Ce făcea Republica Moldova când vecinii ei se sufocau de epidemii de rujeolă

Sursa Foto: Foto: Gov.md

Irina Papuc

22 august, 2018, 19:39

Vizualizări: 4733

Republica Moldova, aflată în plin proces de reformă a serviciului de sănătate publică, a avut mai mult de un an la dispoziție să ia măsuri pentru a evita escaladarea rujeolei în țară, pe când vecinii – România și Ucraina - înregistrau mii de cazuri de îmbolnăviri, dar și decese.

Un plan de măsuri a fost făcut abia după declararea Codului Portocaliu de rujeolă pe data de 20 august, într-o ședință la Guvern care s-a petrecut cu ușile închise. Planul de măsuri nu este făcut public, ca să putem înțelege ce și-au propus autoritățile să facă și unde sunt cele mai mari obstacole. Am analizat ultimele rapoarte și note informative ca să înțelegem ce au întreprins până acum responsabilii și dacă rujeola a fost în vizorul acestora.

Liderii la îmbolnăvirile cu rujeolă, vecini cu Republica Moldova

Conform datelor OMS, în anul 2016 în țările regiunii europene a OMS, s-au înregistrat 5.273 de cazuri de îmbolnăviri cu rujeolă. În 2017 deja numărul îmbolnăvirilor creștea de aproape cinci ori, iar în prima jumătate a acestui an s-au înregistrat deja peste 41.000 de cazuri. Încă în 2016 Mediafax scria despre declanșarea unei epidemii în România, fiind înregistrate și primele decese, iar în 2017 România era printre țările cu cele mai multe îmbolnăviri – peste 7.000. Anul acesta – numai în prima jumătate a anului – Ucraina înregistrează o rată de cinci ori mai mare a îmbolnăvirilor, comparativ cu anul trecut. Conform OMS, sunt deja peste 22.000 de îmbolnăviri.

Ce rată de vaccinare cu ROR se atestă în Republica Moldova

În timp ce harta Europei se înroșea de cazuri noi de rujeolă, în Moldova era liniște – niciun caz în ultimii patru ani. Totuși, statistica arată că vaccinarea s-a redus foarte mult și nu mai asigură nivelul necesar de protecție – cel puțin 95% care este și nivelul recomandat de OMS. Astfel, anul trecut exista o acoperire de numai 87 de procente la prima doză, la doua doză – 92 de procente, iar la a treia doză – 94.9 la sută. Dacă e să analizăm datele pentru malul drept al Nistrului, atunci putem vorbi de o acoperire de 88 la sută, în timp ce în regiunea transnistreană acoperirea cu ROR a fost de numai 78,9 la sută. Cele mai reduse nivele de acoperire s-au atestat în:

Bălți – 70,4 la sută

Căușeni – 78,4 la sută

Ialoveni – 79,4 la sută

Vulcănești – 82,8 la sută

Tiraspol – 70,5 la sută

Dubăsari – 79,6 la sută

Slobozia – 73,5 la sută

În total, conform raportului Agenției Naționale de Sănătate Publică au fost administrate 110.627 doze, în scădere față de 2016 și 2015, când s-au administrat 121.729 doze și, respectiv, 114.608 doze.

Reacții adverse au fost înregistrate foarte puține – doar 8 în 2017 și niciunul care să intre în categoria celor grave sau relativ grave, respectiv nu au fost motive întemeiate pentru părinți ca să respingă vehement vaccinarea.

Primul caz de rujeolă în 2018 în Republica Moldova

În luna ianuarie a acestui an în Republica Moldova se înregistra primul caz de rujeolă, la o fetiță de 7 luni, sub vârsta recomandată de vaccinare. Era un caz „de import”, din Ucraina. Al doilea s-a înregistrat la scurt timp, fiind vorba tot de un caz de import. Abia la începutul acestei luni s-a aflat că situația ne scapă de sub control – mai mult de 100 de cazuri confirmate numai pe parcursul lunii august. Focarul – o tabără neautorizată unde au fost admiși copii cu semne ale bolii.

În timp ce țările vecine realizau campanii de informare privind rujeola, iar în România legislația era modificată drastic prin introducerea amenzilor pentru părinții care refuză vaccinarea, în Moldova responsabilii din Sănătate Publică erau preocupați cu alte boli infecțioase, care ne dădeau bătăi de cap. Din raportul ANSP pentru anul trecut înțelegem că era urmărită cu atenție situația privind tusea convulsivă, infecția rotavirală, cazurile fiind în creștere. Infecția meningococică, oreionul și varicela, de asemenea, erau în vizorul autorităților.

