niște lucruri optime. De asemenea, fiind liber practician, probabil că interesul medicului față de ceea ce face va fi mai mare. El se va strădui să presteze servicii mai calitative, să își mărească lista de pacienți, se include elementul de generare a propriului salariu, de influență a propriilor venituri.

Să admitem că ajungem să avem medicina de familie liberalizată, noi știm care este mobilitatea cadrelor medicale, mai ales în sate unde oamenii nu prea vor să se deplaseze din satul X în satul Y, la 30 de km.

Aici și va interveni interesul doctorului de a-și mări lista de pacienți. Haideți să ne uităm în felul următor. Există distanța de 30 de km și populație care nu are medic de familie și locul e liber. Și atunci care va fi alegerea unui doctor? La Chișinău locuri nu sunt, în Orhei locuri nu sunt, dar în satul fără medic de familie el ar putea practica liber și ar putea ridica, ipotetic vorbind, un salariu de 18 mii de lei. Ce alegere credeți că va face un proaspăt absolvent a rezidențiatului?

Dar cei care deja sunt așezați la casele lor? Cu ei ce facem, cum îi mobilizăm?

Cei care sunt așezați, nu se vor mișca din loc, dar și lor li se va oferi posibilitate. El va decide ce face, stă cu un salariu mic și lucrează nu departe de casă ori își ia mașina și merge la 30 de km. Adică momentul acesta al liberalizării și concurenței în contul calității și contul volumului, se include nu în sistemul actual al medicinei primare, ci în cel liberalizat. Așa s-ar părea, așa credem că ar trebui să se întâmple.

Domnule Curocichin, dar oricât de lăudat ar fi acest model liberalizat al medicinei de familie, bun pentru țările din Vest, noi avem experiența României, care nu e tocmai bună. Și acolo doctorii de familie sunt liberi să practice meseria și sunt contractați direct. Nu credeți că putem ajunge în aceeași situație?

Eu cred că trebuie să învățăm din greșelile vecinilor, dar să ajungem la avantajele celor care înregistrează succese cu această practică. Să ne uităm la Țările Baltice. Eu nu am văzut medici de familie la ei care să se plângă că au salariul mic. Sigur că în Occident sunt țări unde practica nu e atât de liberă, însă acolo ea există și calitatea serviciilor e net superioară. Eu cred că în Moldova acum se va deschide calea, dar nu cred că în scurt timp noi vom trece la sistemul de profesare liberalizat. Nu cred că e posibil. Nu iau eu deciziile, dar probabil că mai întâi ceva se va pilota. La noi și regiunile sunt diferite. Unele sunt mai accesibile, mai deschise și populație este. În alte regiuni s-ar putea să nu ia foc atât de bine. Ceea ce se așteaptă este ca lucrurile să se îmbunătățească în medicina de familie.

Totuși noi trebuie să privim realist, să le deschidem calea medicilor, mai ales celor care pot face managementul practicii și pot face mai mult decât în acest moment, însă în situația actuală nu au deschisă portița. De ce să nu-i lăsăm să se dezvolte, să deservească mai mulți pacienți, să crească în calitate și respectiv să aibă și salariu pe măsură.

De ce nu s-a mers pe această practică de la începutul reformei în medicina primară? Doar Țările Baltice o aplică nu de azi și nu de ieri, iar pentru Moldova, inclusiv în sănătate, ele sunt un model.

Amintiți-vă cine era la guvernare atunci când se făcea această reformă. Printre altele în legislația din 96 scrie că medicii de familie pot practica profesia în formă liberă.

Dar Centrele Medicilor de Familie, Centrele de Sănătate au obținut autonomie, ceea ce le-a permis o dezvoltare. Nu e suficient?

Știți cum este o vorbă - libertatea câinelui se măsoară în lungimea lanțului. Ei sunt autonomi în cadrul unei instituții. Eu sincer să vă spun nu știu care formă este cea mai bună, dar e bine că se caută soluții pentru îmbunătăți calitatea și accesul populației la serviciile medicale primare. Cel puțin asta mi-e clar, deocamdată.

Vedeți că practica liberă pentru medicii de familie a fost anunțată de premier și înțelegem că el o vrea. Ministerul nu spune clar dacă e încântat sau nu de idee. Până la urmă vom vedea. În plus, există voci care spun că s-ar putea reveni și la medicina de familie centralizată.

Vom vedea care opinie va domina, dar existența a două sisteme diferite, cel mai probabil va trezi anumite dificultăți. De exemplu, centralizarea e bună pentru Finlanda, dar nu e bună pentru Moldova. Dacă centralizăm, atunci birocrația devine mare, iar toți birocrații trebuie hrăniți.

Domnule Curocichin, vă mulțumim pentru interviu.

Doina Rusu: Proporțiile dezastrului de acum le vom afla peste ani, când adolescenții care fumează vor ajunge la spital cu boli grave

Parascovia Munteanu: Mijloacele de contracepție sunt astăzi disponibile, dar nu și accesibile. Mai ales pentru persoanele cu dizabilități

Interviu cu Emil Ceban, rectorul USMF Nicolae Testemițanu: „Avem foarte des propuneri de la privați să construim un spital universitar”

Tag:

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.