Sunt obligați să angajeze psihologi, dar n-au nici măcar specialiști de bază: „de 30 de ani nu s-au mai angajat tineri la noi”. Ce spun oamenii din raioane despre planul Ministerului Sănătății

Sursa Foto:

Administrator

24 ianuarie, 2018, 17:36

Vizualizări: 6492

Ministerul Sănătății a emis ieri un plan cu 19 acțiuni concrete pe care instituțiile medicale trebuie să le realizeze pentru a evita cazurile de tratament inadecvat și lipsă de comunicare cu pacienții. Planul este un răspuns pentru petiția semnată de aproape 100 de femei, care s-au revoltat de condițiile din maternitățile din țară, dar mai mult de atitudinea cadrelor medicale.

Potrivit planului de acțiuni privind îmbunătățirea calității și siguranței serviciilor medicale, ministerul stipulează ca în primul trimestru al acestui an, conducătorii instituțiilor medicale publice să asigure instituțiile pe care le conduc, inclusiv, Centrele perinatale cu un psiholog.

Conform Ordinului 100 din 10.03.2008, instituțiile medicale publice care dispun de 80 de paturi în secţiile de boli psihice, neurochirurgie, neuropsihiatrie infantilă şi oncologie să aibă un post de psiholog medical, logoped, sociolog. Cele care au 200 de paturi obstetrical-ginecologice trebuie să aibă în statele de personal cel puțin un psiholog medical, sociolog.

Astfel spitalele mari din țară, care au nu mai puțin de 200 de paturi sunt obligate în statele de personal să aibă o funcție de psiholog. Șeful Centrului Perinatologic din Cahul, Vasile Rotaru spune că deși au mai puține paturi atât în centrul perinatologic, cât și în secția consultativă, totuși au un specialist psiholog. „Noi avem un psiholog și îl implicăm destul de frecvent în activitatea noastră. El a lucrat cu normă întreagă, dar acum lucrează și în Secția Boli Cronice. Este nevoie de psiholog în orice maternitate, noi avem psiholog deja de 4 ani, ne este de ajutor, el discută cu gravidele atât înainte de naștere cât și după”, precizează acesta.

La Briceni situația este mai sumbră, Mihail Ciutac Șeful Centrului Perinatologic crede că nici nu e nevoie de un psiholog. În general, în acest spital raional de 30 de ani nu mai vin tineri să se angajeze, iar spitalul are nevoie de obstetricieni-ginecologi tineri.

„Noi nu avem psiholog și cred că nici nu e nevoie. El trebuie să existe în centrele mari din Bălți, Chișinău, unde au mai multe persoane internate. Pe vremea Uniunii Sovietice era organizată așa numită școală a mamelor și ele mergeau la aceste cursuri. La declanșarea travaliului psihologul puțin ce o să-i ajute, ea trebuie să vină pregătită. Este nevoie de alți medici. Băieții tineri deja majoritatea își fac actele ca să plece în România. Consider că spitalul din Briceni nu o va duce mai mult de 4 ani, eu sunt pensionat, chirurgul tot. Avem doi chirurgi mai tineri care pleacă, în maternitate nu avem niciun obstetrician ginecolog, care să fie tânăr. Anesteziolog avem doar unul. De 30 de ani nu a mai venit niciun tânăr să lucreze la centrul perinatologic”, spune Ciutac.

De o lipsă vădită de specialiști duce și maternitatea din Ungheni. „Nu avem un psiholog, avem unul angajat la centrul consultativ, dar aici nu avem pentru că nici nu este prevăzut în statele de personal. Noi nu dispunem de medici mult mai necesari decât un psiholog, avem nevoie de un neonatolog, o moașă”, spune Nicolae Șchendra, șeful maternității din Ungheni.

De un specialist psiholog nu dispune la acest moment nici Maternitatea din Bălți. Din spusele șeful centrului perinatologic Bălți, Petru Nedelciuc, acesta s-a eliberat din funcție acum trei luni. „Este nevoie de psiholog, periodic acesta era implicat în cazurile când era nevoie să facă consiliere pentru pacientele cu anumite probleme, cu pierderi de sarcină” spune Nedelciuc.