Recomandările pentru anul 2018 erau „înguste” – să se îmbunătățească nivelul de acoperire, în special în ceea ce privește imunizarea primară și, în special, în regiunea transnistreană.

Cine se face vinovat pentru nivelul scăzut de vaccinare

În primul trimestru al acestui an, ANSP raporta despre cum s-a implementat Programul Național de Imunizări pentru anii 2016-2020 în anul 2017. Despre rujeolă se menționează doar ocazional – s-au tipărit 35.000 de pliante informative referitor la rujeolă, a fost organizat un spectacol de teatru, unde eroii erau „doamna Rujeolă” și „domnul Vaccin”, s-a discutat la nivel de teritoriu cu medicii, dar și cu jurnaliștii despre care se spune că au o atitudine mai pozitivă față de vaccinuri. A mai fost creată o pagină de Facebook privind imunizările, iar cea mai populară postare a fost văzută de 19.000 de persoane.

Și totuși problema persistă și tot ce s-a făcut nu a fost suficient nici pe departe pentru a feri Moldova de o posibilă epidemie de rujeolă, căci deocamdată nu este declarată stare de epidemie. Și autoritățile recunosc că problema nu este doar în părinții iresponsabili și prost informați.

Una dintre probleme, se recunoaște în Nota Informativă de implementare a Programului Național, este lipsa de interes și informare suficientă chiar din partea lucrătorilor medicali.

„În pofida eforturilor privind instruirea lucrătorilor medicali, totuși cadrele medicale necesită instruiri suplementare şi convingere în necesitatea imunizărilor, imunizarea copiilor cu diferite patologii cronice, contraindicaților medicale pentru vaccinare, diagnosticul și conduita evenimentelor adverse post-vaccinare. Aici este nevoie de o susținere adecvată din partea direcțiilor relevante ale MSMPS, instituțiilor naționale medicale, USMF și CNAM”, se menționează în document.

Problema școlarizării lucrătorilor medicali se confirmă și într-un raport realizat de către Centrul Național de Sănătate Publică (acum ANSP) în colaborare cu Școala de Management în Sănătate Publică, la comanda OMS Moldova, unde se menționează că și unii lucrători medicali pun la îndoială importanța vaccinării, afirmând că, de exemplu, bunicii au supraviețuit fără ea.

O altă problemă constă în lipsa resurselor suficiente pentru prevenire, căci ANSP are buget separat, unul destul de auster, în timp ce CNAM gestionează și ea fonduri pentru prevenire și profilaxie, iar eficiența cu care o face este discutabilă. Vaccinurile au fost procurate anul trecut cu suportul UNICEF. Peste 1 milion de dolari au costat acestea, respectiv autoritățile dau asigurări că nu am avea probleme la stocuri. Totuși, din aceeași Notă Informativă aflăm că anul trecut 186 de instituții ale medicilor de familie nu dispuneau de frigidere funcționale pentru păstrarea vaccinurilor.

Certificatele false de vaccinare – un subiect abandonat

Problema refuzului vaccinării are însă mai multe rădăcini și autoritățile nu sunt gata să deschidă această „cutie a Pandorei”. De exemplu, nici Ministerul Sănătății, nici ANSP n-au vorbit niciodată despre capacitățile privind resursele umane ale ANSP de a face față unor eventuale urgențe de sănătate publică. Specialiștii au lipsit dintotdeauna în această sferă, însă după reformă starea de lucruri este incertă, căci mulți specialiști pensionari au fost concediați, iar alții în locul lor nu se grăbesc să vină.

Nicio autoritate nu a pomenit despre incidentul din octombrie 2017 când Sănătate INFO a scris că mai multe certificate de vaccinare necesare pentru admiterea la grădiniță au fost falsificate de către medici, la inițiativa părinților. Deși la Ministerul Sănătății a fost creată o comisie rezultatele acesteia nu au fost făcute publice niciodată, pe motiv că Procuratura Anticorupție s-ar ocupa de caz. Respectiv, nici Ministerul Sănătății, nici ANSP nu și-au dorit transparență în acest caz, deși reacțiile au fost extrem de dure, având în vedere că însuși lucrătorii medicali au compromis ideea de imunizare. Certificatele false au fost obținute de părinții din raionul Strășeni de către medicii de familie din Chișinău, inclusiv de la o instituție medicală privată.

Autoritățile sanitare sunt în alertă. Peste o sută de cazuri de rujeolă de la începutul anului

Zece cazuri suspecte versus cinci confirmate de rujeolă. Primăria și ANSP dau cifre diferite

Un caz de rujeolă confirmat. Alte trei cazuri suspecte urmează să fie investigate la un laborator de referință din Chișinău

Tag: rujeola, cod portocaliu, ucraina, romania

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.