„Sacul cu bani”, mutat de la Guvern? Președintele Curții de Conturi vrea ca CNAM să treacă în subordinea Ministerului Sănătății

Sursa Foto:

redactor

26 aprilie, 2017, 18:39

Vizualizări: 4545

Președintele Curții de Conturi, Veaceslav Untilă, a declarat astăzi în cadrul prezentării unui raport de audit că una din recomandările Curții pentru autorități va fi transferarea CNAM în subordinea Ministerului Sănătății. Untilă a făcut declarația în contextul unor neînțelegeri pe marginea debursărilor făcute în cadrul proiectului „Modernizarea sectorului sănătății”, finanțat de Banca Mondială.

Autor: Irina Papuc

Într-un raport de audit al Curții de Conturi, pe marginea surselor financiare consolidate ale Ministerului Sănătății, prezentat astăzi, se menționează că au fost depistate nereguli grave legate de atribuții și debursare. Mai exact, în cadrul Acordului de finanțare pentru realizarea Proiectului „Modernizarea sectorului sănătății", auditul ar fi stabilit o lipsă de transparenței în procesul de repartizare a banilor. În rezultat, către Ministerul Sănătății ar fi ajuns mai puțini bani, în timp ce la Compania Națională de Asigurări în Medicină ar fi ajuns suplimentar 18,6 milioane de lei.

„Indicatorii stabiliți în proiect nu sunt corelați cu atribuțiile părților implicate în realizarea și raportarea acestora, circumstanțe ce nu oferă și nu asigură repartizarea exhaustivă a mijloacelor proporțional efortului și activităților îndeplinite. Aceste condiții ar putea genera pe viitor situații incerte în cadrul proceselor de realizare și raportare a indicatorilor”, a menționat raportorul.

Indicatorii țin de diminuarea numărului de paturi pentru tratamentul, revizuirea indicatorilor de performanță pentru asistența medicală primară, pilotarea unei scheme de stimulare bazată pe performanță în spitale, instituirea managementului comun pentru mai multe spitale din Chișinău.

Vicedirectorul CNAM Diana Grosu-Axenti a avut obiecții la raport și a încercat să argumenteze cum și de ce cei 18 milioane de lei au ajuns în bugetul CNAM, nu la Ministerul Sănătății.

„În raport este menționat faptul că prin prisma atribuțiilor sale, Ministerul Sănătății consideră că toate mijloacele financiare debursate anul trecut urmau să fie redistribuite în alt mod, așa cum a fost prevăzut în Acordul de Finanțare. Noi vrem să menționăm că, de fapt, această repartizare a fost efectuată în conformitate cu Legea bugetului de stat și este un rezultat al negocierilor care au avut loc la Ministerul Finanțelor de nenumărate ori. În contextul în care fondurile CNAM constituie 87 procente din totalul cheltuielilor pe sănătate, impactul privind politicile este asupra noastră. Acesta este motivul pentru care debursările s-au făcut astfel, ținând cont totodată și de specificul anului 2016”, a spus Diana Grosu-Axenti.

Răspunsul lui Veaceslav Untilă nu doar că nu a întârziat să apară, dar a fost unul pe cât de poate ne neașteptat.

„Noi o să discutăm în deliberări, dar posibil că noi o să venim cu o recomandare ca totuși Dumneavoastră (n.r. – CNAM, către Diana Grosu-Axenti) să mergeți în subordinea Ministerului Sănătății. Atunci lucrurile astea o să fie de la sine și n-o să fie nevoie de explicații suplimentare”, a spus Untilă. Membrii Curții de Conturi s-au arătat deranjați că Ministerul Finanțelor a ținut cont de legea internă a Republicii Moldova, în detrimentului Acordului de Finanțare care „ar trebui să fie mai presus decât legea”.

De altfel, Ministerul Sănătății, prin instituțiile sale, se face responsabilă de utilizarea neconformă pe parcursul anului trecut a 24 de milioane de lei. Totuși, viceministrul Sănătății Liliana Iașan, prezentă la eveniment, a cerut ca o frază din raport să fie schimbată. Să nu sune chiar așa de dur.

„Solicit respectuos modificăm fraza asta să nu sune atât de dur și delapidant – că Ministerul Sănătății nu a asigurat un management conform de recuperare a resurselor (n.r. – pentru serviciile de educație pentru studenții la Medicină), generând o prejudiciere de 22,5 milioane de lei. Există instituții care recuperează banii. Noi ne asumăm pentru anul viitor să venim cu instrumente de reținere a cadrelor medicale în sistem”, a spus Iașan.

Curtea de Conturi a spus că așteaptă informații despre înlăturarea neajunsurilor timp de 2 luni.

Menționăm că CNAM se subordonează Guvernului, după ce anul trecut a fost modificat statutul acesteia. CNAM a fost fondată în anul 2002 și gestionează banii din asigurările obligatorii de asistență medicală. Conform recomandărilor experților, CNAM ar trebui să fie independentă, pentru a-și putea îndeplini cu corectitudine atribuțiile.

█ Articole relaționate:

Discuții aprinse la Curtea de Conturi privind rezultatele modernizării sectorului de sănătate. „Cu mâinile Curții se dorește debursarea banilor, dar eu nu văd că totul este perfect”

Milioanele pierdute de sectorul Sănătății, din cauza incapacității autorităților din domeniu. Banca Mondială anunță că reduce suma alocată pentru Moldova

Cheltuieli exagerate din bugetul public pentru aplicarea sistemelor informaționale fragmentate, în cele mai mari spitale din Moldova

Vânzările online de tutun: Cum industria profită de lipsa de control pentru a vinde țigări electronice minorilor în Moldova. „Nimeni nu te întreabă câți ani ai”

Pastile cu efect psihotrop, vândute drept produse de slăbit. Zece persoane reținute

Oamenii își doresc legi mai stricte pentru controlul tutunului, atât în UE, cât și în afara ei. Industria promovează un mit electoral în fața politicienilor

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.