La Orhei, directoarea spitalului ne asigură că există de mulți ani psiholog care lucrează cu normă întreagă și de care are nevoie spitalul. „Noi avem psiholog de foarte mult timp, în secția consultativă a centrului perinatologic și îl avem de mulți ani. Centrele perinatologice de nivelul doi au fost obligate să aibă în statul de personal psihologi și el este la noi cu normă întreagă”, spune Elena Palanciuc, directorul spitalului din Orhei.

În acest moment în Republica Moldova există 38 de centre perinatale de 3 nivele. Asistenţa medicală perinatală de nivelul I se acordă în maternităţile spitalelor raionale Drochia, Donduşeni, Ocniţa, Briceni, Floreşti, Râşcani, Glodeni, Făleşti, Sângerei, Rezina, Teleneşti, Călăraşi, Şoldăneşti, Aneniii Noi, Ştefan-Vodă, Criuleni, Străşeni, Nisporeni, Cimişlia, Basarabeasca, Ialoveni, Leova, Cantemir, Comrat, Vulcăneşti, Taraclia, Maternitatea nr. 2 din Chişinău.

La nivelul II este asigurată asistenţa medicală perinatală femeilor gravide cu risc obstetrical moderat, conduita naşterii în termenele de 32 - 37 săptămâni şi îngrijirea nou-născuţilor cu o greutate la naştere între 2000 - 2500 grame. Adesea starea fătului şi a femeii la acest nivel necesită conduită în comun atât a specialistului obstetrician, neonatolog cât şi a medicului-internist. Centrele perinatale de nivelul II sunt în cadrul Spitalului Clinic Municipal nr.1 Chişinău, Bălţi, Cahul, Căuşeni, Ciadâr-Lunga, Edineţ, Hânceşti, Orhei, Ungheni şi Soroca.

La cel de-al treilea nivel sunt asigurate cu asistenţă medicală perinatală femeile cu risc obstetrical înalt, conduita naşterii la termenul de gestaţie de 22 - 32 săptămâni şi îngrijirea nounăscuţilor cu o greutate la naştere sub 2000 g. Asistenţa medicală perinatală de nivelul III este asigurată de Centrul Perinatologic al Institutului Mamei si Copilului, cu titlu de Centru Perinatologic de nivelul III pentru întreaga ţară şi concomitent Centru Perinatologic de nivelul II pentru sectoarele limitrofe ale municipiului Chişinău.

În anul 2016 în Republica Moldova au fost înregistrate 39.967 de nașteri, mai puține decât în 2015, când s-au înregistrat 40.852 nașteri.

După cazul răsunător al Ecaterinei, mai multe mămici au scris o petiție prin care cer autorităților să ia atitudine și să stopeze maltratarea, atitudinea ostilă și actele de corupție din maternități. Semnatarele petiție au cerut Ministerului Muncii, Protecției Sociale să identifice și să demită cadrele medicale implicate în cazuri de corupție, malpraxis și alte forme de abuz incompatibile din punct de vedere legal și moral cu funcția deținută. Să evalueze în termene rezonabile actele normative, inclusiv protocoalele ce reglementează relaţiile sociale în domeniul drepturilor pacientului. Astfel, Ministerul a făcut public un ordin în care este specificat ca directorii instituțiilor medicale să asigure instruirea continuă a angajaților în privința aspectelor de etică și deontologie medicală. Comunicarea și respectarea eticii medicale va deveni indicator de performanță, în baza căruia lucrătorul medical fie va fi plătit suplimentar, fie va rămâne fără bonus la sfârșit de lună.

De asemenea, până în luna martie, managerii de spitale vor trebui să realizeze și cursuri pentru prevenirea actelor de corupție. Tot până atunci, vor trebui să angajeze psihologi în instituțiile pe care le conduc.

Moldovenii merg tot mai rar la medicul de familie. Într-un an au plecat din sistem aproape 40 de specialiști

Unica secție pentru copiii cu patologii gastro-intestinale din țară, reparată după 40 de ani de mizerie: „Cu doi ani în urmă aici era un dezastru”

Anul trecut au fost înregistrate mai puține decese. Expert: Ieșirea din criza epidemică nu este singura explicație

Tag: maternitate, psihologi, coruptie, lipsa de specialisti

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.