Jocurile PD cu medicamentele compensate. Cum ex-ministra Ruxanda Glavan a contribuit la simplificarea accesului firmelor de medicamente către banii din asigurări
Irina Papuc
25 ianuarie, 2019, 18:52
Vizualizări: 4913
Ruxanda Glavan a fost printre miniștrii Sănătății care a folosit subiectul medicamentelor compensate drept o realizare extrem de importantă: majorase esențial lista medicamentelor, majorase suma alocată pentru medicamente compensate și, foarte important, crescuse în cazul copiilor dreptul de a beneficia de medicamente compensate până la 18 ani.
Ceea ce n-a spus
ministrul Sănătății de atunci este că a schimbat regulamentele interne astfel
ca firmele care vor să-și „propulseze” pastilele în lista celor compensate să
nu mai trebuiască să depună un raport de analiză a impactului bugetar, un
document important pentru autorități, prin care s-ar putea proteja pe sine de
cheltuieli inutile, dar să-l protejeze și pe pacient.
Conform ordinului
Nr. 600/320 cu privire la mecanismul de includere a medicamentelor pentru compensare din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală din 4
septembrie 2015, compensarea medicamentelor se realizează în baza a patru
principii de bază:
Principiul
valorii umane, care pune în evidență respectul pentru egalitatea tuturor ființelor umane
şi integritatea fiecărui individ. Adică „este inadmisibilă discriminarea persoanelor
pe motive de sex, rasă, vârstă, atunci când este luată decizia cu privire la
compensare”.
Principiul necesității și solidarității, care prevede că persoanele cu necesități
stringente din punct de vedere a severității maladiei au prioritate față de
persoanele cu maladii mai puțin severe.
Principiul cost-eficienței, care stabilește că costul pentru utilizarea
unui medicament trebuie să fie rezonabil din perspectivă medicală, umanitară și
socio-economică.
Principiul transparenței, care prevede că procedura de selectare a
medicamentelor sa fie complet transparentă, fiind o cerință etică obligatorie
pentru luarea deciziilor.
Dar principiile
sunt stabilite tocmai pentru ca să fie încălcate. Însuși Ministerul Sănătății a
decis să renunțe la unul dintre ele. Și anume la principiul cost-eficienței.
Astfel, prin mai multe completări operate în iunie 2017, statul își anula
propriul filtru economic, instalat tocmai pentru ca să se protejeze de costuri
inutile și neprevăzute în cazul includerii unor preparate insuficient analizate
în lista celor compensate. Pe atunci, ministru al Sănătății era Ruxanda Glavan,
membră PDM, iar director al CNAM era Dumitru Parfentiev, și el parte din
același partid. De altfel, ministrul Sănătății și directorul CNAM sunt membri
ai Consiliului pentru medicamente compensate.
Înainte
de modificare, aliniatul 17 prevedea că o cerere de includere a unui preparat
în lista celor compensate trebuia să conțină următoarele documente:
1)
rezumatul comparativ evaluării/analizei eficacității și siguranței
medicamentului față de comparator/comparatori:
a) lista surselor de date şi autorilor de rapoarte medicale;
b) argumentări bazate pe studiile clinice, rapoarte privind
studiile clinice, studiile clinice comparative, studiile literaturii
științifice. Sursele eligibile: Medline, Embase, Pubmed, Cochrane;
2) raportul farmaco-economic, inclusiv analiza impactului
bugetar, datele fiind adaptate pentru Republica Moldova;
3) datele necesare pentru calcularea costului terapiei cu
medicamentul respectiv;
4) materiale relevante din ghidurile/protocoalele clinice
internaţionale/naţionale;
5) informația privind descrierea farmacologică a
indicațiilor medicamentului, aprobate în Republica Moldova;
6) dovada statutului de compensare al medicamentului în
statele membre UE: linkul/linkurile paginii (lor) web pe care se poate verifica
statutul de compensare sau, în cazul în care aceste informații nu sunt publice,
se depune o declarație pe propria răspundere a deținătorului Certificatului de
înregistrare a medicamentului.
După modificările operate, aliniatul 2 - cel care se referă la prezentarea analizei impactului bugetar – a devenit opțional. Astfel, prezentarea unei analize economice a devenit din clauză obligatorie doar un „avantaj la evaluarea dosarului”.
Ce trebuie să conțină o analiză a
impactului bugetar
Așa
cum a fost concepută de autoritățile moldovenești, analiza impactului bugetar
trebuie să fie un răspuns complex al agentului economic la întrebarea „câți
bani ne va costa medicamentul tău”, în funcție de mai multe criterii: dacă
medicamentul vine ca o terapie nouă în abordarea unei maladii, dacă este o
terapie combinată, dacă este destinat bolilor cronice sau nu. Analiza trebuie
să includă costuri directe și indirecte, inclusiv costurile de rambursare pe
care le va suporta pacientul în caz de compensare parțială din partea statului.
O analiză
completă necesită o perioadă de cercetare între unul și cinci ani, așadar timp
prețios pentru agenții economici.
Consiliul pentru medicamente compensate, o
structură netransparentă
Principiul
transparenței nu este nici el respectat, întrucât deciziile luate de Consiliul
pentru medicamente nu sunt publicate nicăieri, decât cu foarte mici excepții.
Orice date financiare, de asemenea, nu sunt făcute publice.
Pe pagina
oficială a CNAM găsim doar lista denumirilor comune internaționale și maladiile
pentru care sunt propuse, fără alte date esențiale. În perioada 2015-2017 au
fost propuse pentru includere peste 180 de preparate, iar în 2018 – puțin peste
40.
Tag: medicamente compensate pdm ruxanda glavan
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
19 aprilie, 2018, 15:55
19 aprilie, 2017, 15:27
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,44 %