DOC// Spitalele din Moldova nu au echipamente elementare să salveze vieți. În unele instituții mai sunt utilaje din anul 1954
Irina Papuc
10 aprilie, 2019, 16:15
Vizualizări: 4564
Autoritățile din Sănătate au regulamente bine puse pe foaie, în ceea ce privește echipamentele medicale însă la modul practic nimeni pare să nu verifice nimic. Spitalele, indiferent de nivelul lor, se confruntă cu lipsa acută a echipamentelor vitale, iar cele existente sunt depășite de timp și chiar periculoase pentru pacienți. Problema pare să fie aceeași de zeci de ani – lipsa banilor.
Un raport tematic al Avocatului Poporului scoate în
evidență problema gravă a echipamentelor medicale sigure în
spitalele din Republica Moldova. Ombudsmanul și-a propus să analizeze acest
domeniu prin prisma respectării dreptului pacienților la servicii medicale
sigure și de calitate, iar concluziile sunt descurajante. Spitalele devin medii
periculoase pentru pacient și nu este vina medicilor, ci a echipamentelor
medicale extrem de învechite pe care, de multe ori, nici nu le verifică nimeni.
Așadar, din punct de vedere legal, lucrurile par să fie
simple. Există instituții responsabile de verificarea echipamentelor medicale,
există legi și ordine ale Ministerului Sănătății, iar cele mai recente datează
din 2018, cum ar fi Regulamentul cu privire la sistemul de vigilență a
dispozitivelor medicale. Mai mult, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor
Medicale dispune de un sistem informatic –SIMDM – unde trebuie să fie trecute
toate datele despre echipamentele existente în instituțiile din toată țara.
După revizuirea Legii privind dispozitivele medicale din 2017, există oficial și o
instituție responsabilă de verificările metrologice - Centrul de Metrologie
Aplicată şi Certificare. Doar că în realitate lucrurile stau mult prea diferit
decât ce vedem pe hârtie.
UPU nu au o treime din echipamentele necesare
Transformarea
secțiilor de internare în Unități Primiri Urgente, cu obligația ca acestea să
fie funcționate din 1 ianuarie 2018, a fost o reformă pe care și-a asumat-o ex-ministra
Ruxanda Glavan. Au fost publicate ordine departamentale privind angajarea
personalului, responsabilitățile acestuia, dar și standardele de dotare
tehnică. Acum, realitatea confirmă că o treime din utilajul necesar lipsește
pur și simplu, iar cele două treimi rămase sunt cu defecte.
„În 5 instituții
din 15 lipsește un sistem adecvat de asigurare cu gaze medicale, ceea ce
constituie o treime din totalul instituțiilor în care acest sistem trebuie să
fie. Acest fapt indică o problemă serioasă de asigurare a calității actului
medical pacientului în urgență. Chiar dacă se constată prezența ventilatoarelor
cu ventilație controlată, în multe instituții incluse în studiu se determină un
grad înalt de uzură a acestora. Instituțiile ne-au informat că aceste aparate
nu sunt verificate metrologic”, se menționează în raport.
Lipsurile continuă:
„De o importanță
majoră în determinarea stării pacientului aflat în urgență medicală este
determinarea gazelor sanguine, echilibru acidobazic, electroliţi, hemoglobină,
glicemie, lactat, ceea ce influențează deciziile și tactica medicală. În acest
scop, toate unitățile de primiri urgente trebuie să fie dotate cu aparate
speciale pentru determinarea acestor parametri. Toate instituțiile remarcă o
asigurare insuficientă cu acest dispozitiv, numărul existent fiind mult mai mic
decât necesarul. 28 De exemplu, toate UPU de nivel 3 raportează prezența doar a
unui singur aparat de măsurare a gazelor sanguine, echilibru acidobazic,
electroliţi, hemoglobină, glicemie, lactat. Trei instituții au indicat lipsa
unui astfel de dispozitiv, fapt ce trezește dubii cu privire la calitatea
actului medical acordat pacientului în urgențe medicale”.
Devine greu de
imaginat cum pot fi salvați pacienții dacă nici echipamente de monitorizare a
parametrilor vitali nu sunt suficiente, iar cele care se mai găsesc sunt
învechite.
„Conform
standardului aprobat, trebuie să fie asigurat echipamentul pentru monitorizarea
parametrilor vitali a pacientului în stare critică din considerentele 1/loc –
zona roșie și 1 la 2 locuri zona galbenă. În 30 la sută din instituțiile
incluse în evaluare a fost constatată o dotare insuficientă cu astfel de
monitoare, numărul celor existente este mai mic decât cel prevăzut în standard.
Totodată, remarcăm un grad de uzură înalt -35% dintre instituții au unele
monitoare cu grad de uzură 100%. Pentru asigurarea intervențiilor medicale eficiente,
standardul recomandă să fie asigurate câte 2 infuzomate per pat/pacient. Patru
instituții (27%) au raportat lipsa unor astfel de dispozitive în UPU. Totodată,
în circa 1/3 din instituții se constată o uzură mai mare de 85% a acestor
dispozitive”.
Și lista poate
continua – lipsesc defibrilatoare, aparate pentru anestezie sau nu există
laboratoare de analize, serviciile fiind de multe ori externalizate.
Spitalele raionale – aparate din 1954
În unul din
spitalele verificate, dotarea cu tehnică medicală este deplorabilă – un singur
USG funcționează atât pentru spital, cât și pentru diagnostic, nu există sistem
de asigurare cu gaze medicale, nu există generatoare cu putere suficientă, iar
un aparat roentgen încă în uz datează din anul 1954.
Spitale republicane cu dotări deplorabile
În raport au fost
vizate Institutul Oncologic, Institutul Mamei și Copilului, Institutul de
Neurologie și Neurochirurgie, precum și Spitalul Clinic Republican. Toate
raportează lipsuri serioase. De exemplu, la unicul spital de Oncologie din țară
lipsește un aparat RMN, un Computer Tomograf, iar aparatele de diagnosticare a
diverselor tipuri de cancer nu erau de ajuns la momentul vizitelor. Secțiile de
reanimare și Terapie Intensivă erau „deplorabile”, se mai menționează în
raport. La Institutul de Neurologie și Neurochirurgie, de asemenea, nu există
un RMN, pacienții sunt obligați să meargă la alt spital. Secția ATI nu
corespunde standardelor de dotare, iar cea de chirurgie este „deplorabilă”.
Secția STROKE este prea aglomerată, în loc de patru persoane se află șase, pe
aceeași suprafață.
Cine verifică echipamentele medicale?
Așa cum
responsabilitatea le revine instituțiilor medicale, iar procedura este
costisitoare, instituțiile declară că nu au bani să se ocupe și de verificarea
echipamentelor. În multe instituții nici nu există specialiști pregătiți,
bioinginerii, în cel mai bun caz sunt de găsit ingineri fără pregătire în
domeniul echipamentelor medicale. În raport se mai menționează că în statele
europene gradul de dotare a instituţiilor medicale este în mediu de 5-15
dispozitive medicale la un pat şi responsabil de managementul dispozitivelor
medicale este Departamentul de inginerie biomedicală, care este parte
componentă a structurii instituţiilor medicale identică secţiilor clinice şi
celor auxiliare.
5 ani, 6 miniștri și nicio strategie dusă la bun sfârșit
Trebuie să amintim că încă pe vremea ex-ministrului Andrei Usatîi, adică din 2014, Ministerul Sănătății încerca să definitiveze o strategie în domeniul siguranței și controlului dispozitivelor medicale. Nu s-a reușit niciodată mai mult de etapa dezbaterilor publice, deși datele statistice cu care operau autoritățile și atunci erau alarmante: din cele 21 mii de dispozitive medicale active luate la evidenţă contabilă ca mijloace fixe atunci, peste 37% din dispozitive aveau o vârstă de peste 10 ani, nu erau funcţionale sau necesitau reparaţii majore 8,7 % din toate dispozitivele din dotare. Exact acum un an, ex-ministra Svetlana Cebotari scotea din sertar pentru dezbateri publice aceeași strategie, cu aceleași argumente, aceleași fraze neschimbate și cifre. Doar că din nou - mai departe de etapa dezbaterilor publice nu s-a ajuns. În consecință, în cinci ani șase miniștri încearcă să alinieze domeniul dispozitivelor medicale la „standarde Europene”, dar nu reușesc nici acum.
Tag: echipamente medicale ombudsman spital
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
17 septembrie, 2015, 11:05
17 septembrie, 2020, 13:27
17 septembrie, 2020, 17:55
17 septembrie, 2020, 17:39
17 septembrie, 2020, 10:40
17 septembrie, 2015, 13:29
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Adrian Belîi: Republica Moldova ar putea avea, de la anul vi ...
26 martie, 2024, 12:29
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
O femeie risca să moară după ce a încercat să trateze cancer ...
22 aprilie, 2024, 11:39
„Suntem pe muchie de cuțit. Rujeola ne-a înconjurat din toat ...
29 martie, 2024, 10:16
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,61 %